Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_363
P. 1
a g »
S A L A
D E
; : C T U R Ă
•—•—• —• —• —•—•—•— —•—• —•—•—•—•—-«—•— —•—;a o — •
; ..... a 160 de ani de activitate
1 Ajutoare pentru „Satele româneşti*4 i
i -------------------------------------- -— t---------------------------- J ARHIVELE s ta tu lu i
[ Tot respectul pentru ajută j
Transformările institu limon, Bogdan Petrjceicu război mondial, prin Le
ţionale moderne de la în Haşdeii, Dimitrie Onciul, gea de organizare a Arhi
• Aşadar, ajutoarele pen- transportînd ajutoare. toare aici în Aurel V7cii-* Constantin Moisil ş.a. — velor Statului.
| tru România continuă. O- „Am adus pînă acum, ne cu pentru că simţeam că I ceputul secolului al XIX- au reuşit să imprime acti Baza documentară a
lea au determinat înfiin
• peraţiunea „Satele romă- mărturiseşte domnul pro oamenii au nevoie de ele. ţ ţarea instituţiei Arhivelor vităţii arhivistice un neîn Arhivelor Statului s-a
| neşti" se dovedeşte tot fesor Michel Flament, Ţara dumneavoastră a I trerupt progres, nu rare dezvoltat şi prin aduce
• mai mult nu un lucru de- şeful grupului, ajutoare pornit pe un drum demo-*. •Statului, la 1 mai 1831 în ori în ciuda unor greu rea din străinătate de
Ţara Românească şi la 1
| circumstanţă, ci-unul se- constînd din alimente, cratic. Regimul este foar- I tăţi materiale, a lipsei u- copii de pe documente re
• rios, făcut metodic, o mî- medicamente, îmbrăcămin te liber. Economia romă- j ianuarie 1832 în Moldova, nui local adecvat etc. feritoare la ţara noastră.
cu nobila misiune de a
| nă întinsă de către străi- te, jucării pentru copiii nească a fost şi este însă J Actele normative pe ba Rezultatele depistărilor e-
• nătate nouă, celor aflaţi din grădiniţe, rechizite într-o stare precară. De | centraliza, conserva şi za cărora Arhivele Statu fectuate, microfilmele,
documentele
valorifica
| în lipsă şi suferinţă, ge- şcolare pentru elevi. Sînt la prima noastră venire, J lui şi-au început activi fotocopiile şi xerografiile
• nerate de aproape o ju- membru al unui partid din păcate, nu am consta- | ţării. tatea în anii 1831—1832 achiziţionate conţin pre
Stăruinţele şi eforturile
I mătate de secol socialist, socialist (o mică deose tot nici un reviriment. J susţinute ale oamenilor au fost completate în anii ţioase informaţii referi
9 de către o societate im bire de „nuanţă", faţă de în continuare, ne orien- | de cultură care au con 1862—1872 cu regulamen toare la istoria poporului
plantată după război de socialismul de care am tăm spre lucruri utile J dus sau au lucrat la Ar te de funcţionare ce îm
f tancurile sovietice. O do- avut noi parte şi, ce în pentru comunitatea satu- | hive — Gheorghe Asachi, brăţişau activitatea arhi Prof. ION FRAŢILA,
1 vadă o reprezintă faptul seamnă un partid socialist lui şi nu doar numai pen- J Ion Eliade Rădulescu, Gri- vistică sub toate aspec directorul Arhivelor
f că în satul Aurel Vlaicu, în Belgia, Franţa, Portu gore Alexandrescu, Vasile tele ei, iar în anul 1925 Statului din judeţul
I oaspeţi belgieni din Chie- galia, Spania, fir-ar să MINEL BODEA J Alecsandrţ, Gheorghe Sion, instituţia a fost aşezată Hunedoara
f vres, localitate înfrăţită, fie ! — n.a.). Imediat după (Continuare în pag. a 3-a) J Cezar Bolliac, Constantin pe noi . baze, în condiţiile
^ vin pentru a patra oară revoluţie am adus aju D. Aricescu, Nicolae Fi- intervenite după primul (Continuare în pag. a 2-a)
■ DHAKA. — O nouă
tornadă s-a abătut asupra
unor localităţi din Bangla
desh, Ia nord-est de Dhaka,
provocînd morţi şi răniţi.
