Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_297

ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 297 MARŢI, 5 FEBRUARIE 1991 4 pagini - 3 lei

Revitalizarea agriculturii

din zona montană

Agricultura din zona Iată un motiv pentru care curs de desfăşurare. s-a
montană deţine o însem­ Comisia. Judeţeană \ a Zo­ trecut, la inventarierea pu­
nată pondere în producţia nei Montane Hunedoara— terii economice a tuturor
vegetală şi zootehnică ce Deva şi-a propus ca obi­ gospodăriilor din zona
şe realizează: în judeţul ectiv esenţial sprijinirea montană. luînd ca bazăv
nostru. Acest fapt este re­ gospodăriilor pentru a de­ registrele agricole şi alte
liefat de existenţa celor veni exploataţii . agricole date ce evidenţiază starea
peste 47 000 ha teren ara­ viabile,' de un înalt ran­ ăce'stara, ca num ăr, m ări-
bil. 119 000 ha păşuni, dam ent şi productivitate. .me şi. dotare în ultim ii 40—
86 000 ha fineţe naturale, Abordînd asemenea as­ 45 de ani. In. a doua fază,
2 800 ha livezi, mai mult pecte, din dialogul purtat respectiv în acest an, se
de 89 000 bovine, 210 000 cu dl. mg. Brutus Boc§- are în vedere crearea u- t t
ovine şi altor animale ce nieiu, preşedintele comisi­ nei societăţi â gospodari­ '■> -.ifc V .-i '■**
le deţin gospodăriile ţă­ ei amintite, âm desprins lor cu exploataţii agricole
ranilor din zona montană. faptul că aceasta cuprinde situate în zona montană.
Ca urmare, producătorii în componenţa ei agronomi, Societatea . respectivă îşi
agricoli, cU toate opreliş­ zootehnişti, etnografi, so­ va organiza magazine par­
tile întîmpinate, păstrînd ciologi şi alţi specialişti, c.e ticulare proprii, ale mem- :
cu sfinţenie o veche tradi­ ~ asigură asistenţa tehnică, brilor societăţii, prin care ‘
ţie, au avut şi au o con­ economică şi juridică în se va face aprovizionarea A îngheţat lacul de acumulare Ostrovul Mare. Pe cînd patinoare în oraşele-
tribuţie im portantă la a- vederea dezvoltării agri­ cu sem inţe,, m aterial de noastre ?
sigurarea produselor agro- culturii montane, care în plantat, substanţe chimice,
alimentare necesare popu­ perspectivă are ca activi­ m ateriale şi utilaje de me-
laţiei. Potenţialul de pro­ tate complementară şi a-
ducţie al gospodăriilor res­ sigurarea unor servicii în NICOLAE TlRCOB CULTURA ÎNCOTRO T
pective n-a fost Insă nici domeniul turismului. i
pe departe pus In valoare. In prim a fază, aflată în (Continuare în pag. a 3-a) IN ZIARUL
DE AZI : M ă r i a S a * P u b l i c u l l
naţionale nu pot nii constituie o problemă cepţie. Poate cei «ie âiei
In condiţiile în caro ba­
s-au adaptat mai repede la
existenţială pentru institu­ noile au prins fi­
rul Arindriei' care îi con­
îi practicabile iarna ? ţiile de cultură, publicul duce âj£ş Un dialog uţţL
devine tot mai m ult
an
idol căruia trebuie să i se aşteptat ţu cei cărora actul
• FOTBAL închine osanale, să fie im­ de cultură le este adresat,
Marţi, 29 ianuarie a.c., a de -ajuns să şe. formeze aâeviţEuV trebuie să spu­ Retezatul, o echipă plorat, flatat dacă e ne­ Cîteva repere stau măr­
fast o zi de pomină pentru o pojghiţă de gheaţă mai nem că doar pe panta Dea­ voie, înjurat şi hulit deo­ turie închegării acestui dia­
automobiliştii ce s-au aflat ceva decît „oglinda" unui lului. Măre, un om cu o de suflet a suporte­ potrivă. Deşi tot ceea ce log. Pot fi am intite în a-
