Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_292

T —7 ‘

ZIA R INDEPENDENT AL JJDEŢULUI H U NEDO ARA 4 pagini - 3 iei

Aplicarea Legii

< ;
După multe chinuri, s-a proprietate asupra terenu- o familie. Potrivit legii,
născut, în sfîrşit, Legea rilor, condiţiile de emitere atribuirea efectivă se va
fondului fynciar, ia apli­ a TiflidUi de, proprietate face, în zona coliaară, pe
carea căreia ,se trece ime­ şi exprimarea opţiunii de cit posibil pe vechile am­
diat după publicarea ei în către proprietari asupra for- plasamente, 'iar în zgna de
Monitorul Oficial, - Multe melor de exploatare a tere­ cîmpie — pe solele stabi­
căutări, frăjntntări şi neli­ nurilor, modul de punere lite de comisie. în loca­
nişti de abia acum, încep, în posesie a proprietarilor. lităţile cu excedent da su­
însă dorim şi ca apele să Comisiile respective slnt prafaţă se pot atribui pînă
se limpezească rapid, pen­ numite prin decizii ale la 10 ha echivalent arabil
tru ca fiecare proprietar prefecturii. ‘ Tot în vede­ pe familie, cu obligaţia ca
să se apuce cu nădejde de rea completării cadrului familiile să se mute In lo­
treabă, să n-o mai ţinem juridic şi desfăşurării pe calitate
cu> improvijzaţii ca pînă a- Mae noi a activităţii din cultive
cura, • agricultură, ministerul de , nut că
în strînsă legătură cu resort â mai elaborat şi zărea
trecerea la aplicarea Legii alte proiecte de legi -cum intra vil
fondului funciar — dl. ing. sînt cele privind,: înfiinţa­ tribuito cooperatorilor sau
loan Dărăbanţ, director al rea Agenţiei Naţionale de altor persoane pentru con-
Direcţiei Agricole Judeţene Dezvoltare şi Amenajare strucţia de locuinţe sau
— ne-a spus că Ministerul Rurală; organizarea eXploa- anexe gospodăreşti sînt în
Agriculturii şi Alimenta­ taţiilor agricole şi credi­ proprietatea deţinătorilor V,
ţiei a emis Regulamentul tarea acestora, factorii de actuali. De asemenea, pro­ Autogara
privind organizarea şi risc şi «iodul de consti­ prietarii terenurilor hotă­ Unii duc L AZ A
funcţionarea comisiilor pen­ tuire a fondului special de răsc modalitatea de lucru Deva apa curg
tru stabilirea dreptului de asigurare în agricultură, a pămintului: ( individual
proprietate asupra terenu­ precum şi cea referitoare mu.asociat-- ' -
rilor, emiterea Titlurilor de ; la arendă; ■ .!■<■" Construcţiile agrozooteh­
proprietate şi punerea în în legătură cu- prevederi­ nice, atelierele de indus­ Vremea scadenţei a sosit mai repede
posesie " a proprietarilor. le Legii fondului funciar trie- mică ee au aparţinut
Prin respectivul regula­ sînt de reţinut cîteva ele­ cooperativelor desfiinţate,
ment, îif esenţă, se stabi­ mente de esenţă. Astfel, precum şi terenurile de Sub titlul „Să privim cazuri de dublarea tarife­ lată că la asociaţiile de
lesc : componenţa comisii­ suprafaţa asupra căreia se lucid către tarife", la în­ lor., Era vorba de -tarifele locatari au sosii - facturile
lor comunale, orăşeneşti, reconstituie dreptul * de ^ TlftCO» ^ ceputul lunii decembrie, a pentru furnizarea apei reci pe luna respectivă. Nici
municipale şi judeţene, pre­ proprietate este de 0,5 — anului trecut atrăgeam a- şi calde menajere, evacua­ vorbă-de vreo cruţare a .
