Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_380
P. 1
'-A" ' a ' ..x ^
„De la musique avant tanţi aî măruntului po Iilor de muzică din 17 universitari ai academiilor
toute chose/ De la mu por, copilăria întreagă e judeţe — aii făcut dova de muzică din Cluj şi
sique encore et toujours!" sărbătoare. Tot aşa cum da talentului nativ susţi Bucureşti, a JLects drept
argumen Să fie pertinentă îndră talentul muzical se între nut do seriozitate şi au cîştigătoare a marelui
gita deviză, doar pentru
ţine şi se impune prin-
abordat, cu o virtuozitate
premiu al actualei ediţii
poezia simbolistă ?! Să nu
se extindă ea, oare, tn tr-un continuu exerciţiu. deosebită, un repertoriu pe timişorcanca MIHAE-
LA TOMI. Iniţiativa de-
chipul cel mai firesc, şi veană „i-a molipsit* şi
asupra preocupării copii pe alţii, aflaţi acum la
lor—artişti, fascinaţi de S u n e tu l p u r,., întîia ediţie a unui ast
mlnunUe din- grădinile fel de concurs. Este vor
Călători, ani la tind, pe Perla localităţii rămîne Euterpei ?! Şt, slavă Dom ba de şcolile de muzică
irumurile niciodată îndea o altă staţiune, de data a- nului, sint mii de astfel
juns bătute ale judeţului, ceasta balneoclimaterică — ie copii in ţară, al căror -din Braşov, Bacău, Turnu
trăim cu acuitate senti Geoagiu-Băi, cunoscută în talent muzical — floare Concursul de interpretare dificil, ce ie depăşeşte Măgurele, Tg, Jiu, Sucea
mentul că, poate; mai mult întreaga ţară pentru efec instrumentală de la De cu mult clasa de vîrstă. va... Nimic mai bine ve
decît alte localităţi, Geoa- tele sale binefăcătoare a- la butoniera spiritului — va, de anvergură naţio Liceul de Artă din lo nit pentru a se ajunge la
gîul făspunde firesc Jude supra suferinţelor şl îm îi impune, periodic in nală, este una dintre pro calitate, cu ÎS reprezen dorita emulaţie care să
căţii marelui Blaga despre prospătării sănătăţii umane, atenţia lumii! bele de verificare a pa tanţi în coneurs, a obţi
satul transilvănean. Iu în această primăvară, sta tntîiul de iunie a în siunii şi a nobilului crez nut o serie de premii (I, stimuleze tnvăţămihtul
genera^ consemnată In ge ţiunea este mai primitoare în necesitatea educaţiei II, HI) şi menţiuni. Se artistic românesc.
nericul acestui grupaj de ca orieînd. Şi să nu uităm semnat ziua celor mici — muzicale. Pe parcursul a cuvin aprecieri profesori Pentru a treia oară,
reportaje — anchetă. Vă de Sanatoriu — unitate de- aleasă, să recunoaştem, deci, la Deva, sunetul pur
vom împărtăşi şi dumnea recuperare a sănătăţii, mai printr-o convenţie a ce trei zile, s-a concurat la lor DOINA HOŢEA, MO*
voastră, stimaţi cititori, eî- ales a celor proveniţi dia lor mari! Dar pentru pian, la instrumenta cu NICA SOLTAN, GH. BO• a picurat în auz...
teva elemente care ne-au unităţii^ miniere şi side corzi şi de suflat. Parti BOCESCU, VIOREL SOL
îndemnat să afirmăm acest rurgice ale judeţului şi cei mai mulţi reprezen cipanţii — elevi ai şco- TAN. Juriul, format din NATALIA VASIU
lucru. Pe vetrele actualelor nu numai de aid.
localităţi Geoagiu — Cîg- •Veşnicia s-a născut la
mău — Geoagiu-Băi era sat" şt credem că se va
trasat acum două milenii continua, mai ales în noile
conturul unei aşezări ro condiţii de după Revoluţia1
mane cunoscute în între din Decembrie 1989. La a-
gul imperiu sub numele eeasta pot eontribui toţi
de Germisara. Romanii au localnicii, dar şl instituţii--
împrumutat această de le care s-au durat aici —
numire de la numele două case de cultură, bi
localităţii anterioare a stră blioteci, un mare număr
moşilor daci cucerită de ei. de şcoli, care au datoria:
In cuprinsul acesteia erau să nu lase să se piardă ZiAft INDEPENDENT
asociate două cuvinte ce a creat mai bun, de-a ANUL M, NR. 380 MIERCURI, 5 IUNIE m i 4 pagini — 8 lei
germi (cald) şi sam ţapă), lungul anilor, spiritualita-- AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
amintind astfel de pre tea locală. Şi mai ales să
zenţa izvoarelor termale nu lase ca veşnicia să fie
din acest loc. Aşadar, un doar de o clipă ci, cu adevă
prifn argument pentru rat, veşnică. Să curgă me
Blaga — acela al unei reu, asemenea izvorului de
vechimi impresionante — apă minerală de la Băcîia,
pe vatra localităţii subli a izvoarelor de apă terma sună la uşă?
