Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_393
P. 1

La  24    d   fiecărui  altuia  dintre  prooroci  -   cel
         an,  Sfinfa  Noasfră  Biserică   mai  vădit  semn  al  auto-   eyres   sau
         Origdata  găzduieşte   eu   puterniciei  şi   atotînfelep-   romcmi,  predica  lui  ajun-
         'tSîîte  şi  reeunoştkijă  ţe   o-   ciunii  dumnezeieffl   Naş­  gînd  să  fie  cunoscută   şi
         cela  care  a  fost 1 «trimis"   terea  Sfîntului  loan   s-a   ascultată  pinâ  şi  de  uce­                                 Dar  Fondul  Proprietăţii
         de  Dumnezeu  spre  a  pre­  petrecut  în  mod  deosebit,   nicii  Domnului,  de  regele                                     dp  Stat  are  şi  alte  Obli­
         găti  calea  Domnului  lisus.   ea  fiind  rodul  rugăciuni­  Irod  şi  încă  multe  zeci  de                               gaţii  Astfel,  el  urmăreş­
         Parcă  răsună  răsp cdt  în   lor  stăruitoare  ale  celor   ani  pînâ  prin  părţile  Efe-                                  te  •'  creşterea   eficienţei
         inimile  noastre,  asemenea   doi  bătrîni  evtavioşi,  Za-   sului  (Faptele  Apostolilor   Intr-unui  din  numerele   instituţie  publică  cil  per­  societăţilor  comerciale  în
         unui  glas  'de  clopot   clin   haria  fi  Etisabeta,   Zaha-   19,2-5).  Dacă  adăugăm  că   trecute  ale  ziarului  nos­  sonalitate  juridică,  cu  ca­  vederea  privatizării  com­
         noaptea  Paştilor,  cuvîntuf   ria  va  spune  despre  el  că   descoperirile  din  ultimii  58   tru  am  dat  cîteva  detalii   racter  comercial  şi  finan­  plete,   la  măsuri  de  re­
         evanghelistului  rostit  atunci:  „prooroc  al  celui  ;  prea  de  ani,  din   apropierea   privind  formarea  şi  func­  ciar  şi  va  deţine,  iniţial,   structurare,  reabilitare  şi
                                                         Mării  Moarte  au  arătat   ţionarea  Fondurilor  Pro­  70  la  sută  din  capitalul   maximizare  a  profiturilor
               S I N Z I E N E L E                       că   predica   apostolului   prietăţii  Private,  prevăzu­  social  al  societăţilor  Co­  sau,  după  caz,  dc  lichi­
                                                         dreptâ)ii  de  care  vorbesc
                                                         manuscrisele  nu  este  de­  te  a  fi  înfiinţate  de  pro­  merciale  care  se  vor  pri­  dare  a  societăţilor  comer­
         „Fost-a  om  trimis  de  la   înalt  se  va  chema"  şi  va                 iectul  Legii  Privatizării,   vatiza.  Am  spus  că  Iniţia]   ciale.  Fondul  Proprietăţii
         Dumnezeu,  numele  lui  era   merge  înaintea  Domnului   parte  de  duhul  în  care, a   fonduri  care  vor  deţine   va  deţine  70  lă  sută  din   de  Stat  funcţionează   şi
                                                         apărut  şi  a  lucrat  în  apro­
         loan"  (loan  1,6).   Citind   „cu  duhul   şi  tu  puterea                 30  la  sută  din  capitalul   capitalul  social   menţio­  ia decizii  pe bază  de prin­
         cu  luare-aminte   pasajul   lui   llie  să  ’ întoarcă  ini-   piere   Sf.  loan  Botezăto­  social  al  societăţilor  co­  nat  pentru  că,   potrivit   cipii  comerciale.  Iar  ve­
                                                                         înţelege
                                                         rul,  atunci  vom
         Evangheliei  ce  se  citeşte   mile  părinţilor  spre  fiii  tor            merciale  supuse  privati­  proiectului  de  lege,  una   niturile  se  vor  folosi,  tn
         la  praznicul  naşterii  Sim­  şi  pe  cei  neascultători  la   şi  noi  de  ce  în  minunatele   zării.  In  paralel  cu  aceste   din  Obligaţiile  principale   proporţiile  stabilite   de
                                                         icoane  unde  Mîntuitorul  e
         ţului  loan,  ne  vom  întări   înţelepciunea   drepţilor".   înfăţişat  şezînd  la  a  doua   fonduri,  proiectul  legii   ale  acestui  fond  este  ă-   consiliul  său  de  admi­
         şi  mai  mult  convingerea   (Luca 1,17).                                   preconizează   înfiinţarea   ceea  de  a  reduce  treptat   nistraţie,  pentru  depune­