pe tu ta Deva—Brad, Deva patinoar. In aceste' con­ lopată împrăştia nisip . pet rilor săi încearcă aşezămintele de cest sens videodiscotecile
—Hia ţi pe alte .artere ale diţii se putea circula detar drum, cu destulă zgîrcenie cultură este în folosul lui, în cadrul cărora tinerii au
dramurilor naţionale, O cu viteza I şi a Ii-a. Cei şi numai după c e ; se for­ § Ce' facem, ne ocupăm pentru petrecerea plăcută
şosea naţională presupune, care riscau, ajungeau să mase alunec uşul. Ieşirea şi dc micii fotbalişti? posibilitatea să cunoască
prin importanţa sa, rdiieră, se tamponeze sau să se o- din Vălişoara spre Deva,' a timpului liber. Dacă ma­ formaţii muzicale, şi inter­
o siguranţă deplină • a prească în şanţ sau în zid, 6 pantă nu prea grea, a •B A SC H E T jo ritatea acestor aşezămin­ preţi preferaţi, în reperto­
circulaţiei ţn orlofe " ^ano­ după noroc. In aceste con­ fost citva timp, un obsta- < te se plîng de prezenţa mo­ rii de cea mai bună cali­
timp. Ei bine, marţi ne-am diţii, .participanţii la tra­ col de, netrecut pentru,, • ş a h destă a oamenilor care le tate pe măsura vîrstei.
convins că mai un fic, călătorii din autobu­ mulţi şoferi. D e. aici şi trec pragul, Casa de Cul­
drum noasFaltat ttttre două ze şe tot întrebau: ni­ • Rezultate tură din Hunedoara se MINEI BODEA
comune deeţt sâ, circuli meni de la drumuri nu ' SABIN CERBU PRONOSPORT
între Brad ţ Deva. Di­ acţionează • cu materiale constituie cel puţin în mo­ .. - — y y . i,-. .,,- . .......
mineaţa a ni*» puţin, dar antiderapante?- Respectînd (Continuare în pag. a 3-a) mentul «te faţă ea o ex- (Continuare în pag. a 3-a)
— r M v / —M— * mmm # mmm * m m r-t
<i
C u e e - a a g r e ş i t g e a m u r i l e . ? ! La braţ cu
In centrul oraşului De­ pe la spate, s-a repezit • • •
va, vizavi de D.J.P.Tc., asupra obiectivelor paşnice
şi în «Micro 15“, în -zo­ şi le-au spart trei geamuri. Zi din sîmbure de iar­ candidaţii s-au dovedit şi, prin urmare, nu a pu­
na „Orizont" — poştă, re­ Nu, nu in scop de jaf, nă. Dacă n-ar fi zăpada bine pregătiţi, media ul­ tut „abate cu ispita~i de — şi ce s-a făcut in une­
le institute de la noi, est*
dacţia ziarylui nostru a N-avea ce (tara. Ci din- , (puţină!) căzută in ajun, tim ului admis fiind de latrebi".
montat, săptămîna trecută, tr-o pornire prostească, ai zice - e primăvară. 6J2Q. Nu e deloc rău, cu, o diferenţă, ta Vest, tes­
tul este utilizat doar in ­
două chioşcuri de yinzăre poate pe bază de alcool... ătît mai m ult cit cit prea Nu i-am cerut domnu­
,4 presei. Foarte bine, veţi sau cine măi ştie... ${, totuşi, e iarnă. O con­ puţini dintre ei vin bine lui decan procente de pro- tr-o'prim ă etapă de veri­
firmă, . printre altele, se­
spune. Şi noi la fel. Nu­ Sigur, noi am anunţat siunea' de examene, a stu­ pregătiţi din liceu. Se pa­ mOvabilitate, pentru ac­ ficare, atunci cînd num ă­
mai că, în 2 februarie — poliţia. Dar de unde. ţ* denţilor aflată în plină tuala sesiune. Ele nici rul candidaţilor este mare.
după-amiaza, seara, noap­ tîţia poliţişti cîţi netreb­ desfăşurare. A m poposit, re că de bază rămîn tot n-ar fi putut fi stabilite Dar acestei prime etape
tea, cine mai ştie exact nici ?j Auziţi, - oameni pentru a resimţi peste ani meditaţiile, făcute in par­ pin& la această oră, Am îl succed altele. Conclu­
şi... contra-cost.