niind doua puternice spi lă din staţiunea balneo
ritualităţi într-una singu climaterică, asemenea iz • Senatul Român a în
ră, cu o mare specificita voarelor tuturor fîntînilor M. S. din Deva era aca ceput ieri discutarea pro
te, cu tradiţii şi datini şi şipotelor cu care au să, în apartamentul ee-1 iectului de lege cu privire
care, cu trecerea anilor, fost dăruite gospodăriile ocupă într-un bloc de pe ia sindicate, proiect din
au cîştigat în perenitate. localnicilor sau cele aşe Aleea Patriei din Deva, care au fost deja aproba
Dar mai sînt şi aite... zate la margine de drum
împreună cu femeia cu te primele 13 articole. S-a
argumente. Pe un astfel de ce stîmpără setea trecăto care trăieşte în concubi subliniat caracterul apoli
teren fertil, la Cigmău s-a rilor. naj. Nimic nu prevestea tic şi independent al sin
născut ilustrul reprezen u se ajunge pă- că seara aceea va fi una dicatelor.
tant al Şcolii Ardelene, N mîntul ? Vor rămîne deosebită în viaţa omului. • Adunarea Deputaţilor
extraordinară şcoală de *' oameni fără pămînt, Deodată auzi sunînd sone dezbate proiectul legii pen
românism, Ioan Budai De- fără păduri ?“ ria de la intrare. tru organizarea judecăto
leanu, creatorul „Ţigania- Este o situaţie care-i fră — Cine o fi ? se miră rească. S-a aprobat înfiin
dei" şi al poemului „Trei mântă şi pe locuitorii celor el. ţarea de noi judecătorii,
viteji". La Binţinţi, vedea 11 sate ce formează comu — Du-te vezi, i-a zis care să sporească numărul
lumina zilei în secolul tre- na Geoagiu. Primăria, Co femeia. celor 125 — existente deja
’ cut Aurel Vlaicu, inginer misia comunală de aplica în proiect.
inventator şi pilot al pro re a Legii fondului fun ■ M. S. a deschis uşa. In • Deputatul P.U.N.R, —■
priilor aparate de zburat, ciar analizează şi dezbat faţa sa văzu doi inşi, unul Octavian Căpăţînu — a im
simbol al unităţii români fiecare caz in parte, pentru mai în vîrstă, celălalt ti
pus atenţiei camerei pro
lor din Transilvania cu a nu nedreptăţi pe nimeni, nerel. Cel de al doilea era blema tezaurului României,
patria mamă — România. — In privinţa pădurilor îmbrăcat cu o rochie şi a- dus la Moscova la 2 de
La Geoagiu, Gavril Todica credem că am făcut un vea capul acoperit cu un cembrie 1916, cu intenţia
şi-a construit un observa lucru bun — ne spunea fel de basma, iar de gît îi de a fi ferit de armata ger
tor astronomic propriu, a domnul Vaier Berian, se atîrna un acordeon. mană. S-a cerut începerea»
scos publicaţii de specia cretarul Primăriei. Li iţele — Ce vreţi ? întrebă de urgenţă, a tratativelor
litate. Ca sâ apară astfel le-am afişat la. Primărie, gazda. cu guvernul U.R.S.S., în
de personalităţi-, trebuia ca precum şi ,n fiecare sat — Să-ţi zicem o cîntare. scopul readucerii tezaurului
nivelul de cultură al comu Oamenii sînt în cea mm — Daţi-i drumul. în (ară.
nităţii, în ansamblul său, mare parte mulţumiţi Mai Musafirii s-au executat. • După cum s-a anQnţat
să fie unul superior sufi greu este cu pâmîntul. Cînd au terminat, M. S, sindicatul „Aima Mâier*
cientului. Cum agricultura rămîne le-a întins 100 de lei. continuă acţiunile greviste
De curînd. Grupul Şco ramura de bază şi în eco — Bani nu primim, zise şi pe parcursul sesiunii d«
lar Agricol Geoagiu, fostul nomia comunei noastre, nu cel mai în vîrstă. examene.
liceu agricol şi mai de se concepe ca, trăind aici — Un pahar de vin ? • La Societatea „Faur*
mult şcoală horticolă, a să nu ai o bucată de pâ- — Nu bem vin.