         că  într-adevâr  el  „de  la   Se  ştie  că  înainte   de   venire,  pe  scaun  de  jude­  Fondului  Proprietăţii  de   participarea  statului  la   rea  în  conturi  purtătoare
         Dumnezeu  a  fost  trimis"   a-şi  începe  Domnul   pro-   cător,  de  o  parte  vor  sta   Stat.   capitalul  social  al  socie­  de  dobîrfzi,  efectuarea  de
         şi  că  numele  şi  lucrarea   povăduirea,  proorocul  loan   Maica  Domnului  şi   de   Să  ne  oprim  acum  pu­  tăţii  comerciale  pînă  la   investiţii   în  societăţile
         lui  vor  fi  strins  legate  de   va  trăi  în  pustia  Iordanu­  cealaltă  Sf.  loan  Boteză­  ţin  asupra  funcţiilor  pe   privatizarea  completă   a   comerciale  ce  se  privati­
         via|a  şi  faptele  izbăvitoa­  lui,  hrânindu-se  eu  acride-   torul.  Numele  lui  va  râmî-   care  le  vâ  exercita  Fon­  acestora.  Este  o  obligaţie   zează,  acordarea  de  cre­
         re  ale  Domnului   nostru   le  şi  mierea  sălbatică  ce   ne,  aşad-r,  pentru   tot­  dul  Proprietăţii  de  Stat   de  foarte  mare  însemnă­  dite  persoanelor  fizice  şi
         lisus  Hristos.   De  aceea,   le  găsea  în  acele  locuri   deauna,  legat  de  istoria   şi  a  timpului,  cît  acesta   tate,  de  îndeplinirea  stric­  juridice  române   pentru
         chemarea  Sfîntului   loan   vitrege,  fără  să  guste  vin   mîntuirii  neamului   ome­  va  fiinţa.  Potrivit  proiec­  tă  a  acesteia  depinzînd,
         va  fi  mai' mult  parcă  de-   sau  altă  băutură   ameţi­  nesc.          tului  Legii  Privatizării,   în  fapt,  încheierea  proce­  GHEORGHE  PAVEL
         cît  în  cazul  lui  Moîse,  Da-   toare.  Aici  va  chema  el              Fondul  Proprietăţii  ;  de  i  sului  privatizării economi­
         vid,  llie,  Isaia,  Dansă,  al  popoarele  la  pocăinţă,  fie  Preot  CORNEL  ILICA  Stat  va  funcţiona  ca  o  ei  în  ţara  noastră.  (Continuare  în  pag.  a 2-a)
                                                                                     ■— •— •— •—    •— •— •-
                                  •.*Sri






                                                                                                                                        ■   în  cadrul  dezbaterilor
                                                                                                                                      din  Adunarea  Deputaţilor
                   ZIAR  INDEPENDENT                                               SÎMBATA,  22  IUNIE  1991      4  PAGINI  -  3  LEI  privind  organizarea  jude­
                Al  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                ANUL  III,  NR.  393       DUMINICĂ,  23  IUNIE 1991                          cătorească,   repartizarea
                                                                                                                                      Curţilor  de  Apel  în  ţară  a
                                                                                                                                      fost  privită  cu  un  interes
                                                                                                                                      atîL de  scăzut  incit  pînă  la
                                                              rara                                                                    final   rămăseseră  în  sală
                                       0                                                                                              J92  de  deputaţi  (mai  puţin
                                                                                                                                      de  50  la  sută).  Preşedintele
                                                                                                                                      Camerei,  nesesizînd  însă
         Căldură  mare...  vorba  lui   mator,  marţi,  18  iunie,  gă­  consumul   răcoritoarelor.                                   „legalitatea*   funcţionării
       nenea  Iancu.  Toropiţi  de   sea  cu  ce  să-şi  astîmpere   D-nâ   Ana  Maria  Bărar,   U M 4   P 5                          şedinţei,  a  condus  dezbate­
       arşiţa  ce  a  năvălit  peste   setea  la  aceste  unităţi.  Ne­  responsabila cofetăriei  „Sca­                               rile  pină  la  sfirşit.
