Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_326

sau parţial, > • - ■ ■ ' ----- - . -
SIMb At A, 16 MARTIE 1991
ZIAR INDEPENDENT At JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 326 DUMINICA, 17 MARTIE 1991 4 pagini — 3 lei

LEGEA FONDULUI FUNCIAR
PE ÎNŢELESUL TUTUROR
ÎN ZIARUL DE ASTĂZI :
CALEIDOSCOP DUMINICAL
SAPTAMINA LA TELEVIZIUNE

w ■ RESTITUIE, DOMNULE, NAVETELE, DACA
LE-AI LUAT IN NUMELE ALTUIA !

Ia numele a 30 de ce, Referitor la întrebarea :
tăţeni din satul Baldovin, ce se înţelege prin a se
dL Mpjse Faur, membru reveni la vechiul amplasa­
ta comisia locală constitui­ m ent, să se îm partă păm în­ ! Va îi „ora
tă In vederea aplicării Le­ tul pe bucăţele sau să se
gii fondului funciar, ne formeze tarlale mai mari i
solicită răspuns la cîteva pentru a se putea lucra
întrebări în legătură cu m ecanizat? La art. 13 din i o posibilă regenerare
îm părţirea pămîntului. Pen­ lege se arată că „atribui­
tru a clarifica problemele rea efectivă a terenurilor
ridicate, cu aplicabilitate şi se face,. în zona colinară,
în alte situaţii similare, de regulă, pe vechile am­ ! morală a tinerilor ?
ne-am adresat d-nei Elena plasamente", iar la art. 26
Chindriş, jurisconsult lâ se precizează că „pentru
Direcţia Agricola Judeţea­ suprafeţele cuvenite titula­ Intr-una din cugetările conştiinţei naţiunii !
nă, care ne-a precizat Ur­ rilor îndreptăţiţi li se vor sale, marele istoric Nico- Prin faptul că preoţii
mătoarele : elibera titlurile de proprie­ lae Iorga spunea : „In toa­ intră în şcoli, că ne putem
La întrebarea : dacă au tate avîndu-se în vedere, te iernile de suferinţă gîn- ruga în ' libertate, nu . în .
dreptul la păm întul de la unde este cazul, opţiunea deşte-te că va fi, că nu saamnâ că obligăm con.
părinţi cetăţenii care sînt acestora de a exploata te­ poate să: au fie, o prim ă­ ştiinţa nimănui. „Orele de
plecaţi definitiv din sat, renul individual sau în di­ vară". Cită înţelepciune religie" sînt pîna în pre­
iar terenul în cauză este ferite forme de asociere cuprinsă în cîteva cuvinte ! zent opţionale şi faculta­
extravilan şi intravilan şi privată total Iată-ne la mai bine de un tive. De asemenea, din
a fost dat de cooperativa urmînd ca pe aceste baze an de la -Revoluţia din De­ ceea ce ştiu şi cunosc de
agricolă altor membri coo­ să se efectueze punerea în cembrie 1989. Cîte ierni la Şcoala Generală Nr. 4
peratori în apropierea ca­ posesie". i în curînd, în librării, de suferinţă nu"s-au perin­ din Deva, toţi elevii pri­
sei acestora, răspunsul este Privind situaţia cînd s-a \ dat peste noi în lunga pe­ mesc cu m ultă satisfacţie,
urm ătorul; la art. 14 din degradat sau s-a schimbat rioadă a dictaturii comu­ cu m ultă sete de cunoaş­
lege se prevede că „mem­ categoria de folosinţă a Ide sfintele Paşti, un frumos cadou! niste. şi ateiste ? Cit am tere învăţăturile bisericii !