ZIAR INDEPENDENT SÎMBAt A, 11 MAI 1991 ■ BELGRAD. — Noi in
AL JUDEŢULUI HUNEDOARA ANUL III, NR. 363 DUMINICA, 12 MAI 1991 4 pagini — 3 tei cidente au izbucnit în Croa
ţia între sîrbi şi croaţi, sol
date cu moartea unei per
soane şi mai mulţi răniţi.
■ WASHINGTON. — Se
cretarul general al.O.N.U.,
Javier Perez de Cucliar, s-a
declarat pesimist în ceea
ce priveşte ideca de crea
re a unei forţe de poliţie
internaţionale pentru a pro
Pornind de la valabili ta- re biologică ridicată este teja refugiaţii kurzi. Irakul
tea proverbului potrivit impusă de faptul. că aces- a respins „clar o astfel de
căruia «ceea ce semănăm, tea suferă pe parcursul îri- eventualitate", a spus Fe-
aceea vom culege", doam- mulţirii o serie de modi- fez de Cuellar.
na ing. Aha Munteâftu, şe- ficări- datorate influenţei
fa Inspectoratului jude- factorilor evolutivi (muta- ■ WASHINGTON. —
ţean pentru Calitatea Sa- ţia, migraţia, selecţia natu- Preşedintele Bush a început
minţelor Deva, ne-a adus râlă), cît şi a unor factori pn tratament cu Iod radio
în atenţie o serie de pro- externi (amestecuri meca- activ împotriva „maladiei
bleţne ce-i privesc -pe toţi nice, păstrare necorespun- lui Graves", o supraproduc
producătorii agricoli, in zătoare). Din experienţe ţie de hormoni ai glandei
special pe ţăranii particu- practice s-a constatat că, tiroide, care a fost la ori
lari, în legătură cu semin- pe măsura utilizării mai ginea tulburărilor de ritm
ţele pe care le folosesc multor generaţii în produc- cardiac.
pentru înfiinţarea culturi- ţie fără a fi reînnoite, so fn aşteptarea înfăptuirii I.egii fondului funciar — care se tărăgănează — ţă
lar. iurile intensive îşi pierd ranii lucrează pămîntul cu hărnicie şi dragoste. Foto PAVEL LAZA ■ VARŞOVIA. — Comi
' Important de reţinut este simţitor din ; capacitatea sia naţională (K.K.) a sin
că sămînţa de calitate a- productivă. Iată de ce este dicatului ^.Solidaritatea" a
pentru
decis la Gdânsk,
sigură punerea în valoare obligatoriu reînnoirea pe- prima oară de la îndepăr
a capacităţii de producţie riodică a materialului de tarea comuniştilor, în 1989,
â soiurilor şi hibrizilor, va- semănat, după cum urmea- Se intră în legalitate să proclame pentru 22 mai
lorificarea mai hună a în- z&: cereale şi leguminoase o „Zi naţională de protest
grăşămintelor, a condiţiilor pentru boabe (grîu, orz, o- Asociaţia de Locatari Nr. tier (cum rezultă din ta De ce ni, se mai adre împotriva greşelilor politi
locale de climă şi sol, con- văz, secară, mazăre, fasole, cii economice şi sociale a
113 Deva ne supune aten
tribuind cu peste 25—30 <soi;i) — la 2—3 ani ; po- ţiei un caz, se pare, unic belul cu numele şi adre sează asociaţia nouă? Pen guvernului".
G.I.G.C.L.
tru că fostul
sele dumnealor existent în
sau chiar mai multe pro în municipiu. Este cazul „documentaţia” consistentă (acum R.A.G.C.L.) întîrzie
cente în balanţa recoltei NICOLAE TlRCOB blocului M, -din cartierul pe care asociaţia ne-o tri în darea răspunsului cuve ■ PARIS. — Consiliul
la fiecare cultură. Folosi- .......... — 1 — 1 — N. Bălcescu. Acesta a fost mite). Prin adresa nr. nit. Iar în blocul menţio constituţional, cea mai înal
rea unor seminţe cu valoa- (Continuare în pag. a 2-a) tă instanţă de jurisdicţie
conceput şi construit, cu 10148 din 19 decembrie nat există locatari care
garaje Ia parter, pentru 1990, Primăria Deva cere şi-au cumpărat recent sau franceză, a apreciat contra
vînzare. Iniţial doar o G.I.G.C.L. întocmirea for sînt în curs de perfectare ră Constituţiei moţiunea
parte din apartamente şi melor necesare pentru a- a cumpărării apartamente controversată a „poporului
garaje au fost cumpărate, nularea contractelor de lor în care locuiesc, au Corsicii", care a fost intro
dusă printr-o lege asupra
UM&P5ZÎ 8 din cele 11 garaje fiind „s-au făcut în baza apro autoturisme şi ar dori să statutului Corsicii, adoptat
închiriere întrucît acestea
li se vîndă lor aceste ga
vândute atunci unor loca
tari ai acestui bloc. bărilor 1560, 2134 şi 8477, raje. De asemenea, se mai luna trecută.