       noi,  dorim  să  ne  răcorim   cazul  e  însă  altul.  Băutu­  la",  ne  spunea  că lipsa  za­
        nu  doar  la  umbra  deasă,   rile  sînt  reci,  din  păcate,   hărului  o  pune  în  imposi­  —  Am  auzit  că  profesorul  de  fizică  ţi-a  dat  un
       ci  şi  cu  un  suc  rece,  o  în­  doar  în  prima  parte  a  zi­  bilitatea  de  a   diversifica   patru.                      ■   Legea  Siguranţei  Na­
       gheţată  ş.a.  Găsim  cu  ce   lei.  De  ce 7 Domnul  Glieor-   sortimentul  de  răcoritoare,   —  Ce  vrei  tată,  nu  puteam  să-l  refuz...  ţionale  a primit  şi  girul  A-
       să  ne  potolim  setea  în  a-   ghe  Munteanu.  responsabi­  prin  valorificarea  concen­                                     dunăriî  Deputaţilor.  Con­
        desfe  zile’ fierbinţi?  In  ge­  lul  restaurantului • „Transil­  tratelor  de  lămîie  şi  por-  ■                          troversatul  articol  3,  ami­
        neral,  da. -  De  la  primele  i  vania",.  motiva  că  maşină   locale  preparate  In  labora­                              nul  pentru  sfîrşitul  dezba­
       ore  ale  dimiheţii,  comerţul,  de  gheaţă  din  dotare  func­  torul  propriu.  Acestea  ar                                  terilor,  a  fost votat  cu  ma­
       scoate  in  întîmpinarea  de-  ţionează  mai  ales  noaptea.  fi  mai  accesibile şi  ca  preţ,                                joritate  de  voturi,  imbră-
                                                          în  comparaţie  cu  sucurile                                                cînd  forma  propusă  de  dl.
                                                          de  import’ pe  care  unitatea                                              Virgil  Măgurcanu.  Cum  e-
                 PE  CANICULA —  ÎN   CAUTAREA
                                                          le  pune  în  vînzare.           O  INVESTIŢIE  PENTRU  CAKE                ra  de  aşteptat  (datorită  de­
                        RĂCORITOARELOR                      Am  întîlnit   în  raidul                                                 claraţiilor iniţiale), U.D.M.R.
                                                          nostru   şi  un  alt  aspect.         NU  VEŢI  REGRETA:                    şi  P.N.Ţ.-e.d.  au  votat  îm­
                                                          Mulţi  responsabili  ,nu  în­     ABONAMENTUL  LA  ZIARUL                   potriva  proiectului  de  lege.
       voniior,   chiar  în  stradă,   Ziua,   din  cauza  căldurii   drăznesc  s; cşl  procure  can­
       diverse  băuturi  rădoritoare   excesive,  aceasta  „transpi­  tităţi  mari  de  „Zmeurel”-,   „CUVÎNTUL  LIBER”
       şi  îngheţată.            ră"  şi  nu  mai  răceşte.  Deci,   produs  în  Deva,  cît  şi  de
         Diverse  şi  reci  sînt,  în   dacă  te  numeri  printre  pri­  „Orange • juice"  de  Bohoît                                   ■   Ministerul  tnvfiţămîn-
       primele  ore  ale  zilei,  bău­  mii  consumatori  la  o  bere,   întrucît...  „puşcă". Din  cau­  0   Prin  abonamentul  la  ziarul  nostru  vă  asigu­  tuiui  a  aprobat  începerea
       turile  ce  ţi  le  oferă  cofe­  ai  şansa  să  o  Bei  rece.  Da­  za  fermentaţiei  sâr  capa­  raţi  primirea  zilnică  Ia  tocul  de  muncă  sau  la  domi­  construirii Unor  cămine stu­
       tăriile  şi  restaurantele  din   că nu...         cele  de  la  sticle  său  lichi­  ciliu  a  celor  mai  noi  veşti  din  judeţ,  din  ţară,  din   denţeşti  care  vor  avea  o
       Deva.  De  pildă,  cofetăriile   Am  întrebat  unde   sînt   dul  face  un  „guieraş"  (aşa   lume.   :  ’ : A   :        V;   capacitate  de  1600  locuri.