brii cooperatori care, du­ terenului, diminuîndu-se în . aşteptat prim ăvara ? . Dar Şi sînt aici peste două mii
pă caz, au părăsit coope­ special suprafaţa arabilă, ce păcat că firavii ghiocei de elevi. De asemenea, ca­
rativa, nu au muncit in ' prin art. 3, alin 3, se face care o vestesc sînt încă drele didactice, în frunte
cooperativă sau nu locuiesc precizarea că „în cazul în pătaţi, de fapte şi gînduri cu direcţiunea, ne dau tot
în localitatea - respectivă, care suprafaţa de teren a reprobabile, ale unor. se­ concursul prin metodele
precum şi moştenitorii a- cooperativei agricole rezul­ meni- care întinează 'w e- specifice, pentru regenera­
cestora pot primi terenu­ tată prin însum area supra­ moria m artirilor şi, de ce rea spiritual-m orală a ţi­
rile din extravilan aduse feţelor aduse de coopera­ nu, dorinţa unui pdpor de nerilor. Preotul în şcoală
' sau preluate în orice mod tori sau preluate în orice a fi fericit ! Se spune că este aşteptat cu dorinţa de
în patrimoniul cooperati­ mod de cooperativă, şi su­ secretul fericirii este liber-' cunoaştere nu cu necesita­
vei. De asemenea, la art. prafaţa de teren actuală ALMANAH PENTRU COPII tatea iar secretul libertă­ tea de a epuiza o oră din
24 se stipulează că „în au intervenit modificări a- EDITAT DE ZIARUL „CUVÎNTUL LIBER' ţii este curajul. Dar... oare program. Nu cred si nu
cazul în care cooperativa tît în ce priveşte suprafaţa de ce nu putem fi lăsaţi vreau să am rezerve în a-
agricolă a atribuit loturi totală, cit şi pe categorii în pace să ne bucurăm de cest sens,. că ar fi vorba
în folosinţă unor coopera­ de folosinţă, stabilirea pro­ I Apare sub îngrijirea lui Radu Cioban* şi j ceea ce am cîştigat ? Lip­ de o impunere din partea
riu
tori în grădinile din intra­ prietăţii cooperatorilor' sau Tiberiu Istrate. Ilustraţii s Dorina Itul Crâng şi I seşte curajul sau curajul Bisericii ! deci de o „dic­
vilan ale foştilor proprie­ I Alexandru Rugescu. Coperta t Alexandru Ru-j a depăşit limita umanu­ tatură religioasă", cum
tari, asemenea terenuri re­ NICOLAE TIRCOB jgescu . ^ lu i? ! în nr. 242 al coti­ isinua articolul din ziarul
vin de drept în proprieta­ dianului „Azi", apare o în- - mai sus-amintit. Oare nu
tea deţinătorilor iniţiali". (Continuare în pag. a 3-a) ; Din cuprins : versurj şi proza de autori da- | trebâre, care face referin­ cumva cineva se teme că
j sici — Mihai Eminescu, Şt. O. losif, Duiliu Zant- « ţă lă „Orele .de religie" în ram ura de măslin pe care
şcoli şi ceea ce este mai o întinde biserica tinerilor
<> fire seu, G. Topîrceanu, Otilîa Cazimir, Emil | curios, întrebarea sună a- noştri, naţiunii, este aceea
{ Gârleanu, Elena Farago — şi contemporani — j şa : „Nu cumva trecem pe care, ca pe vremea lui Noe,
"Radu Stanca, Mircea Şântimbreanu, Radu Cio-1 nesimţite de la dictatura dovedeşte că „potopul" (a-
ateistă la aceea religioasă, teismul) s-a sfîrşit ? De ce
mu, Gligor Haşa, Const. Cubleşan, Dim. Ra- j
fără să ştim exact de cine. nu aţi pus întrebări- atunci
I chici, Neculai Chirica ele. — precum şi pagini este impusă ?". Nu ştim ce cînd dictatura ateistă de­
In faţa unui bloc turn se strîngc m u ltă'lu ­ i de divertisment (rebus, umor etc.). ! insinuează de fapt autorul mola lăcaşurile de cult ale
me. Un om s-a aruncat de la etajul zece. articolului, dar un lucru moş-strărhoşilpr noştri ? Sau
— Era de aşteptat, comentează un vecin. I Lucrarea are un conţinut educativ şi totoda-1 este cert — dictatura ate­ poqtc atunci nu credeaţi
Nevastă-sa a fugit cu cel mai bun prieten al lui. ţ tă recreativ, putînd servi şi ca sursa de m ate-j istă i-a făcut pe unii nici
— Auzisem că se consolase. trial didactic sau pentru serbările şcolare- măcar să nu mai. spere, că : Preot CORNEL ILICA
; ’ ,— Da, dar ieri nevastă-sa is -a întors acasă... să nu spunem — să nu
dorească o prim ăvară a (Continuare în pag. a 1-a)
. -«dSîfs^îsseaabuiaar 'T
In ultima vreme, can- în faţă, aceleaşi înjură­ Ce să mai „Am fost nu de mult la... cârd tăcuse pînă atunci,
a răbufnit: „Eu domnule
(şi a numit o comună din
' litatea de lapte pusă în turi cînd laptele se ter­ preajma Devei| — zicea n-aş fi desfiinţat C.A-P-
vînzare în magazinele co­ mină şi pleci acasă cu D I N unul. Ce-am văzut, nu-mi urile. Bune, rele, dădeau'
merciale este tot mai m i­ buzele um flate şi timpul COI? înţelegi? vine să cred. C.A.P.-ul, lapte. Acum, de . unde
că, iar în unele zile, din irosit de pomană. Chiar şi lapte, dacă ţăranii şi-c ■.
