Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_360
P. 1
mm** **jmmr* j
A . . a lansat această
de Cruce Soţie ţi mondială, în pri
m fliwtin Roşie sărbătoreşte, In fie cietăţilor de Cruce Roşie mul rînd pentru că id@ea
f l I l l w W a f w V f f 1*11 I H « v i l cate an, î» * Mat. ZIUA «i Semilună Roşie. creării Cirueii Roşii s-a
MOWDIALA A CRUCII Deviza acestui an, mult născut pe cîmpul de luptă
Răt$». A fost aleasa a- mai încălcat, poate, decît de la Solferino (Italia),
&»■ trecut cîtetm zile porul român, fiind insul dictaturii hbrtisto — tas- I cetetă al, deoarece este 1859, pe ale cărui fronturi
de d » d , pe wicttî ecran,' tat, o naţiune întreagă, vîşte. Ateste tendinţe ele \ data de naştere A fenda- mi rămas zeci de inii de
Televiziunea românii ne-i naţiunea română fiind a- maghicTimii, de. O tumpa- \ tofului Mişcării de Cruce ZIUA MONDIALA răniţi, care aveau o impe
prezentat un reportaj fil cuzată de pogromuri, de ra din nou Ardeatni (dar < Roşie, elveţianul Henry rioasă nevoie de ajutor şi
m at I* aşa-ztsa „Confe- genocid şi de cîte alte re st tdte teritorii; slovace, | D anant (1828 — 1910). A CRUCII ROŞII cărora le-a venit în sprijin
aşupra trecutului şi le, pe care nu le-a comis iugoslave, ucrainene) sânt, Sţsoc&ic pentru această Henry Dunant în al doi
viitorului Ardealului", niciodată. cunoscute şi ştim dincotro I sărbătoare mondială a tu lea rînd, pentru că Mişca
care « «wu* loc kt Eger, Că iredentismul maghiar bate vtntul. Ceea ce în tuit» celor care slujesc rea de Cruce Roşie, prin
în Ungaria, şl parcă nici acţionează ori de cîte ori grijorează în mod deose principiile fundamentale ale alţi ani, de victime ale una din componentele sale
acum nu ne vine să cre are prilejul,' nu e un se bit este faptul că unii ce. Cradi Roşii, — UMANI- unor conflicte armate, cît — Comitetul Internaţional
dem că imaginile şi cu- cret. Ştim cu toţii, din tăţeni de naţionalitate TATE, IMPARŢIALITATE, şi ale unor catastrofe na al Crucii Roşii — este fon-
vîntările rostite m fost viaţa trăită sau din pa ■ maghiara, care în ţara NEUTRALITATE, INDE turale. este: „CAMPANIA
aievea sau doar nişte în ginile istoriei că ireden noastră ocupă funcţii im PENDENTA, v o l u n t a MONDIALA PENTRU PRO ELÎSABETA CIOROBEA,
chipuiri Pentru că tot ce tism ul s-a manifestat con portante în organizaţii r ia t , UNITATE şi UNI TECŢIA VICTIMELOR DE secretara Filialei de
s-a rostit acolo este in tinuu de la făurirea sta- . VERSALITATE — iste RAZBOL LUMINAŢI ÎN Cruce Roşie a judeţului
credibil, lezează nu nu tulul naţional unitar ro GHEORGIIE PAVEL faptul că In fiecare an* ea TUNERICUL !“. Hunedoara
mai istoria dar şi bunul mân, fiind ridicat la po se desfăşoară sub o de Mişcarea Internaţională
sim ţ, un popor întreg, po litică de stat pe vremea (Continuare In pag. a 3-a) viză, aceeaşi pentru toate de Cruce Roşie şi Semllu- (Continuare în pag. a 4-a)
CITIŢI IN ZIARUL
NOSTRU DE JO I:
• Eroii neamului ro
mânesc odihnesc pe
cîmpul do onoare
• Socoteli simple ■ MOSCOVA — Krem
• Tribuna „Cuvlntu- linul a semnat în cele din
lui liber" 1 ZIAR INDEPENDENT urmă documentele în baza
• Tîlharii Anul UI, nr. 360 MIERCURI, 8 MAI 1991 j 4 pagini - 5 Ici | cărora Federaţia Rusă va
| AL JUDEŢUlilI HUNEDOARA prelua controlul asupra Im
portantelor bazine miniere
siberiene de pe teritoriul
1 1 1 a i ■ • > • m • i a • « a ■ t a i R.S.F.S.R. — relatează a.