       „Arta"  şi  „Deva",  restau­  calupurile  de  gheaţă   şi   cum  arătau   sticlele  cu   01  Publicăm  scrisori  de  lă  cititori,  raiduri  anche-;   Spaţiile  văr  fi  amplasate
       rantele  „Transilvania"  îşi   mai  mulţi  gestionari  ne-au   „Zmeurel"  din  faţa  restau­  te,  articole  de  opinie  Pe  marginea  celor  mai  arză­  în  Calea  Plevnei  şi  vor  fi
       „Lido*  puneau  la  dispozi­  spus  că  „nu  se  mai  fabri­  rantului   „Transilvania").   toare  probleme  cu  care  se  confruntă  judeţul,  oraşele   prevăzute  la  parter  cu  ser­
                                                                                                                                      vicii  utile :  cafe-bar,  bufet,
       ţia  celor  însetaţi  mai  mul­  că*.  Bunii  comercianţi  îşi   Iar  la  cofetăria   „Deva",   şi  satele  dumneavoastră  —  cititorii  noştri.  snaek-bar  etc.  De  aseme­
       te  sortimente   de  băuturi   asigură  însă  ciibuleţe  de   doamna   Viorica   Vasilie   #   Vă  oferim,  de  asemenea,  cronici  şi  clasamente   nea,  proiectul  acestor  con­
       răcoritoare  de  calitate,  în­  gheaţă  prin  agregatele  fri­  ne-a  sesizat  un  lucru  care   de  la  competiţiile  sportive,  programele  Televiziunii
       gheţată  şi  cremă  de  fruc­  gorifice  proprii.  Din  păca­  no-a  pus  pe  gînduri.  Locul   Române,  cronici  teatrale,  articole  pe  teme  de  litera­  strucţii  prevede  amenaja­
       te.   Cei  care  pe  caniculă   te,  cînd  arşiţa  zilei  atinge   fie  care  cu  cîtva  timp  în  tură  şi  artă,-anunţuri  de  mare  şi  mică  publicitate.  rea  şi  utilarea  modernă  a
                                                                                                                                      camerelor  pentru-  studenţi
       preferă  un  ceai  cald  sau   apogeul,   capacităţile  pro­                   :  0   Abonamente  se  fac  la  Oficiile  poştale,  factorii
                                                                                                                                      cît  .  şi  a  celorlalte  spaţii
       o  cafea  filtru,   le  găseau   prii  se  dovedesc  pe  alocuri   ESTERA  ŞINA,  poştali  şî  difuzorii  din  întreprinderi  şi  instituţii,  pînă   (cantine.   biblioteci,   băi
       Ia  „Ceai-bar".   Berea  era   insuficiente,  iar  noi  riscăm   VIORICA  ROMAN  în  data de 28 iunie 1991, inclusiv.
       aşteptată  la  „Transilvania"   să  bem  răcoritoare.,,  cal­                    NU  UITAŢI !  Cu  numai  60  Ici  puteţi  fi  un  om   etc.).   '   v
       şi  tocmai  se  descărca   la   de.                                           bine  informat.