— Dacă asta e artă, atunci eu sînt un Ce s-a întîmplat cu ce din 1986, emise ilegal de menţionează în protestul
idiot! lelalte 3 garaje? Au fost fostul Consiliu Popular De ■ PRAGA. — Cehoslova
— E artă! — exclamă pictorul aflat lingă închiriate altor 3 persoa va, încălcîndu-se prevede VIORICA ROMAN cia intenţionează să achizi
exponate. ne care nu locuiesc nici în rile articolului 40 din Le ţioneze două petroliere de
bloc, nici măcar în car gea 5/1973”. (Continuare în pag. a 2-a). fabricaţie românească, cu
o capacitate de 80 000 tone
fiecare, în vederea reduce
rile de inelare vor fi puse în zi unor răufăcători n-a scăpat nici sa de către locuitorii comunei Le- rii considerabile â creanţe
lele următoare în funcţie. Este staţia de pompare pentru irigaţii lese. Azi, oile vor fi mulse pentru lor cehoslovace din Româ
vorba de zona străzii Cernei din de la Chimindia, de unde s-au că vor fi date din nou la păşune nia — a anunţat postul de
cartierul Gojdu şi de cartierul furat motoarele electrice de pu şi se va vedea ale cărui gospodar radio Praga, citat de agen
Progresul. Şi tot ca o noutate in tere mai mică. Păcat, mare pă vor avea mai mult lapte pentru a ţia France Presse. Proiectul
formăm că se pregăteşte pentru cat, deoarece pe timp de secetă i se acorda stima şi cinstea în — adaugă sursa citată — a
Vn colectiv mic dar inimos, da recepţie blocul 84 cu 16 aparta amenajarea respectivă putea să tregii localităţi. Nu va lipsi, pro fost prezentat autorităţilor
medici şi laboranţi îşi desfăşoară mente, oferit parţial pentru cum fie folosită în interesul produc babil, nici tradiţionala horă cu române în cadrul recentei
activitatea la Centrul de recolta părare în conformitate cu legile ţiei agricole. Iată cum înţeleg momentele ei artistice. sesiuni a Comisiei mixte de
re şi conservare a sîngehii Deva. în vigoare. unii să-şi fure singuri căciula. \ cooperare economică între
Zilnic se prezintă aici între 20— 4 VENITURI MARI. In zi + RĂCORITOARE. E primă -f AFACERE CU CARNE. cele două ţări.
25 de donatori de sînge. Oameni lele trecute din luna mai, Bufe vară încă, dar vara se apropie Ioan Cepoiu şi Nicolae Moise au Această operaţie — se
cu inimi de aur oare din sîngele tul „Zimbrul", situat în Dealul Cu fiecare zi. Tocmai din a- vîndut came de porc şi de vită precizează — va permite
lor dau altora viaţă. Oameni bunii Haţegului, condus de domnul ceastă pricină laboratorul de lui Ioan Găvan. Dacă mai spu eliminarea a două treimi
Cei care sînteţi sănătoşi, ajutaţi Emil Bîrlea, a realizat venituri băuturi răcoritoare din Pui a nem că primii doi erau munci din datoria României faţă
cu sîngele vostru pe cei aflaţi de peste 300 000 lei. Vînzăirile scos pe piaţă două produse noi: tori la Abatorul din Petroşani, de Cehoslovacia.
în suferinţă I mari se dator esc unei aprovi pepsi şi kiwi. Le-am gustat şi ne dăm uşor seama de unde pro
REPORTER *
venea carnea.
+ PUNERI ÎN FUNCŢIE. In zionări bune cu alimente, cu sînt foarte bune.
Deva se efectuează lucrări de e- bere în fiecare zi şi, nu în ultimul 4- MĂSURATUL OILOR. Un
chilibrare a presiunii de apă pen rînd, solicitudinii personalului de obicei străvechi, impresionant
tru îmbunătăţirea alimentării în servire. •prin semnificaţiile sale, păstrat
cartierele' afectate. Parţial, lucră 4 DEVASTARE. De mîinile cu sfinţenie în toată autenticitatea