La intrarea în piaţa De
Şedinţa Consiliului vei dinspre bulevardul genţia Reuter. Agenţia ci
tează o declaraţie făcută de
Boris Elţîn,
preşedintele
indexarea şi compensarea Prefecturii judeţene Decebal te intîm pină un parlamentului rus, în forul
grup de indivizi — căci alt
legislativ al acestei repu
fel nu li se poate spune,
blici. în acest mod, se des
salariilor şi pensiilor Consiliul Prefecturii ju- cială şi financiară a ora ba şi acest cuvînt pare chid perspectivele încetării
prea nobil pentru ei — ce
deţulttUEtoedoarâ a ana şului Brad, te iau în prim ire agresiv, grevei minerilor de la ba
lizat, în cadrul şedinţei Pe baza celor două m a aproape' îm brînctadu-te, zinele din Siberia, care du
DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT, de luni, 8 mai a.c„ ur teriale — bine întocmite zicind: , rează de nouă săptămîni
MILITARE ŞI I.O.V.R. SI ALTE MĂSURI mătoarele probleme: şi fundam entate — s-au — Mărci şi dolari cum
DE PROTECŢIE SOCIALA • Stadiul aplicării pre purtat discuţii. părăm !
vederilor actelor norma în continuare, Consiliul Ţin ta palma stingă tean H BONN. — Ungaria nu
Indexarea şi concediu. Pentru a se a- tive referitoare la admi- Prefecturii judeţene şi-a curi de bancnote de 100 lei intenţionează să devină
membră a NATO, a decla
compensarea salariilor sigura indexarea — com ni®ţ*»rea patrimoniului aprobat programul de ac — cel puţin triplul sala- rat în cadrul unei confe
societăţilor comerciale în tivitate pe luna în curs
4 » la 1 mai 1991 pensarea stabilită conform municipiul Deva şi ora şi a elaborat decizii ce rinţe comune de presă mi
Hotăririi Guvernului - wr,.
nistrul apărării al Ungariei,
La 1 mai 1991, la salarii 219/1991 şi pe perioada şul -Sliîreria. -- privesc , diverse laturi ale La jos Fur, aflat In vizită
le dc ba/.â individuale bru concediului de odihnă ia ■ 4 Starea economico-so- vieţii judeţului. In Germania. Acfest lucru
te din luna' aprilie se a- calculul venitului brut lu ■ I nu este dorit nici de A-
daugâ suma brută de 1 300 nar se va proceda astfel: m ă lianţa Atlantică, nici de U-
lei, care reprezintă com — Pentru perioada ce se din piaţa Devei niunaa Sovietică. Iată de
pensarea neinclusă în sala va lua ta caicul pînă Ia ce, a continuat Fur, se im
riul de bază în luna apri data de l aprilie 1991, ve pune găsirea de forme or
lie. îm preună cu indexarea niturile realizate lunar nu ganizatorice capabile a ga
vor cuprinde indexarea a-
riului unul om ce m un
de 1525 lei aplicată la sa cordată ta sum ă fixă de ceşte cu braţele sau cu ranta securitatea regiunii,
pînă la crearea structurilor
lariul de bază pe luna a- 750 lei net pînă la 31 de mintea — pe care le flu general europene de secu
prilie, va rezulta pe luna cembrie 1990 şi de 975 lei tură cu obrăznicie, sfidă ritate.
mai o indexare totală de brut între 1 ianuarie 1991 tor prin faţa trecătorilor.
2 825 Iei, care se va în şi 1 aprilie 1991. La veni — Mărci şi dolari cum
scrie în carnetul de m un turile lunare pentru pe părăm l I BELGRAD, — Antre
că. Celelalte drepturi cu rioada de pînă la I apri Sînt îm brăcaţi pestriţ, norul naţionalei de fotbal
venite salariatului — spo lie 1991 se va adăuga in unii m ai bine, alţii nu prea a Iugoslaviei, Ivica Osim,
ruri, adaosuri procentuale dexarea — com pensarea lu şi după albeţea palmelor se arată îngrijorat dc soar
şi altele sim ilare — se cal nară brută totală de 2 825 ta echipei sale, în contex
culează în continuare în iei. La veniturile lunii a- îţi dai seama că nu sînt tul politic aetual din Iugo
funcţie de noile salarii de prilie se va lua în consi deloc prieteni cu munca. slavia. „Am muncit ani de
bază. derare şi compensaţia de M ajoritatea dintre ei sînt zile pentru a clădi o echipă
Calculul indemnizaţiei 1300 lei lunar, diferenţa tineri şi zdraveni şi le-ar cu o reputaţie bună pe
plan internaţional, spre Li
pentru concediul de 1525 lei fiind inclusă M l- AM CUMPĂRAT UHCttNE TE CHINEZ . sta foarte bine lingă fur nele jucătorilor jugoslavi
ALEXANDRU RUGESCU
de odihnă în salariul de bază. Pen nal, strung, pe tractor ş.a. şi, acum fotul „se duce de
tru perioada de după 1 mai
Indemnizaţia pentru con 1991 pînă în luna plecării V W W A -^ jW .V W .V .V A -.V .V .-.W .V W W .V A Dar ei nu se gîndesc la rîpă", datorită conflictelor
interetnree şi probabil dez
cediul de odihnă se calcu în ebneediu de odihnă ve
lează, conform reglemen nitul mediu lunar va cu ANUNŢ PENTRU TRAIAN BONDOR, integrării Iugoslaviei".