       „lado".  Oricît-  de  preten­  .  Dar  nu  numai  absenţa                                                                        ■   Kohl  la  Paris.  Cance­
        ţios  ar  fi  fost  uri.  consu-  gheţii  industriale  afectează  (Continuare  in  pag.  a  Z-a)
                                                                                                                                      larul  Helmut  Kohl  va  efec­
                                                                                                                                      tua  joia  Viitoare  o  vizită  la
                                                                                                                                      Paris,  informează  agenţia
                                           O   LEGUME  ŞI  FRUCTE  de   limente  din  Simeria  se  va  des­  o  ÎNTREPRINZĂTOR.  Iri:   DPA,  care  citează  o  decla­
                                         sezon'livrează  serele  din  Sîntan-   chide un magazin prof ilat pe  vîn-   satul  Sinpetrti,  din  Ţara  Haţe­  raţie  a  purtătorului  de  cu­
                                         drei  pentru  zilele  sfîrşitului  de   zarea  peştelui  şi  a  preparatelor   gului,  domnul  Ştefan  Enăşescu  a   vin!  guvernamental,  Dieter
                                         săptămînă  (la  preţuri  rezonabi­  din  peşte.   Unitatea   aparţine   deschis  o  mică  unitate  în  care,   Vogel.  Cancelarul  german
                                         le),  către  magazinele  de  specia­  I.A.Ş.  din  localitate.  împreună  cu  alţi  cîţiva  lucrători,   va  face  un  schimb  de  pă­
             O  JUIiAMlNT  dc  credinţă  litate din  Deva :  Hunedoara, pesta                         produce  diferite  piese din cauciuc   reri  cu  preşedintele  Fran­
                                                                          ©   EXPERIMENTUL, Trecerea
           fală  da  ţară  şi  al  ei  neam  vor   5  tone  roşii,  4  tone  castraveţi,  2   în  Deva  la  programul  de  furni­  (mai  cu  seamă  garnituri)  pentru   ţei,  Francois  Mitterrand  şi
           face  soldaţii  unităţii  militare  din   tone  conopidă,  mai  mult  de  1000   zare  continuă  a  apei  calde  me­  automobile  „Dacia".  Sînt  piese,   cu  premierul  francez,  Edith
           Deva,  în  dimineaţa  zilei  de  sîfn-   kg  căpşuni,'ardei  iute,  varză,  cea­  najere  (24  din  24  de  ore),  primi­  mult  căutate,  dar  mai  puţin  fa­  Cresson,  .  tema  înlîLnirilor
           bătă,  22  iunie  a.c.  Rude  şi  prie­  pă  verde  şi...  15 000  garoafe.  tă  controversat  de  populaţie,  în­  bricate  de  marea  industrie.  constituind-o  pregătirea  re­
           teni  sînt  aşteptaţi  să  le  stea  a-                     găduie  totuşi  observaţii  tehnice   ©   ERA  O  GRĂDINĂ DE  VA­  uniunii  Consiliului  Europei,
                                            O   ÎNVĂŢAŢI  FOTBAL.  Pen­
          iăţuri,  in  clipe  da  mare  solem­  tru  elevii  dotaţi  şi  iubitori  ai fot­  încurajatoare.   In  primele  zile,   RĂ...  Cu  ani  în  urmă,  pe  lingă   care  va  avea loc in  Luxem­
           nitate.                                                                                                                    burg  la  sfîrşitul  lunii  iu­
                                         balului,  la  Grupul  Şcolar  Meta-   consumul  de  apă  caldă  a  crescut   restaurantul  „Perla  Strei"   din
             O  CINE  FACE  LUMINĂ ?  .  lurgic  din  Hunedoara  s-a  înfiin­  simţitor,   apoi  a  început  să  se   Călan,   funcţiona  o  grădină  de   nie.
           Dl,  Grozav,  din  Deva,  na-a  rugat   ţat,  incepînd  din  acest  an,  o  cla­  stabilizeze,  ca  după  10—15  zile   vară.  Fiind  frumoasă,  bine  apro­
           să  punem  această  întrebare  gos­  să  (a  IX-a)  cu  profil  de  învăţa­  să  scadă  faţă  de  cel  înregistrat   vizionată,  era  şi  mult  căutată  de
           podarilor  municipiului.  De  ce 2   re  şi  practicare  a fotbalului.  Pen­  înaintea  începerii  experimentului.   consumatori.  Vară  de  vară  para­
           Pentru  eă  tn  faţa  hotelului  „Sar-   tru  cei  care  doresc  să  se  înscrie,   Sa  pare  că,  totuşi,  soluţia  pentru   gina  a  năpădit-o.  Acum  au  mai
           mis"  de  multă  vreme  nu  se  mai   e  important  să  ştie  că  luni,  24   a  evita  risipa  este  permanentiza­  rămas  un  nuc  bătrîn,  bălării,  iar­
           aprinde  noaptea  nici  o  lumirtă.   iunie  a.c.,  ora  8,  are  loc  vizita   rea  programului   şl  bineînţeles,   bă  mare  pînă  la  brîu...
           Şi  e  păcat  pentru  cartea  de  vi­  medicală!            punerea  la  punct  a  instalaţiilor
           zită  a  acestei  unităţi  turistice.  O   PESCĂRIE.  Iri  piaţa  de  ă-  de  transport  şi  a  celor  interioare,  REPORTER
          %
   1   2   3   4