Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_307
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul n i, nr. 307 MARTI. 19 FEBRUARIE 1991 4 pagini — 3 lej
Mai multe case pentru oameni
Să fim drepţi şi să re în care locatarii să aibă tru de adm inistraţie este
cunoaştem că in Deva con tot confortul... hotârît să statornicească
structorii au făcut lucruri — Cum v-aţi organizat ordinea în această privin
frumoase, durabile. Noi, lucrul pentru a răspunde ţă. Adică cine vrea să vină
locuitorii municipiului, sîn- acestor cerinţe ? la muncă şi să muncească
tein beneficiarii acestora. — Şantierul este împăr. va fi bine prim it şi va
Că nu totul este perfect, ţit în trei loturi: Deva, U- cîştiga- bani buni. Cine nu,
se mai poate discuta... ricani şi Brad. Coordona nu.
—* Acum, în februarie, rea activităţii, ca şi repar — în ce m ăsură colabo
în plină iarnă, la ce lucraţi? tizarea volumului de mun raţi cu beneficiarii de
— l-am întrebat pe dom că sînt realizate în raport apartam ente?
— Este un lucru cunos
nul inginer Gheorghe Bu- de obiectivele fiecărui lot. cut că unităţile benefi
şagă, preşedintele consiliu De menţionat că oamenii ciare, viitorii locatari, tre
noştri muncesc.
lui de adm inistraţie al — Ziceaţi că muncesc. buie să dea o mînâ de a-
Şantierului nr. 1 din Deva.
Dar aici, la Deva, în zona jutor constructorilor. Dar
— Vă rog să reţineţi că Dorobanţilor,' unde ne a- nu la toate' primăriile este
noi nu lucrăm numai în flăm, nu prea se văd con înţeleasă aeeasîa cerinţă.
Deva, ci şi în Brad, Baia structori ia lucru. Noi' vom întări colaborarea
de Criş, Crişcior, Uricani, — Din 360 de construc cu primăriile, pentru ca
Dobra, Cîmpu lui Neag. tori ai şantierului lucrează îm preună să putem da
Avem de construit anul doar 80—90. în Deva sînt mai multe case oamenilor.
acesta 400 de apartam ente. cam 60—‘70. ■ Consiliul nos GH. I. NEGREA
Imagine din centrul comunei Băiţa. Foto PA VEL LAZA
„Transferate4* abuziv pentru OAMENI VREDNICI
Marea majoritate a lo
curajul de a spune adevărul cuitorilor comunei Băiţa Cu părere de rău tre bezna nopţii. Nu tu urmă
unităţile
sînt lucrători la
buie să recunoaştem, dă de guiţat, nici rost de şo-
de exploatare în subteran se mai întîmolă ca omul rici proaspăt. Ce să-i
în audienţă la redacţia cînd am revenit în unitate gramaj, dar numai la gus sau la suprafaţă. şi, totoda să mai piardă, în diberse faci ? Poate aveau „che
noastră ş-au prezen tat, mi-a spus : „Poţi să -pleci, tările reci". ' tă, crescători de animale împrejurări, ba o sumă de mare" undeva.
doamnele Elena fîădoi şi nu mai am nevoie de dum Apare şi şeful, în per renumiţi. Surplusul ce-l bani, ba un obiect perso A fost vizitată spre in
Ilodica Munteanu, barma- neata. Eşti liberă, aici nu soana d-lui Florin Vişan. realizează prin cea de a nal de m ăre trebuinţă. ventariere şi baza fura
nă şi respectiv' vînzătoare vei lucra cît timp voi lu Fără a purta un dialog, no doua ocupaţie — benefici Asistăm însă şi la situa jera. Stupoare şi aici. Ne-
(foste) la, Restaurantul „Ar cra eu". tăm cuvînt cu cuvînt spu ind de avantajele acordate ţii cînd se pierd bunuri fi^ă.cpnţurtţată la timp,
dealul". din Deya. De ce -Din .spusele interlocutoa sele dumnealui, după ce-i — îl livrează la fondul de ce valorează milioane de 6' măre cantitate de siloz
foste ? Deoarece, după cum ' relor, notăm că dl. Vişan relatăm motivele prezenţei produse agroalîmentare al lei, create în multe ca s a degradat, dueîndu-se
susţin dumnealor, şeful n-ă nu se implica niciodată în ţării. Printre cetăţenii ce zuri de obşte cu aport de pe apa .simbriei în vreme
vrut să le :mai primească rezolvarea unor reclamaţii noastre aici : „Nu eu i-am au predau cele ~niai impor trudă şt şudoara, fără ca ce uncie animale au pie
în unitate — pe ele şi pe făcute de clienţi, ca atît spus să nu mai vină la tanta cantităţi de carne şi să li sa mai dea de urmă. rit ■ din cauza inăhtţiei.
