Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_329
P. 1

ţ

















           ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                Anul  III.,  nr.  329 j  JOI  21  MARTIE  1991      4  pagini  —  3 le!





                                                                                           NICOLAE  TITULESCU  -

                                                                               I
                                                                               I
                                                                               I              strălucit  om politic
       Unde  sînt
                                                                          WM                    şi diplomat român
      alim entele                                                                    Comemorăm,  in  aceste   dar  militează  in  acelaşi

                                                                                   zile',  cincizeci  de  ani  de   timp  pentru  ieşirea  Ro­  ei  va  înfăţişa  pentru  pe­
                                                                                                                                   cie  exemplul,  unic  şt  mi­
                                                                                   la  trecerea  in  nefiinţă  a
      care  se  vor                                                                politic şi diplomat român,   mâniei din  starea de  neu-   zerabil,  al  unei  sinucideri
                                                                                   lui  Nicolaa  Titulescu,  om
                                                                                                                                   vieţuite!
                                                                                                                                                      ~
                                                                                                           tralitata  H  intrarea  ei  ? >
                                                                                                                                     Din  împrejurările
                                                                                                                                                       de
                                                                                   strălucitor  orator,  acade­  război  alături  de  statele   azi,  România  trebuie. să
                                                                                                           Antantei,  convins  fiind
                                                                                   mician,  profesor  universi­  că  numai  pt  această  cale   iasă  întreagă  şi  măre ţ.
                                                  Consumatorii  de  cafea  pot  fi   tar  la  Iaşi  şi  Bucureşti  şi   e  posibilă  desăcîrşirea  u-   România  nu  poate  fi  în­
                                              fei-iciţi.  „Cafe  do  Brasil"  costă  doar   preşedintele   Academiei   nităţU  naţionale  a  Româ­  treagă,  Sără  Ardeal;  Ro­
                                              380  lci/kg  şi  nu  se  va  scumpi.  Diplomatice   Internaţio­  niei,               mânia  nu  poate  fi  mare
                                                                                   nale.   Este  socotit  unul   Redăm mai }os un frag­  fără  jertfă.
                                                                                   din  cei  mai  mari  diplo­  ment  din  discursul  „Ini­  Ardealul  e  leagănul  ca­
                                                        trebuie  să  precizăm  că   maţi  europetfi  din  peri­  ma  României*.    re  l-a  ocrotit  copilăria,  e
           Se  apropie  cu  paşi  repezi  cea  de-a  doua   mărfurile  amintite  nu  se |   oada  interbelică.  A  fost   „Problemul  cave  se  pu­  şcoala  care l-a făurit nea­
       etapă a liberalizării preţurilor. De fapt a scum­  găseau  în  cantităţi  care  să i   ministru de externe şi de­  ne  azi  României  e  înfri­  mul,  e  farmecul  care  i-a
                                                                    aprovizionare |