tărilor în vigoare, pe baza prinde întreaga indexare — COSMONAUŢI: Foto PAVEL LAZA
veniturilor brute cu ca compensare care a fost in UM4 PS ■ VARŞOVIA. — Gu
racter perm anent realizate clusă în salariul de bază. „Nu servim în stare (Continuare în pag. a 2-a) vernul polonez a hotărît să
In aîtîm ele 12 luni ante de imponderabilitate". priSCŞWeze Ia o privatizare
rioare datei plecării în (Continuare în pag. a 2-a)
accelerată a 243 v e între
prinderi mici şi mijlocii, a
îmbrăcăminte, dar şi o seamă de
berul, a evocat viaţa, activitatea uitaţi, ridicaţi-vă tichetele la mărunţişuri. Bani să fie. indicat ministrul polonez al
privatizării, Janusz Leivan-
tim p !
şi opera lui I. C, Brătianu.
FLASH şele judeţului a început distri „Şiragului" de acţiuni ce „se vor ŢIUNE ? O situaţie aberantă ne-a dovvski, în cursul unei con
4- RECOMPENSĂ SAU SANC
-f BICENTENAR MOZART.
4- BENZINA,
in toate ora
ferinţe de presă care a a-
buirea tichetelor de benzină (pe risipi“ — în mod plăcut — pe fost prezentată de un specialist vut loc la Varşovia.
rioada mai—august) pentru pose întregul curs al „Anului Mo- in domeniul agriculturii. Este Metodele de privatizare
-f CENTENAR. Cu prilejul sorii de autoturisme (40 litri pe zart“ % se include şi manifes vorba de faptul că pentru omo aplicate pînă acum s-au
comemorării unui secol de la lună cu preţul de 15 lei). La De tarea de vineri, 10 mai a.c. La logarea unui soi sau a unui hi dovedit ineficiente pentru
moartea strălucitului om politic va, tichetele se distribuie la Sala Palatul Culturii din Deva, la brid nou, mai productiv, de plan a trece în mîinile particu
român I. C. Brătianu, la Sflnta Sporturilor, zilnip, între orele orele 18 ale după-amiezii, iubi- te de cultură, creatorul, în loc larilor mii de întreprinderi
şi de Dumnezeu păzită catedra 10— 18 şi se va desfăşura pînă turti muzicii culte vor putea a u -’ să fie recompensat, este obligat mici şi mijlocii. Pentru a
lă ,S)inlul Nicolae“ din Deva s-a în data de 31 mai a.c., clnd ac ăia recitalul , violonistului clu 'să plătească o taxă de aproape accelera acest proces, gu
oficiat un parastas de pomenire, ţiunea se va încheia în întregul jean Ştefan Ruha, recital ce in 3000 lei (!). Cel tn muză, în vernul a hotărît, astfel, să
oficiat de 3 preoţi, în frunte cu judeţ, ne informează domnul Ion clude două sonate mozartiene. această situaţie, evident apare în vîndă 243 de întreprinderi.
părintele paroh Nicolae Cher- Rus Mihăilă, directorul Societă Vor evolua şi elevi ai Liceului postura de sancţionat, nu ? La început doar capitalul
man, cu aportul coralei catedralei, ţii Comerciale „PECO" Hune de Artă. Nu uitaţi, se va în polonez va putea să le a-
dirijată de pro}. G h. Bercea fco doara S. A. Tot de la dumnealui tâmpla vin erii . REPORTER chiztţloneze.
rală care peste doi ani îşi va aflăm că tichetele stat valabile 4- BOUTIQUE. La etajul I al
serba, la rîndul ei, centenarul). toată perioada m ai—august şi se Societăţii comerciale „Crăciun &
După parastas, domnul Paul Bo onorează atîţ în avans cît şi retro Comp".' Deva. s-a deschis un noii
tez, preşedintele organizaţiei ju activ, în judeţ şl in toată ţara, boutlque unde cumpărătorii pot FL.ASH !
deţene a Partidului Naţional Bi aşa cum doreşte posesorul. Nu găsi articole de încălţăminte şi
