Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_312
P. 1
ZIAR INDEPENDENT A l JUDEŢULUI HUNEDOARA AnV UI tr, 312 MARŢI, 26 FEBRUARIE 1991 A pagini ** 3 tel f
: : J. ' ■'!
S I V A R Z A • • LEGEA
Rîndurile care urmea staţia Simeria (călători rezolva pretenţiile exage-> îl
ză mi-au fost inspirate şl triaj), toţi aceşti oa rate l-ar urgenta demi ii
. dş o scrisoare foarte vio meni care ne-au făcut Ju sia) şi se angajează să-i FONDULUI FUNCIAR (I)
lentă ia adresa ceferişti- deţul de rîs şl au creat descopere şi să-î ppedep
loi1 din judeţul nostru şi attt rău economiei şi vie sească pe cel care î-au
d|n ţară care au aderat ţii sociale*. plătit pe liderii unor a- Parlamentul României adopta prezenta lege;
Ia greva din 8—21 fe Petiţionarii se mai în semenea manifestări.
bruarie a.c. ia calea fe treabă şi ne întreabă de Sigur, cei ce ne-au scris
rată. O semnează un grup ce greve generale de a- cu attta supărare şi îngri C A P I T O L U L I
de pensionari din oraşul jorare pot să aibă sau să DISPOZIŢII GENERALE
Deva, care — spun ei —r nu aibă dreptate deplină.
au pensii între 2500—3500 GAP LIMPEDE Că majoritatea pensiona Art. I. — Terenurile de orice fel, in- care servesc
lei, copii şi nepoţi de rilor o duc foarte greu -~ diferent de destinaţie, de titlul pe baza ducţie ori administrare sdvică, tereriu-JŢ
crescut, alte obligaţii so semenea amploare în ca mulţi alţi oameni de căruia sînt deţinute sau de domeniul pu- rile destinate împăduririlor şi cele nepro-* ţ
ciale, pe care cu greu le transporturi — In cele altfel — este adevărat. blic ori privat din care fac parte, con- duclive — stîncării, abrupturi, bolovâni-ll
suportă. Cei 13 semna» pe apă (la Constanţa), în Că ceferiştii şi-au reven stituie fondul funciar al României. şuri. rîpe. ravene, to ren ţi— dacă sînt:
şuri, rîpe, ravene, torenţi
tori ai petiţiei ne ame aer (la TARQM) şi pe dicat uncie drepturi 'legi Art. 2. — In funcţie de destinaţie, cuprinse în am enajam entele silvice;
ninţă că „va ieşi fum da calea ; ferată (la regiona time ni se pare firesc şl terenurile, s în t: c) terenuri aflate perm anent sub apel i
că nu publicaţi pe prima le foarte mari şi impor legal, deşi nu neapărat la a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi şi anum e; albiile minore ale cursuri-))
pagină a ziarului ce sa tante — Iaşi şi Timişoa grevă trebuia apelat. Că an u m e: terenuri agricole productive — lor de apă, cuvetele lacurilor la nivelu-l L
larii au luat pe luna de ra) ? f i lot ei îşi dau arabile, viile, livezile, pepinierele viti rile maxime de retenţie, fundiil apelor t
cembrie 1990 şi ianuarie răspuns (pentru că sînt DUMITRU GHEONEA cole, pomicole, plantaţiile de hamei şi maritime interioare şi al mării terito-ţl
1991 ceferiştii din oraşul domenii vitale ale econo duzi, păşunile, fîneţele, serele, solariile, ria le ; _ ' : j
Deva — de la mişcare, miei naţionale şi vieţii răsadniţele şi altele asemenea — d) terenuri din intravilan, aferente |
întreţinere şi conducerea sociale şi eventuala ne cele cu vegetaţie forestieră dacă nu fac localităţilor urbane şi rurale pe care sînt t
staţiei —, precum şi din putinţă a puterii de a le (Continuare în pag. a 4-a) parte din am enajam entele silvice, pâ- am plasate construcţiile, alte am enajări,;!