                                                        permită  o
       pirii  simţitoare»  în  principal  a  alimentelor  de   din  abundenţă  a  magazi- i   legat permanent al  Româ­  coşător,  dar  simplu:  sau   susţinut  viaţa.  Ardealul
       bază.  De  aceea  oamenii  au  intrat  în  alertă,  la   nelor.  Nu.  Doar  „norocoşii"  |   niei  la  Riga  Naţiunilor.  România  pricepe  datoria   e  scânteia  care  aprinde
                                                                                                           pe  care  i-au  creat-o  eve­
       măcelării  au  redevenit  de  actualitate'  cozile   se  vor  putea  bucura  de  u-   >,Discursurile"  lui  Nlco-   nimentele  in  curs,  şi  a-   energia,  e  mutilarea  ca­
                                                                                                                                   re  strigă  răzbunare,  '  e
       enorme în zilele de aprovizionare. Dar ceea ce-i   nele  dintre  aceste  produ-1   lae  Titulescu  oferă  citi­  tunci,  istoria  ei  abia  în­  făţărnicia   care  cheamă
                                                        se.  Din  cîte  am  aflat,  con­
                                                                                   torului  un  tablou  com­
       nemulţumeşte  pe  oameni  este  faptul  că  multe   servele  de  China  şi  dulciu-  |   plet  al  poziţiei  sale  faţă   cepe,  iar  viitorul  ei  va  fi   pedeapsa,  c  sugrumarea,
       produse,  fie ele’raţionalizate său nu, la  care  se   rlle  au  apărut  în  magazi-  j   de  principalele  probleme   o  răzbunare  prelungită  şi   cate  cere  libertatea ţ  Ar­
                                                                                                           măreaţă  a  umilinţelor  ei
       aşteaptă creşteri serioase de preţuri, lipsesc  din   ne  chiar  a  doua  zi,  în  15  I   interne  şi  externe   ale   seculare;   sau  România,   dealul  e  românismul  în
       magazine. De ce ? Nu cumva sînt stocate în de­   martie.  Nu ştim  dacă avem 1   României.          mioapă  la  tot  ce  e  „mii-   restrişte,  e  întărirea  care
                                                                                                                                   îndepărtează  vrăjmaşul,  e
       pozitele  comerţului  sau  ale  producătorilor  în   vreun  merit  în  această  I   In  discursul  său  „Ini­  ne",  cu  ochii  mari  des­  viaţa  care  cheamă  via­
                                                        scoatere  rapidă  în  vînza- I
       aşteptarea  scumpirii  de  1  aprilie (cumplită  pă­  re.  Nu  ştim  nici  dacă  spe- I   ma  României",  consideră   chişi  ta  tot  ce  e  „azi"  nu   ţa
       căleala  aduce  in  acest  an  bugetelor  noastre !) ?  ranţa  noastră  se  va  adeve-  I   primul  război  mondial  ca   pricepe  şi  înlemnită  stă   Prof.
                                                                                               îngrozitor",
                                                                                       „măcel
                                                                                   un
                                                        ri,  dar  o  facem  totuşi  pu-  I                 pe  loc,  şi  atunci  istoria  LEONTINA EOPCEAN
                                                        Mică :  nădăjduim  ca  din I
                                                        stiva  da  ulei  la  sticle  m ă-)
          Mfirfurî puţine,     martori  pe  care  nu  le  ve-   car cîte una să-i revină fie- I   Conferinţa judeţeană
          motivaţii mult*"    -denr tte-obicei  îh  magazi­  cărei  familii,  căci  de  mult '
                               ne.  Ca  de  exemplu:  con­  n-am  mai  văzut  decît  ulei I
       La  depozitele  f o s te i   serve  de carne  import Chi­  „vărsat".  Ar  fi  păcat  să j   a Partidului Democrat Agrar
     I.C.H.A.,  acum ' Societatea   na,  ulei  îmbuteliat,  mazăre   fio  şi  el  dirijat  spre  con- I
     comercială «Retezatul"  S.A.   boabe,  sare,  zahăr,   ceva   sumurile  colective,  căci  se j
     Deva,  domnul  director  Ni-   dulciuri  şi  delicatese   de   pare că  acestea  nu  se  prea !
