Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_325
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 325 VINERI, 15 MARTIE 1991 4 pagini — 3 Ici
-.m m m .ţ m m m 9 m m m 0 m m m 0 m m m 0 .m m m 0 mmmm 0 m m m t m m m 0 m m m 0 m m m 0. m m m 0 m
CONTRAPUNCT
j în curînd, în librării, !
ide sfintele Paşti, un frumos cadouj
! pentru copiii dumneavoastră; j
Onoarea ? Ce-o mai fi şi asta 7 Nu m-aş mira
să aud. o asemenea întrebare cină cultul onoarei,
instituţionalizat sau nu, se pare că nu mai constituie
o preocupare în societatea românească. In condiţiile
in cdre ţara s-a umplut de bandiţi, unii cu acte în i BUCURIA ÎNVIERII !
regulă, cind unii se cramponează de fotolii, alţii
tâlhăresc iar alţii fac şi una şi alta, cind cel puţin
jumătate din presă a devenit un vast bordel în care 1 : ' - • - . j
ALMANAH PENTRU COPII
tirfele profesioniste ale calomniei şi minciunii îşi I EDITAT DE ZIARUL „CUVTNTUL LIBER". [ !
dcnt poalele peşte cap, cind bulibaşi notorii ai dic !
taturii îşi fac fără pic de sfială partide şi scot pu I - . *
blicaţii ca să ne înveţe pe noi, prostimea, ce va să Apare sub îngrijirea lui Radu Ciobanu şi |
zică democraţia, cind mijlocul uliţei e invadat de j Tiberiu Istrate. Ilustraţii: Dorina ttul Crâng şi •
alaiul, pestriţ' al lichelelor ce joacă din buric flutu-
rîndu-şi teancurile de milioane, ei bine, e firesc « Alexandru Rugescu. Coperta : Alexandru Ru-f
atunci ca Onoarea, această doamnă discretă, ireduc | gescu. |
tibilă şi sortită să rămînă veşnic săracă, să nu-şt J Din cuprins : versuri şi proză de autori da-*
mai afle locul şi să se strecoare tăcută pe lingă zi
duri. Dar cine oare şi când o va mai repune vreo J sici — Mihai Eminescu, Şt. O. losif, Duiliu Zam- j
dată in drepturi ? j firescu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Emil.
Cultul onoarei este o componentă inseparabilă ! Gârleanu, Elena Farago — şi contemporani — |
şi firească a educaţiei morale. El ar trebui să în j Radu Stanca, Mîrcea Sântimbreanu, Radu Cio- j
ceapă în familie, să continue în şcoală şi s& se În
tregească în oştire prin cultul specific al onoarei - banu, Gligor Haşa, Const. Cubleşan, Dtm. Ră-1
militare. Nu ştiu în cîte familii părinţii le insuflă | chici, Neculai Cbirica efe — precum şi pagini j
copiilor sentimentul onoarei dar sper din suflet ca j de divertisment {rebus, umor etc).
măcar arnaUa să nu-şi fi. uitat această îndatorire a
cărei conştiinţă a avut-o îrcM din vremea antichi [ Lucrarea are un conţinut educativ şi toioda- j
tăţii. Ceea ce, din păcate, ştim sigur este că, în j tă recreativ, puţind servi şi ca sursă de mate-«
şcoală, cultul onoarei a fost abolit o dată cu instau * rial didactic sau pentru serbările şcolare
rarea dictaturii. Rostul şcolii se reducea la a pro I ' __ ___
duce in serie ,Jorţă de muncă" ; or, la ce i-ar folosi
«forţei de muncă" educaţia morală, ia ce sentimentul
, onoarei ? Unul dintre efectele acestei dezastruoase
.orientări' este faptul că 85 la sută din totalitatea
infractorilor de azi este sub 30 de ani. Orice comen Respectul faţă de
tariu e de prisos. ÎN ZIARUL
Cel mai descurajau! a însă faptiil că nimic din
ceea ce întreprinde Ministerul Învăţământului şi Din totdeauna pădurile rii, ne preocupă prioritar proprietari, ce fac dovada.