,
,
şum îm pădurite cele ocupate cu con- aie localităţilor, inclusiv terenurile agri-,1
strucţu şi instalaţii agrozootehnice a- cole . forestiere ; 1
menajări piscicole şi ae îm bunătăţiri v . . . . . . , 1
„Temperatura" din şcoli intr-o zi funciare, drum urile tehnologice ş i de e) terenuri .cu destinaţii speciale,l
exploatare agricolă, platforme şi spaţii cum sînt ceIe folosite pentru transpor->
de depozitare care servesc, nevoilor pro- turile rutiere, feroviare, navale şi acrie- j
geroasă de iarnă . ducţiei agricole şi terenurile nepro- ne, cu construcţiile şi instalaţiile afe-iţ
ductive care pot fi am enajate şi folo- rente, construcţii şi instalaţii hidroteh-i
site pentru producţia agricolă ; nice, termice, de transport ai energici e- J
. S-a intîm plat să fie o zi am zugrăvit clasele cu a- tem, în condiţii m ult mai b) terenuri cu destinaţie forestieră ----- ——m— i> -------- \
de iarnă geroasă. înghe jutorul aceloraşi părinţi. dificile. Com bustibilul. a şi anum e: terenurile îm pădurite saii cele (Continuare'în pag. a 2-a) ^
ţau, văzînd cu - Ochii, gea- In exterior, tencuiala care fost asigurat din timp.
: m urile la maşină. într-o a fost dată jos, cei de la După cum ne spunea prof.
astfel de zi, am încercat I.G.C.L. n-*-au m ai încercat Iulian Haiduc, inclusiv la
să „luăm temperatura* în să o refacă pe motiv că Boiu de Sus (a ajunge a-
sălile de clasă ale cîîorva nu sînt zidari I colo, acum, e o perfor
i şcoli şi grădiniţe de la La Şcoala Prim ară din m anţă — n.n) a fost tri
sate; care din acest an Cimpuri-Surduc (11 copii misă o maşină de lemne
depind bugetar direct de In clasele X—IV) întilnim pentru ca elevii să nu su
Inspectoratul Şcolar Jude O atmosferă propice în fere de frig. O perioadă de
ţean şi nu de prim ăriile ' văţăturii. Instituţia e bine aproxim ativ 2 ani, condu
; comunale ca înainte. Con gospodărită, dispune, prin cerea şcolii se va descur
siderăm că un copil care grija învăţătorului Gheor- ca şi în privinţa interna
vine la şcoală, la grădini ghe Tal, de lemnele ne tului, cu toate că institu
ţă, trebuie să găsească în cesare, care au fost tăiate - ţia nu mai dispune de un
totdeauna, aici, mediul a- . la timp şi adăpostite cu lot agricol pe care să se
decvat, căldura fizică şi u- grijă. Fiind în aceeaşi clă cultive porumb, sfeclă fu
mană necesară pentru a dire, grădiniţa (educatoare rajeră, cartofi cu care să
învăţa, a-'şi petrece timpul Lelioara Tal) dispune de fie hrănite animalele din
în mod util şi plăcut. o bună bază materială, şi gospodăria anexă, legume
în cele două săli de mai ales de combustibilul etc. După această perioa
clasă ale Şcolii Prim are necesar perioadei. Aceeaşi dă fatidică, va trebui ca
din Leşnic — căldură, lu situaţie întilnim Ia Şcoa elevii să suporte toate
mină, copii „dezgheţaţi", la Prim ară din Tătărăşti cheltuielile de internare.