     culescu  ne  precizează  că   import.  Dar,  că  un  făcut,   grăbesc  să-şi  ridice   nlcî j   De  eurînd,  a  avut  loc  la   dustriei  alimentare/  coope­  indiferent  de  titularul  de
     aici  n-au  nici  un  interes   la  mai  toate  produsele  de­  mărfurile  do  import,  după I  : Deva  Conferinţa  judeţeană   raţiei,  la  reînnoirea  satului   drept  al  pămîntului,   ur-
     să  stocheze  mărfurile.  Iar   ficitare  erau  probleme.  Ba   care   oamenilor  ie  crapă!   a  Partidului  Democrat  A-   românesc  şi  recîşţigarea   mînd  ca  decontarea  aees*
     dacă-  totuşi  acest  lucru  se   documentele  care  să  per­  măseaua.  Cum  sînt  bom-1  grar,  la  care  au  participat   dc  către  ţărănime  şi "cel­  tor  lucrări  să  fie făcută de
     întimplâ.  este  doar  pentru   mită  repartizarea  pe  uni­  boanele  cu  arahido  pe  ca- j  delegaţi  şi  membri  simpa­  la  .  ucrători  a.  aţelor,  ,   către   viitorii  proprietari
     ca  ia  alimentele  raţionali­  tăţi  comerciale  şosese  eu   re  nu  le-a  ridicat  Societa-1  tizanţi.'ai  partidului   din   demnităţii,  libertăţii  şi  e-   al  terenurilor  agricole.  ■
     zate  să  se  realizeze  canti­  mare  întfrziere  (la  conser­  tea  „Germisara   Geoagiu I  localităţile  rurale  şi  urba­  galităţii  în  drepturi  cu toa­  Conferinţa  judeţeană  i
     tatea  suficientă  aprovizio­  vele  de  China  după  io  zi­  şi  chiar  piper  sau  alte  de-|  ne  ale  judeţului.  te  categoriile  sociale.  fost  un  bun  prilej  de  a  se
     nării întregii •   ■ corner,  le,  „repartiţia"  purtînd toc­  licatese  din  import   j   La  lucrările  conferinţei   Au  avut  loc  dezbateri  a.   face  şi  clarificările  aeee-
     claie  pe  care  o  deservesc.   mai  data  cînd  am  fost  şi   Dam 'dincolo  de  aceste *  judeţene  aB  fost  prezenţi   pr inse  ne  marginea  Legii   privinţa  «fentarii
     De  pildă,   există  această   noi  la  depozite),   iar  Ja   neajunsuri  supărătoare pslc j  *  mnui dep  tat % loto* Sur   -  -adu.  funciar   ■*  Re­  politice  a  Partidului
     preocupare  pentru  făina   măsline  lipsea  preţul.  Alte   prezenţă   intermediarilor I  du»  *  ?ş<  linte  >  Pa  *  iului   gulamentului  tis  aplic are,   mocnat  Agrar,   partid  de
     albă,  spre  a  se  evita  si­  produse,  re  .îs-  ţ,  idă  cela   dintre  producători  şl  craii-  I  D  m  >rat  V. «  d a  Roma   s-ai  rLJîCat  probleme  pri-   centru,  independent,  repre-
     tuaţia  din  decembrie,  cînd   zaharoase,  sosiseră  în  de­  sumatori.  Mult,  puţin  cît  I  nia  şi  domnul  Oprjşan  Mi-   vind  viitorul  specialistului,   zentantul  milic a«e i vr  d„
     aceasta  nu  s-a  putut  asi­  pozit  „doar  cu  o  zi  înain­  se  găseşte  în  ţară  sau  se  I hail,  şeful 'Secţiei  de  tine-   i olu  ţi  locul  me  mizată   locuitori   satelor,  ieschis
     gura  pentru  toate  magazi­  te",  iar  zahărul  şl  cafeaua               ret  .a  pat Udului       ril*r,  4-a.î  luat  în  discuţie   Şi  altor  categorii  socio-pro-
     nele.                     de  Brazilia  (cu  389  lci/kg,   Anchetă  realizată  de   j   Conferinţa  a  analizat  în   fortnele  cele  mai  potrivite   fesicmale  din  ista  vsm'ţtSr
       Ţrecînd  prin  depozitele   nu  cu  480  lei  cum  am  gă­  ESTERA ŞINA.   I   n  ţ 1  plat  t ne»   5  n>   ds  asociere  $  Laţ anilor,  ho-   Conferinţa  judeţeană  a
     firmei  am  descoperit   că   sit  în  ultima  vreme  în  a-   VIORICA ROMAN,   I   f di  % R  i  vit ttea  rîc  -   tărîndu-se  chiar  teftioţa-   ?•**-.  organele  da  ovsjj, _*■
     (cel  puţin  unele)  nu  mai   limentare)  aveau  lipsă  în   Fotografii:  PA VEL  LAZA  I  ăşi  tă  dc  la  constituire   rea  unei  „Confederaţii  na   r«,  comitetul  director   ;i
     sînt  ăSt  de  goale  ca  alta- ,  greutate.                                şi  pînă  ît  prezent,    ţionale  a  fermierilor  agri-   biroul  acestuia,  în  urmă.'
