Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_324

ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDO ARA Anul III, nr. 324 JOI, 14 MARTIE 1991 4 pagini —- 3 lei

I 9 m m m l 9 m v 9 m m m # t
Dispecer* 1' în schimburile II şi III
)»
; :‘s';. -["M
Doar do cîteva luni nu rul cu minereu, calcar şi Sînt cîteva lucruri pe
mai' fusesem pe platforma fier vechi, dar deşi este care nu le-am putut înţe­
celor opt cuptoare de la ora 14,20 încă nu am pri­ lege. Dacă din 8 cuptoare
O.S.M. II, unde merg în­ mit fontă. Un necaz de merg doar 3, cum este cu
totdeauna cu multă bucurie. care ne lovim zilnic... putinţă să nu fie fier
Primăria - inima vie a localităţii De data aceasta am găsit-o în schimbul nostru dacă vechi, fontă, oale. utilaje
— Mai elaboram o şarjă
de turnare 7 Măcar aces­
complet schimbată: din
. 8 cuptoare ardea focul doar venea fonta — completea­ tea să. poală funcţiona în
în 3 —- 1, 2 şi 7. Celelalte plin. Nici oţelarii 'cu care
~ 3, 4, 5, 6 şi 3 sînt In re­ aia stat de vorbă iru-şi ex­
paraţii mijlocii, capitale, plică acest, lucru.. Mai e~
dup&xaz.- ' ză SECŢIA O.S.M. II xact, maiştrii de schimb
începem de la cuptorul DIN C.S. HUNEDOARA Mîrcea Ungurc-itmi.. Dumi­
8. Reparaţie capitală. Mun­ tru Botău, -Gpeorghe hâr-
citori de la secţia cuptoa­ buş, oţelarii Ionel Cojoca-
re industriale, ajutaţi şi ză oţelarii Emil Floarea şi ru, Andrei Szigyarto. ; Ene
de oţelari, au început de­ Costel Zulă. Alexandru-Stelian. cetecis-
molarea cuptorului la 1 Cuptorul 6 — în repara­ tul Dumitru Calotă.. mulţi
marţi?, După cum ne spu­ ţie mijlocie. alţii. Că s-a luat măsura
nea prim-topitorul - Ioan y — După ce-1 demolăm ca oţelarii de la cele. cinci
Scorobeto, lucrul merge pe 8 ne apucăm de lucru cuptoare oprite să tfie re­
bine, garanţie că reparaţia aici — aflăm de la lăcă- distribuiţi la alte secţii
se va • încheia la terme­ tuşul-apaducter Ion Enescu.
nul stabilit. Anemic se lucrează şi la — furnale, cuptoare indus­
triale, reparaţii siderurgice
Cuptorul 7. Arde focul, celelalte cuptoare oprite:
dar oţel nu produce, deeft 3, 4, 5. , — este un lucru bun, pen­
tare- anevoie. Concret a- — Aici, la cuptorul 4 tru ca oamenii să-şi cîşti-
flăm cum stau lucrurile de sîntem o echipă de la ge salariile, dar la O.S.M,
la domnul inginer Andrei secţia reparaţii siderurgice II sînt multe întrebări care
Gaal, şeful: schimbului A. ■— ne spune lăcătuşul Se- îşi aşteaptă răspuns în...
:.±r La ora 6,30 am eva­ bastian Opriţa. Lucrăm în otel.
cuat şarja. Totul a decurs două schimburi. Merge
bine. Am încărcat cupto­ greii... . GH. I. NEGREA
Şl ŞCOLILE PO T PLÎNGE, Ş T IA ŢI ?!