unele unităţi de desface­ discuţiile sîrCt asemănătoa­ complet devastat, anima­ luat animalele ?"
lele le-au luat ţăranii. De
re, lipseşte cu desăvîrşi­ re, , doar . conţinutul lor Ce se discută însă acum unde să mai vină lapte ? Ascultam şi mă cru
re. Ca să ai cit de elf si­ este altul. aduce acasă” — întărea Guvernu a greşit, lliescu
guranţa că ajungi sa Acum doi, trei mi, cînd un altul. „Blestemaţi să fie la .coadă ? ă fost galanton. Legea ceam. Aceiaşi oameni ca
Cu cîteva zile în urmă,
cumperi lapte, trebuie să cuţitul ajunsese la os, cei cei care au colectivizat la ora 5, eram al zecelea asta funciară nu-i bună. re blestemau înfiinţarea,
~ te scoU cu noaptea-n cap ce stăteau la coadă la agricultura şi au luat pă- la rînd, deci cu şanse cer­ Trebuia, dohi’le aşa : o cu forţa, a C.A.P.-urilor
şi să fii ia coadă cu 1—2 lapte înjurau, ce-i drept mîntvtl şi animalele ţăra­ te de a cumpăra lapte, jumătate la stat, o jum ă­ acum plîng pe mormîntu!
ore înainte de deschide­ mai în şoaptă, CA.P.-uri- nului, iar noi stăm la tate la ţăran. Aşa am fi lor. Că în drum ul. său
chiar dacă magazinul pri­
rea magazinului. le şi pe cei ce le-au 'în­ coadă' peiithi un litru de mise doar opt lăzi. Soco­ avut şi lapte".- Un altul spre manifestare deplină,
Aşa procedez şi eu de fiinţat, pentru că aii luat lapte!” — spunea cîte u- economia de piaţă' face
/: dtouă-trel ori pe săptămî- ' animalele de la ţărani şi nul mai curajos- tind că două lăzi (24 de sti­ îi ţinea isonul: „Aşa este. şi victime este un "lucru
şi
Iliesdu s-a văzut sus
‘ nă de cînd sînt bunic. le ţiii flămînde şi, din a- Ascultam şi, în sinea cle de 1 litru) le cumpă­ cunoscut. Dar să plîngi
A m . prins şi cozile ce.au- ceastă cauză, nu există meâ ie dădeam dreptate. A- ră vînzătoarele, mai ră- nu-l m al interesează ni­ societatea pe care. ai bla­
mic. Putea să mai aniîne
şişte, le frecventez şi pe lapte. -Ei, dacă ţăranii griculturd, datorită nepri­ mîneau 72 litri pentru leged~asta. Acum, la ţa­ mai-o. şi-ai blestemat-o
cele de azi. Şi trebuie să a r f i fost liberi, elf lapte ceperii celor ce-o condu­ cumpărătorii de îa coadă. ră, totul e vraişte. Ţăra­ ani în şir, mi se pare
• vă spun că în ce priveşte am avea noi! N-ar trebui ceau, ajunsese în" coadă Pînă la deschiderea ma­ nii se bat după pămînt. anacronic. v
' coada nim ic nu-s-a schim­ să stăm iă coadă ca m i­ de sapă, înfometînd po­ gazinului — o oră şi ju ­ Cine să se. mai gîhdească
bat. Aceleaşi tertipuri logii* — răbufnea cîte .u-. porul, . în loc să-l îndes­ mătate. Tim p berechet GHEQRGHE PAVEL
pentru a ajunge cit mai nul. „Poate chiar ni l-ar tuleze, pentru discuţii. Ascult. Iar lapte?" Un., al treilea,„
wm— mmşmmrn*