cizări privind dreptul de 10 ha echivalent arabil pe (Continuare in pag. a 3-a> tenţia asupra unui fapt a rea apelor uzate in reţeaua subţij-iiâU buzunarului con­
cărui iminenţă'* deriva din de canalizare şi a gunoiu­ tribuabilului. în luna; de­
legile scrise şi nescrise ale lui menajer. Justificarea cembrie 1990, prefectura a-
trecerii la economia de dublării acestor costuri vea să oficializeze prin de­
. piaţă; jsaj orarea, în para­ consta în majorarea sub­ cizie această majorare de
m ZIARUL lel cu cea a preţurilor, şi stanţială a preţurilor la e- - tar ife de - ia 1 ntJietrrbrie.
a tarifelor pentru diferite nergia electrică şi Ia car­ Calculul economic are le­
DE AZI : prestaţii -între care- cele buranţi şi avea "logica ei. gile lui care nu pot fi
de gospodărie comunală se La vremea respectivă, Pre­ ignorate nici măcar de o
• SPORT: Pregăti­ situau pe primul loc, dată fectura judeţului s-a -opus decizie a puterii. Altul este
: * Ne-am aflat triple' trecute ca treburi în. Rucu-- fiind frecvenţa matema­ majorării tarifelor în cau­ însă scopul acestor rîn-
reşti. Mai murdară şi mai răvăşită ca acum mani rile echipelor Meîalo- tică cu care vine în acest ză. Potrivit informaţiilor pe duri. .
văzui niciodată Capitala noastră.. Circulaţie intensă, plastica Orăştie şi domeniu vremea scadenţei. care ni le dădea la data Am văzut facturile pe
cu 30 lei litrul de benzină, cozi nesfîrşitele me­ Titlul acestor rânduri se respectivă domnul inginer luna noiembrie ‘ale uneia
zeluri şi brînzeturi, la hîrtie igienică şi portocale. ;ep.R. Simeria. " . referă însă la o altfel de Victor ■ Zahareo, director dintre asociaţiile de ldca-
La- uM, nici un ‘ om; dar nici unt. La televizoare • Se va găsi apă mi­ scadenţă : data la care ur­ tehnie al G.l.G.C.L. (firmă • tari, cea cu nr. 31 din De­
color — nimeni. De unde valută ? ? Culmea preţu­ ma să înceapă plata majo­ pe cale de dezmembrare şr va. Are 935 de locatari şi \
rilor — la magazinul „Unirea", privatizat th zeci nerală »dc rată a acestor servicii. Şi nu transformare), amînarea a*
de prăvălioare, cu produse-la costuri ameţitoare. Lu- dia"? era vorba de o plată ma­ plicârii majorărilor de ta­ ION CIOCLEI ■
, mea-vine, întreabă, dă din umeri şi pleacă. Fără jorată acolo, CU cîteva pro­ rife privea luna noiem­
becuri, fără baterii de radio, fără dulciuri, fără atî- cente, ci în cele măi mulţe brie a anului trecut. (Continuare în pag. a 3-a)
tea mărfuri de care Oamenii au mare nevbte, dar
care ating preţuri de-a dreptul fabuloase.
Seara am luat un taxi din Piaţa Presei Libere
şi am cobgrit în Piaţa Universităţii. Vreascuri pu­
trede ard încă la foc mocnit. Se aşteaptă doar ca, j P le a c ă ş a t r a ? f i u !
din cină in cină, cineva să mai toarne gaz pe foc.