„Şcoala Nr. 2 7 ! Păi... taţi de maşini — de, copii acestea, doar cinci (5!) co.
'acolo, şi acolo, şi... acolo!" sînir! — este lesne de în­ resptmd elementarelor, con*
Sînt dezorientată ! Cum. ţeles? Luat separat, fie­ dlţii şcolăreşti de spaţiu şi
adică ?! O şcoală răspîndl- care corp de clădire este luminozitate. Restul, — nu
tă în trei locuri ? ! De par­ impropriu destinaţiei ce semnificativ, ci de 3/4 —
Dobra. Deşi este aglomeraţie, primăria se strădu ieşte să rezolve cu promp- | că n-ar fi crescut dintr-o i s-a dat. Să vedeţi de ce! constituie anexe improviza­
titudine şi solicitudine ce rerile Cetăţenilor. %: fundaţie, ci ar fi fost pre­ Corpul A se constituie în te; din, necesitate,, in săli
Foto PAVEL LAZA | sărată din avion ?! ... Şi to­ „veterana şcolilor din Brad; de clasă.
tuşi o astfel de situaţie şi din;.. împrejurimi". Fi­ Dacă sălile sînt 20, co­
Un primar extrem | există la Brad. Ea priveşte ■ resc, doar a fost construit lectivele de elevi — toate,
numeric,. la limita maxi­
de ocupat j Şcoala Generală Nr. 2, de încă în 1861! Tot vechi
Satele sînt în flăcări. Poate niciodată pe str. Horea, şcoală ce — nu eu performanţa celui mă — sînt 21. In anul
ar trebui să se constituie, dinţii — este şi corpul B. şcolar '89/90, au fost 22.
primăria nu s-a dovedit a fi o adevărată Domnul Cornel Iştoc, * în ochii Prefecturii, ai In­ născut în 1915. ‘ Deşi „mai Ce s-a întimplat cu colecti­
primarul comunei llia, | nou în sat”, starea lui este vele ce depăşeau numărul
inimă a fiecărei localităţi- Tn toate aşeză­ este extrem de ocupat * spectoratului Şcolar şi încăperilor?! Mai multe,
rile — fie rurale, fie urbane — se fac in­ în aceste zile de înce- I chiar ai Primăriei din şi mai jalnică decît a pri­ după caz! Cîte o clasă
mului. Şi asta nu miră,
Brad, în ceea ce, în ca­
tense pregătiri pentru aplicarea Legii fon­ put de primăvară. In zuri disperate, numim „ur­ dacă ştii că de-a lungul (sau două), de la ciclul pri­
biroul primarului intră |
anilor a fost ba locuinţă,
mar au funcţionat, prin ro­
dului funciar — act normativ menit să foarte mulţi' oameni să I genţa a urgenţelor". ba instituţie administrativă, taţie, după-amiaza. Un
Pentru care fapt?! Pen­
înlăture mărea nedreptate sâvîrşiţâ ţăra­ se intereseze ce trebuie J tru ■ singurul şi gravisimul ba... miliţie. Palmares, nu timp! O clasă a IV-a a
făcut pentru a ajunge în |.
fost găzduită, tot prin ro­
glumă ! Iar al treilea corp
fapt că necesită un local
nului român prin procesul transformării posesia pămîntului ce * nou. Necesitatea se naşte (C) bate oricînd . recordul taţie, în localul Şcolii Nr.
l-au avut cîndva sau a ce- | improvizaţiei, cuibărit şi 1. Un alt timp! Nu s-au
socialiste a agriculturii. Ancheta săptămînii din următoarea realitate. putut aduce după-amiaza
Procesul de învăţămînt se înghesuit cum se află în
relevă modul cUm acţionează în acest Anchetă realizată de |- desfăşoară în trei clădiri, nişte birouri de-aie secţiei clasele de gimnaziu, deoa­
VALENTIN NEÂGU. I agricole. Făcînd o simplă rece copiii navetează, ve­
sens primăriile din comunele llia, Gurasa- TRAIAN BONDOR | situate toate pe aceeaşi nind de pe trei sate : Va-
stradă, la cca 100 metri operaţie de adunare, obţi­
da, Burjuc, Dobra şi Lâpugiu de Jos. , •«' - v • ■■■■ . — — % una de alta. Elevii se nem un total de 20 săli
deplasează de la un local
(Continuare în pag. 2) | la altul, In funcţie de orar. (nu cutez a le numi „de NAT- ALIA VASli:
clasă" pţntru că m-aş aba­
Că oricînd pot fi acciden­ te de la adevăr). Dintre (Continuare în pag. a 3-a)
înfierea unui copil, pă­ care doresc şă aibă un
ÎN ZIARUL DE ASTĂZI : copil înfiat, nici pentru'
răsit, provenind din fa­ DIN înfierea —
milii dezorganizate sau străini. Pentru cunoaşte­
• întoarcerea acasă (Dezrădăcinaţii, |V) ; cu mulţi cppii este un COLŢ o tranzacţie? rea acestui fapt, televi­
ziunea română a iniţiat
# gest profund uman, o fap-.
• Din partea Poliţiei municipiului Deva ; tă creştinească ce nu poa­ nişte haine ponosite. A- rectă şi mai rapidă a ac­ recent popularizarea le­
te . fi preţuită. Cel ce se
gislaţiei in vigoare tn ţara
• Ne trebuie „caleaşca" din poveste ? hotărăşte să facă un ase­ ceşti părinţi, îndeosebi ţi-^ tului înfierii. Am rămas noastră. Apreciind această
menea pas, să-şi asume gani, fac din cppiii lor o foarte surprins cină, re­ iniţiativă, ne facem la
răspunderea creşterii şi
• SPO R T educării unui copil, nu marfă pe care o vînd, cent, unei tinere familii rîndul nostru datoria mo­
poate să fie decît un om mai ales solicitanţilor de francezi (pe care am rală de a atrage atenţia
cunoscut-o intîmplător),
' celor care întreprind li­
bun. Mi-e greu să cred străini, pe valută. Aht vă­ venită să înfieze un copil manul gest al înfierii să
zut, prin intermediul te­
că într-un asemenea gest leviziunii o astfel de sce­ de cîteva luni, un bine­
ar putea sta vreun gînd nă cînd nişte ţigani în­ voitor intermediar', ce-şi nu-şi aplece urechea la
ascuns. De aceea refuz cercau să-şi vlndă copiii, declina profesia de avocat, unii „binevoitori" interme­
să pricep cum unii pă­ tîrguindu-se ca pentru îi ceruse nici mai mult diari, să nu se lase jec­
rinţi, profiţind de bună­ nişte tingiri spoiteDar nici mai. puţin decît 3 000 măniţi de neşăbvita poftă
tatea celui ce doreşte să am cunoscut şi personal de dolari. Bineînţeles că de înavuţire uşoară a al­
înfieze un copil, îi cer astfel de cazuri. Mai mult, tînăra familie de fran­ tora, ci să urmeze spiritul
mari sume de bani, in­ am aflat şi despre unii cezi n-a acceptat propu­ şi litera legii, să-şi împli­
Doi nebuni se hotărăsc să fugă din ospiciu, cit, actul uman al înfie­ intermediari, care nu. se nerea şi bine a făcut. nească îndemnul inimii
sărind peste poartă. Unul din ei, plecat în, rii devine o tranzacţie sfiese să ceară şute de Statul nostru nu perce­ cu credinţa că fac o fap­
recunoaştere, revine profund dezamăgit; comercială oarecare, aşa mii de lei sau mii de do­ pe pentru actul înfierii tă dc om bun.
r . — Nu mal putem fugi, poarta e deschi­ ca şi etnd cineva ar vin­ lari pentru a ajuta, pa- nici un fel de taxă specia­
să ’ de o mobilă uzată sau să-mi-te, la încheierea co­ lă. Nici pentru românii GIIEORGHE I-.WEL