alte două colege — şi prin el cît şi soţia dumnealui slujbă. Consiliul de admi lapte se numără Nicolae Aceste adevărate dispari O raită s-a dat apoi pe
nistraţie a hotârît acest lu
influenţele ce le are â reu (care-1 seconda, ca ajutor Cîmpeanu şi G'enoveva Mi- ţii misterioase trezesc la locurile unde nişte o-
şit să determine transfera şef de unitate), erau aro cru. Cele două sticle de huţica din satul Trestia, multe senine -de întreba şeni, cu securile lor as
rea lor în altă Unitate. No ganţi, sfidau lucrătorii, fo whisky lipsesc de la ultima Elena Micula, Olivia Moise, re şi rămîn ca nişte enig cuţite, cărora li s-au a-
tăm ce ne spune doam na loseau personalul de ser spargere pe care am avut-o, Petru Rad, Victoria Tripon me pe care nimeni nu le ehitat sume fabuloase
Elena Rădoi :. „Pentru că viciu în treburile casnice. fapt constatat şi de Poli- şi Victoria Demian din
n-am spus la Poliţie aşa Ne deplasăm la Restau Hărţ&gani, Vasile Iuga din
cum ne-a învăţat el să spu rantul „Ardealul". Doamna ESTERA SfNA Fizeşti, Petru P. Alba şi
nem, acum suportăm con Negru Mariana — barman, (Continuare în pag. a 3-a) Nicolae BOrdean din Lun
secinţele. Mie mi s-a gă susţine că „relaţiile cole ca ş.a, (Tr. Bondor).
sit, de către organele de giale sînt bune, clienţii sînt
control, o lipsă de 1600 lei mulţumiţi". „După cîte
în gestiune. Era contrava ştim noi, Poliţia n-a găsit WUkPSZî
loarea a două sticle de absolut nimic, spune casie
whisky pe care le-am găsit ra Susana Damian. Neca m isterioase
lipsă cînd l n preluat sto zurile au plecat de la fap
cul, şi ori de cîte ori îi — Cum aţi putut să urcaţi la volan în halul ăsta ;
aminteam de acest lucru tul că m arfa de im port s-a de beat ? '
dat pe sprinceană (?!)”. In
şefului, am îna să rezolve sistăm şi aflăm totuşi de <
situaţia. Nbi am fost şi la — M-au ajutat cîţiva prieteni. ;
Prefectură. în acest timp, cele două sticle lipsă ca şi
el şi-a adus de la „Tran despre faptul că. „la linie mai dezleagă, fie să nu drept recompensă pentru
silvania* -alţi lucrători şi s-â găsit ceva minus la se dea in vileag cine ştie isprava făcută, au defri
ce interese ascunse, fie şat o mare cantitate de
că, pur şi simplu, nu se lemne. Ei şi-au făcut trea
mai pot stabili vinovaţii. ba, au încasat ce trebuia,
IN ZIARUL Iată un scenariu posibil dar lemnele au putrezit
ce susţine afirmaţia. la locul de tăiere, fără
DE AZI : S-a întîmplat ca prin ca cineva să le dea vreo
luna februarie a amilul destinaţie. Aşadar, alţi
trecut într-o unitate agri bani, altă distracţie.
colă, fostă cooperativă, Să încă o alandana s-ă pe
se facă o revizia pentru trecut şi cu benzina, De
a vedea ce mai există şt vreo doi ani o maşină nu
ce zestre mai are obştea. funcţiona, dar benzină
II Mureşul Deva Pornindu-se la treabă, s-a „înghiţea" din belşug. Da
început cu număratul oi
la ora lor. Spre surprinderea co că e lichidă, trebuie să
adevărului misiei, cifrele n-au bătut curgă, nu ?
cu realitatea, în fapt Şi uite aşa se adună
■ în plin efort „lipsind“ din turmă vreo boacănele una peste alta.
246 mioare. Ciobanii au- Poliţia ştie cîte ceva, alte
al pregătirilor dat din colţ în colţ, au organe în drept la fel,
fotbalistice fluierat a pagubă curată, dar nimeni nu se bagă să
iar inginerul s-a spălat facă lumină şi să dezvă
pe miini, zicînd că el este luie misterele. Capul nu
Dara lex, curat ca- lacrima, Deci, te doare, nu te legi la el.
sed lex/ aici, s-a aplicat principiul P.S. Orice analogie cu
„prinde orbul, scoate-i unele situaţii tntîlnlte la
ochii". Boşorod sau în alt loc
Chioşcuri' sau S-a mers apoi şi pe la este absolut întîmplătoa-
depozite de cocina porcilor, unde s-a
gunoaie? NU VA -ALARMAT! ,,3E PUC TRATATIVE CU REPREZENTANŢII constatat cu uim iţe că
GUVERNULUI ... trei grăsani numai buni Pentru conformitate
Senine bune de tăiai au dispărut în T. DOBRICEANU
Desen de ALEXANDRU RUGESCU
aau m