Ştiinţei nu pare a avea în vedere ameliorarea acestei au reprezentat o mare bo paza şi protecţia fondului . posesiei cu acte, urmînd DE AZI:
situaţii. Actualele planuri de învăţământ nu conţin găţie naturală a ţării noas forestier de stat, astfel în- ca acordarea şă fie făcută,
nici un semn de reaşezare a educaţiei morale în tre, un factor de echilibru cît prin lucrările - silvice pe bâza inventarierii şi
locul ce i se cuvine şi în corelaţie cu specificul fie pentru mediul înconj urător, şi amenajamentele ce le acţiunii comisiilor locale, • Ziua Mondială
cărui Ciclu. Prlntr-un protocol încheiat intre minis existtnti o relaţie directă exeeutăm să asigurăm can din trupuri izolate sau din
ter şi Secretariatul dc. Stat pentru Culte s-a perfec între viaţa oamenilor şi tităţile de lemn necesare păşuni împădurite, Evident a Drepturilor ,
tat introducerea religiei în şcoală, ca disciplină op starea patrimoniului fores industriei şi populaţiei. In şi în cazul suprafeţelor res Consumatorilor
ţională şi facultativă. Dar, pracţic, eficienţa unei tier. Iată de ce gospodă- ■ acest sens, în anul 1991 o- pective vor fi respectate
asemenea măsuri nu poate fi decât nulă. Fiindcă rirea raţională a pădurilor ferim industriei 6-10 mii normele regimului silvic, • Tribuna
educaţia morală a tinerelor generaţii nu se poate constituie o problemă de mc masă lemnoasă, iar pentru a evita degradarea
rezolva printr-o disciplină opţională şi facultativă ci însemnătate vitală pentru populaţiei alţi 80 mii mc. terenurilor şi exploatarea „Cu vini ului liber"
printr-un sistem de discipline obligatorii, eşalonat întregul popor român. Referitor la volumele res abuzivă.
de la întUul an de grădiniţă ptnă la ultima clasă Pomină de la aceste con pective de exploatare, se ■— Cum se va desfăşura • O perspectivă
de HceU. Un profesor american spunea că „rolul şco siderente, l-am rugat pe constată că ele nu slnt în activitatea şi ce lucrări a-
lilor este de a crea oameni culţi şi gîndtţori inde dl. ing. Alexandru Bră- tru totul corelate cu posi veţi prevăzute pentru «Cest optimistă
pendenţi, care pot să facă singuri distincţia între tean, director al Filialei bilităţile de creştere şi cele an?
bine şi rău". Nu cred că ar trebui nici noi să ne pro Deva a Regiei Autonome normale de tăiere, impu- Convorbire consemnată de • Planing familial
punem mai mult. In această viziune simpla dar „Romsilva", să ne relateze nîndu-se ca în viitor să NICOLAE TIRCOB
esenţială, cheia educaţiei stă in raportul just dintre despre obiectivele ce stau în existe o mai mare; grijă rWOVr%W.WW.V.Vi
adevăr şi libertate. Iar ceea ce menţine echilibrul faţa salariaţilor unităţii ce pentru evitarea unor efec (Conlinnnrc în pag, 2)
ÎJUre adevăr şi libertate este sentimentul onoarei. o conduce. te nedorite cauzate de sub
i>e «ici nevoia regăsirii cultului onoarei, de aici — Pentru început — ne-a aprecierea raportului fi
nevoia revenirii la educaţia morală complexă, cu spus interlocutorul —, do resc de echilibru între ce
caracter de sistem. Dar va înţelege oare acest im resc să fac precizarea că rere şi ofertă. .
perativ un minister a cărui conducere a primit un în judeţul nostru pădurile r jLegea fondului funciar, U U & P 6 Z î ; ^
vot de neîncredere din partea a 150 de parlamen ocupă circa 317 000 ha, res stipulează că o parte din
tari care i-au cerut demiterea pentru corupţie şi pectiv 45 la sută din tota păduri vor trece în pro
incompetenţă ? Greu de crezut. Pentru ăsta ar tre lul suprafeţei. Avînd în prietatea foştilor deţinători. Şoferul de taxi către cele două călăloarc:
bui ca însăşi această conducere să aibă sentimentul vedere specificul activită Ce ne puteţi spune în a-
onoarei şi, măcar acum, să procedeze în consecinţă, ţii. care presupune aplica ceastă privinţă ? — Vă rog să tăceţi numai o clipă, să pot
rea a o serie de acţiuni — Intr-adevăr, se va
'■ RADU CIOBANU tehnice în timp pentru atribui cîte o suprafaţă de auzi dacă a pornit motorul !.„
menţinerea funcţiilor pădu pînă la un ha foştilor
Sîmbătâ pe stadionul
„CETATE" din Deva,
la ora 15
MUREŞUL —
RETEZATUL HAJEG
Meciul din cadrul etapei
a 16-a a campionatului
Diviziei C, seria a Xl-a, se
dispută simbălă, 1G mar
tie a.c., la ora 13, pe sta
dionul „Cetate" din Deva.
In deschidere, de-la or i
13, partida de juniori
Mureai! — Meta Le. plastica
Imagine din comuna 1) dn a Or../ ie.