Se discută in grupuleţe izolate. Ne apropiem. Indi­
vizi netunşi şi nespălaţi pun ţârei la cale. „Ce fa­ \ Se m u tă g r ă d i n i ţ a '
cem, fraţilgt, îl mai răbj.ăm mult pe Iliescu ? Mima,
poimiine trebuie să-l debarcăm". „Da, mtiL da să O anume stare de lu­ la noi" ! 7 Povestea ţine I
vină şefii să ne spună cum". „Vine. mă, vine, numa cruri mi-a adus• in minte nu de ieri, de alaltăieri, *
că acum Marian Munteanu zice că-i în examene, iar imagini din Sătul bunici­ ci din primăvara anului »
nea Tictt Dumitrescu a răcit la Timişoara. A făcut ' lor mei. Revăd şatra , de 1988, cînd, cu puţină .an- 1
gargară regală...". ' nomazi ce poposea, ciclic, să, s-a evitat o tragedie, j
lntr-up alt grup, tot Timişoara este în centrul undeva pe firul unei Cu trei zile înainte de ţ
atenţiei. „Voi nu Vedeţi mă că Timişoara este in ape. din Apuseni, tntr-o expirarea vacanţei de pri- »
grevă? Noi de ce să muncim, sîntem mai proşti?". vale dăruită de Dumnezeu măvară, tavanul unei în- I
Este clar pentru oricine, că nu cel care muncesc cu toată frumuseţea din caperi din localul Gră- *
sînt proşti. Este clar că Timişoara, bravul 'oraş-mar­ lume. Sătenii se învăţa­ diniţei Nr. 4 s-a prăbu- I
tir, cu oamenii săi minunaţi, nu este in grevă. ^Z,ice seră cu şătrarii. Adunau şît. Refuz să-mi imaginez *
că liderii de sindicat de la Timişoara e în greva pentru ei căldările ce se consecinţele dacă prichin- j
joamei. [Hai şi noi...". „Nu ţine, mă, nu ţine. Pînă şi cereau cositorite, <?ri gă­ deil at fi fost de faţă. |
Dumitru fuga a început să mănînce oficial? A în­ seau altceva pe care nu­ Şi astă intr-o primă re- J
ceput şi ăia de la TAROM să zboare. E nasoli". mai'priceperea oameni­ priză de surpări. Pentru |
Am plecat din Piaţa Universităţii cu convinge­ lor oacheşi o putea săvtr- că, trebuie să ştiţi, a ve- »
rea, probată încă o dată, că nu oameni sobri, serioşi, şi. Dar, după nescri­ nit şi a doua. Tavanul I
nu patrioţii adevăraţi tulbură apele în Bucureşti, ci sele legi ale şatrei şi unei alte încăperi a lo- ’
alde neică nimeni, agramaţi şi jegosi, * veşnic flă- după scrisele legi ale ţă­ calului (vechi de aproxi- |
mînzi şi amatori de o bere. Şi o fac fără jenă, fără rii, aceasta pleca, lăsînd motiv 100 ie ani) a oste- J
teamă, la comanda şi promisiunea şefilor lor — cum Desen de V. Mihăilescu in "urmă nori de pulbere nit a- măi v fi tavan şi ■
singuri se exprimau — oameni de bine, cu studii şi lătrat dc ciini... Urma s-a lăsat.,, ta vatră. Cu j
şi galoane, orbiţi de putere, care, „pun bine“ ţara ' un drum numai de ea chiu cu val, cursurile I
în presa internă şi externă, in organismele inter­ Ştiut. -Revenea, iar şi s-au ţinut în alte două '
naţionale. Şi poate cg la acestea îşi au partea de iar. la intervale regulate încăperi neafectate şi în... [
conţribttţie, indirect, şi organismele puterii, care , WW4 PB2T de vreme. Altfel n-ar cancelaria Şcolii Nr. 8 *
bîjbîie în unele domenii, «se împung" pentru varii Şi fost şatră ! (grădiniţa fiinţa atunci I
probleme aflate în faţa naţiunii, trasează cu înce­ Ce-l de făcut însă cînd pe strada Liliacului, în J
tinitorul gnumite direcţii ale reformei. jucăriile şi copiii unei vecinătatea amintitei •
Să sperăm că Piaţa" Universităţii . va redeveni La psihiatru: grădiniţe — .or ţi şi gră­ şcoli). Gazde primitoare; J
lacul frumos şi plăcut ce ă fost cîndva, că în ţară diniţe nomade sub -soa­
va fi mai bine. In fond, speranţa ne-a mai rămas— —- De cînd zieeţi că aveţi impresia eă. sînteţi.un' re se mută dintr-un NAT a l ia . VASIU I
, loc intr-altul; fără o pu­
DUMITRU GHEONEA vremea cfnd eram mînz î tea spune „adum sîntem (Continuare în pag, a 3-a) |