ticular
la noi s-a aplicat
zia:
cînd —, o minte neghioa­ buni : să se răzbune pe febra încercărilor de a- Pe parcursul semestrului insistat însă asupra siste­ doar etapa de început «t
m ului dc notare la admi­
bă, un creier înfierbîntat nişte: neputincioase ' gea­ cest soi, la institutul de /, frecvenţa la cursuri a unui sistem occidental de
de invidie sau poate o muri L. Mare e grădina IriOăţăimint Superior H u­ fost foarte bună (sublinie- tere unde, repet, m ediile verificare. Deh, ca la noi,
au fost dintre cele pro-
limbă veninoasă, care mai ta; Doamne... (Dumitru nedoara. ■ : la nimeni...
muşcă din cînd în cînd Ghconea). r:Y
l-am întîlnit pe studen­ N-am uitat că este .
■;. 1"! ■ ';'''rr-v,1 , ■ - .-■'i.’fy1'1» 1 -a.-'-vJ-l-".; ţii ce susţinuseră deja e- p o p a s La in s t it u t u l siune. M-ar fi interesat
xam enul; i-am văzut —
Tir ziarul nostru de miercuri, 6 februarie 1991 fără.:a-i deranja din at­ DE INVAŢAMÎNT SUPERIOR HUNEDOARA condiţiile din cămin ş' de
la cantină, atît de Impor­
P U B L I C Ă M mosfera premergătoare' : rea aparţine interlocuto- miţătoare. Am aflat că tante intr-o asemenea pe­
probei — pe cel -e aştep­
rioadă de maxim . efort in­
tau la- uşi. O discuţie rului meu). E firească şi s-a recurs la sistemul cla­ telectual.^ Dar studenţii
HOTĂRIREi\ GUVERNULUI ROMÂNIEI centrată pe tema pregă- ' ţine de deziderat o ase­ sic de examinare (mai so­ Hunedoarei sint în majo­
Urii studenţilor
pentru
actuala ' sesiune de exa-' menea stare d- lucruri. licitant pentru examina­ ritate din zonă, foarte
puţini dintre ei fiind ca­
incomparabil
dar
tori,
Chiar[ dacă
prezenţa la
mene am purtat cu dl. : cursuri a devenit facul­ mai edificator). Deşi Ia zaţi la internatul Liceu­
PRIVI» IMPOZITUL PE SALARII prof. dr. ing. . ANTON tativă (poate nu tocmai a- - Politehnica Timişoara s-au lui Industrial de Siderur­
SA I MAC, - decanul insti­ ceastă Jacilitate" ar fi folosit, pentru verificarea gie. Ay..
tutului. M-a interesat, în trebuit să fie relevantă cunoştinţelor, modernul Studenţi interesaţi de
S i MOd, deosebit, anul 1 ~ după Revoluţie), studen­ test şi eleganta grilă, dl. studiu. Cadre didactice
ingineri,', noutate in pei­
ţii hunedpreni conştienti­
decan A. Saimac acordă
da foarte bună pregătire
sajul înbăţămtntului su­
W M & P 5 2 f B perior al urbeil Există zează importanţa unei respectivei metode un profesională. Auzind şi
pregătiri continue şl rec­
procent relativ mare de
văzînd, sperăm că zicala
patru- secţii : electrome­ tilinii. Contextul socio- haztfrd (25 la sută). Dom­ cu „ziua bună ce sa ve­
• E I: Un singur cHVlnt mă poate face cel tuai canică, utilaj tehnologic, politic local a fost şi el nia-sa subliniază faptul de de d im in e a ţă se.- va
fericii om din lume. Vrei s i te căsătoreşti cu mine ? siderurgie şi turnarea favorabil în acest sen s; că intre sistem ul vestic adeveri ş l la Hunedoara.
. Jfe: m i ■ ketalelor. La examenul spectacolul străzii nu s-a de notare — pe baza tes­
din .auri,
a t admitere
E l:A <s#fa--i otartotHl I - manifestat la Hunedoara tului, cu implicarea grilei NATAL1A VASTU
V&'&W