împlinit 100 de ani de acti mînt, pe care să o lucrezi, — Atunci o ţuică ? din Bucureşti a avut loc
un miting de protest al
vitate. Actuala Staţiune să-ţi asiguri strictul nece — Ei, o ţuică bună ar sindicatului, formullndu-se
de cercetare şi producţie sar. Dar sîntem în situa merge, a spus acelaşi. revendicări salariate şi
pomicolă, înfiinţată în 1957 ţia ca în satul Aurel Vlai M. S. se întoarce spre
s-a conturat tocmai pe cu să nu putem asigura concubină. solicifîndu-se îmbunătăţi
sutele de hectare de teren pămînt la 30—40 de locui- — Du-te şi adu ţuica de rea , condiţiilor de mutică.
:î* I.a încheierea Confe
ale şcolii sus-menţionate. pe balcon. rinţei Naţionale a Vetrei
Cele 5 ferme de producţie MINEL BODEA, Vremea cireşelor ! Româneşti, la Tg. Mureş,
şi cercetare cuprind meri, GH. L NEGREA TRAIAN BONDOR într-o patriotică înbrăţişa-
nuci, produc seminţe şi Foto PA VEL LAZA
re, s*-au adunat rapsozi ai
material săditor. (Continuare în pag. a Z-a) (Continuare în pag. a 2-a) cîntecului popular transil
vănean. Sala Polivalentă
proape 5 ceasuri de muzică, a
RA, s-a constituit recent şi in ■ IN SPRIJINUL PRIVATI acompaniat cunoscutul taraf de s-a dovedit neîncăpătoarc.
• Biroul de presă al
clude în rîndurile sale, încă de ZAŢILOR. Primăria municipiu
FLASH ! la înfiinţare, cîteva sute de ti lui Deva a închiriat privatizaţilor la Vaţa, condus de Perd Bulz. Ministerului de Interne a-
nun(ă anularea oricăror
neri, majoritatea studenţi la un număr de 50 spaţii în vede
■ IN AŞTEPTARE. Am aflat
Institutul de Mine din Valea rea exercitării activităţilor în la Primăria comunei Geoagiu ; restricţii în relaţiile cu
străinii — persoane fizice
■ MASĂ ROTUNDĂ. Azi, la Jiului. Sediul filialei hunedorene scrise în autorizaţiile eliberate. După desfiinţarea C.A.P., mulţi
Deva, in Sala mică a Casez de a tinerei uniuni se află la Pe Din acestea sînt folosita însă gospodari au luat animale acasă. sau juridice. • Respectivele
Cultură va avea loc o întilrdre troşani. doar 28 — înregistrîndu-se mari Le-au pus pe picioare, la-au în- restricţii au acţionat doar
între membri ai Organizaţiei ■/D E/ ÎNDRĂZNEŢE. Con întîrzieri în ce priveşte punerea zdrăvenit şi le-au îngrăşat, fiind pe perioada conflictului-
„Medicii fără frontiere“ din ducerea „I.P.H. — S.Â■" Deva a lor în funcţie. acum bune de predat la abator. din Golf.
Luxemburg şi medicii de medi prezentat Consiliului Prefecturii ■ CONCURS INTER JUDE Dar deşi la Geoagiu există bază • In Coreea de Sud, con
cină generală, de la unităţi spi Hunedoara machetele unor vii ŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ, de predare, de la I.I.C. Deva se tinuă aeţiunile studenţeşti
taliceşti din Deva, Brad, Orăş- toare construcţii ce se vor înălţa tn staţiunea Vaţa, duminică, 2 deplasează rar pentru a prelua împotriva autorităţilor. La
tie, Simeria. în municipiul reşedinţă de judeţ. iunie a.c., pa scena amenajată animale. Locuitorii Geoagiului Seul se folosesc împotriva
In zilele următoare, joi, 6 iu Este vorba de localurile unor într-un minunat cadru natural, sînt în aşteptare. manifestanţilor gaze lacri
nie şt vineri, 7 iunie, asemenea bănci, noul sediu administrativ, au evoluat concurenţi din nume REPORTER mogene, grenade şi tunuri
intUniri vor avea loc în amfi casa presei ş.a, A reţinut în mod roase judeţe ale ţării. Partea de eu apă.
teatrul Spitalului municipal Hu deosebit atenţia îndrăzneala viziu competiţie a fost urmată de re
nedoara şi, respectiv, la Petro nii proiectanţilor. Aşteptăm trans citalul celor de-acum consacraţi:
şani. punerea acestor proiecte de pe Mariana Anghcl, Lenuţa Evsei,
■ JUNIMEA VETREI ROMA planşetă în peisajul arhitectonic Rodica Ardelean şi Drăgan Mun
NEŞTI — FILIALA HUNEDOA devean. tean. Pe parcursul celor a-