promptitudine în răspun (învăţătoare Eugenia Bar- Aşadar, nişte lucruri care
suri. Focul se face înce- ta), grădiniţele din Tă pînă acum ni se .păreau
pînd cu ora 6,30 pentru că tărăşti şi Burjue (educa fireşti, bine aşezate, încep
aturlei cînd intră copiii la toare Maria Balint), care îşi să iasă din m atca lor o-
ore totul să fie bine. Fi îm parte postul în două şi, bişnuită, intrînd pe cea a
rescul acesta se obţine în irespectiv, trei zile pe săp- incertitudinii. Să sperăm
să cu greutate. „Xe-am tăm înă în cele două sate. că astfel de tendinţe vor
descurcat greu, ne-au m ăr Ceea ce am reţinut din fi stopate. Credem că şi
turisit învăţătoarele Cori- discuţia cu unii părinţi şi Inspectoratul Şcolar Jude
na Blăjan, directorul şco bunici — Floarea Iacob, ţean, Ministerul învăţăm în-
lii şi Dorina Lungu. Ca să Irina Stana — este că a- tului şi Ştiinţei vor avea
procurăm lemne, am a- ceştia sînt m ulţum iţi de Un cuvînt de spus în acest
pelat la bunăvoinţa pădu modul în care copiii sînt sens, nelăsînd în derivă Cîntec de prim ăvară
rarilor. Cu lemnele pe îngrijiţi la grădiniţă, sînt nava şcolilor cu internat, Foto PA VEL LAZA
care le avem în magazie, sănătoşi şi-i vor trim ite cu
cărbunele brichetă şi cu încredere şi în continuare MINKJ, BODEA
ajutorul... părinţilor, pu aici.
tem ieşi din iarnă. De ce, Şcoala Generală Gura-
însă, trebuie să întîm pm ăm sada (director M aria Hai
atîtea greutăţi în procu duc) răm îne aceeaşi insti De curînd, în desfăşu PIAŢA VALUTARĂ m-a dus imediat şi la
rarea combustibilului? -De tuţie bine gospodărită, cu rarea reformelor econo aşa-zisa piaţă valutară a
favorizaţi sîntem noi cei de cadre didactice care îşi fac mice a apărut Un ele Devei, unde aceleaşi fi
la sate şi în privinţa m a temeinic datoria, . cu cabi m ent nou. A u început şe guri pitoreşti despre care
terialului didactic, nu a- nete model, dotate cu dinţele de bursă ale pie le după ploaie ă magazi făcută. Pentru oricine este am mai scris continuă
vem un bec pentru apara biblioteci de specialitate, ţei valutare interbancare, nelor pe valută, la accen limpede că trecerea la să-şi facă jocul, căuţînd
tura pe care o posedăm, deşi, trebuie să recunoaş- aceasta demonstrîndu-ne tuarea fenomenului de convertibilitate nu se oferte pentru cumpărarea
concret, prin raportarea dolarizare a economiei poate face pe alte căi, de mărci şi dolari, fără
leului la dolar (la prime româneşti. nici chiar prin decizii ca cineva să-i întrebe de
le şedinţe oscilaţia a fost Desigur, păstrîndu-ne economice, oricît de chib sănătate, să le.ia „pulsul“
de 200—225 lei pentru un optimismul, ne intărim în zuite ar fi acestea. Fireş afacerilor -ilicite. Cum le
dolar S.U.A. — n.n.), sta crederea că, încet dar si te, un tim p vor exista atrăgeam atenţia amatori
diul actual al economiei' gur, mergem spre con fluctuaţiile inevitabile ale lor de chilipiruri, vine
româneşti în comparaţie vertibilitatea leului. Dacă cursurilor, după care va destul de repede vremea
cu puterea altor ţări. Des acum mai şchiooătăm, as veni şi stabilitatea mult cînd trebuie să se repro- ,
chiderea largă spre eco ta se datoreşte neputinţei aşteptată. .fileze, să-şi găsească alte
Musafirul îşi ia rămas bun de la gazdei nomia de piaţă ne-a dat noastre de a pune econo Legat de piaţa valutară preocupări' mai aproape
— Vă mulţumim, dar e timpul să plecăm... e prilejul să fim martori, a- mia pe picioare, pe baZe interbancară (ce se va de muncă, întrucît „piaţa"
lor ~se va sparge cu sigu
tîrziu de tot... Şi soţia mea e aşa de obosită că i se v în i în vedere apariţia sănătoase, cu motivaţii deschide şi în judeţul ranţă. NICOLAE TÎRCOB
închide gura... şi înmulţirea ca ciuperci- certe pentru munca bine nostru — n.n.), gîndul