     dată,  eă  se • găseau  aici  şi’  In   spiritul   adevărului  (Continuare în pag.  a  2-a)  I iind,  totodată,  măsuri  con­  ct n<\  ci  fdiale  n  fiecare   tren»!  componenţă   Dre-
                                                                                 crete.  pentru  consolidarea   judeţ  îti  cadru  Conferin   sWci  Gheorghe  -re  preşe­
                                                                                 numerică  şi  calitativă  a   te!  s~  pus  un  accent  dea   dinte ;  Achim  Florin,  Mă-
                                                                                 partidului,  afirmarea  şa  ca   -e >■,  ţ e  nece itatea  ea. eu   nlguţiu  Ioan,  Jurcă  Nico-
                                                                                 un  partid  de  centru,  ca­  tării  iucrăriio  din  o  nP'-   re.  Stănces  i C  rc  n  Fu-
                                                                                 pabil  să  contribuie  ia  re­  nia  agri  oîă  de  primăvară   gac  u  Pa t ii’  Bolcu G ioc r-
                                                                                 construcţia  ţării,  moderni­  subliniindu-se  că   ti**'  ii-   ghe,  Lazea  Gheorghe,  Vi­
                                                                                 zarea  şi  dezvoltarea  agri­  efectuate  neîntîrziat .  toate
                                                                                 culturii,  silviculturii,   in­  lucrările  cu  sprijinul  fi­  cepreşedinţi  şi  Oprişa  Au­
                                                                                                          nanciar  al  Băncii  Agricole,  rel  —  secretar.
                                                                                                         LA  ÎN CH ID EREA  EDIŢIEI
                                                                                        TREI  MINIŞTRI  AU  CERUT  ELIBERAREA  D IN   FUNCŢIE
                                                                                     In  cursul  şedinţei  de  Guvern  din  20   ţiile  şi  diferenţele  de  preţ  generatoare
                                                                                 martie  1991,  domnul  Ministru  de  Stat   de  risipă  şi  ineficienţă,  ar  fi  fost  prefe­
                                                                                 Anton  Vătăşescu  şi , Ministrul  Finanţelor   rabilă  de  prezentat  populaţiei  dacă   era
                                                                                 domnul  Theodor  Stolojan  şi-au  menţinut   susţinută  de  o  protecţie  socială  cores­
                                                                                 poziţiile  avute  în  discuţiile  anterioare  în   punzătoare.
                                                                                 legătură  cu  liberalizarea   preţurilor  şi   în  aceste  condiţii,  avînd  în  vedere  şi
                                                                                 măsurile  de  protecţie  socială   din  etapa   solicitarea  excesivă  din  ultima  perioadă,
                                                                                 a  Il-a.                              domnii  Anton  Vătăşescu  şi  Theodor  Sto­
                                                                                     Deşi  au  fost  de  acord  că,  în  condiţiile   lojan  au  cerut  eliberarea  din  funcţie.
                                                                                 actuale  politico-sociale,  schema  aprobată   Pe  de  altă  parte,  din  motive  de  să­
                                                                                 de  Guvern  este  probabil  cea  mai  bună   nătate,  a  cerut  eliberarea  din  funcţie  şi
                                                                                 schemă  care  poate  fi  aplicată,   totuşi  o   domnul  Mihai  Zisu,  Ministrul  Resurselor
                Conserve  de  carne  import  Chlqa'.  Le-aţi  găsit  în  magazine ?  soluţie  mai  radicală  de  liberalizare  a  pre­  şi  Industriei.
                                                                                 ţurilor,  care  să  elimine  complet  subven­                 (Roropres)
   1   2   3   4