Page 1 - 1955-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂI IN A C E S T N U M Ă R

mul Socialismului Cuvîntul fruntaşilor din agricul­ Ajutorul brigăzii artistice de agi­ al cărbunelui (pag. 3-a)’
tură (pag. 2-a) taţie (pag. 2-a)
Două gospodării colective — două Viaţa de partid — Să ridicăm mun­ — Toată atenţia luptei pentru stîrpi-
feluri de a gospodări (pag. 2-a) ca tuturor organizaţiilor de bază
Mai multă grijă faţă de consuma­ rea analfabetismului (pag. 3-a)
la nivelul sarcinilor actuale.
r o i E E E l I Ö HllHFnn tori (pag- 2-a) (pag. 3-a). — Efectul birocraţiei (pag. 3-a)
însemnări cultural-sportive
M f  i i ii iii Piieiii A ^ o r n ih M K 5 Pentru reducerea preţului de cost — Nota guvernului Republicii Popu­
4 pagini 20 bani (pag. 2-a)
Anuí VII. nr. 457 J lare Romîne adresată guvernului

Joi 3 martie 1955 elveţian (pag- 4-a)

Pentru o mai temeinică organizare Să colectăm cit mai mult fier vechi S - m i u e z

a întrecerii socialiste necesar industriei metalurgice Apelul Păcii

Au trecuit două luni din. anul 1955 — Ioan) — 70%. Realitatea este că nici 50% Apelul de pace şi eu-l-ntăresc
Cu-o simplă dar grea semnătură
ultimul din anii palmului niasfcnu !plan. cin­ din minerii de la Ţebea nu sânt antrenaţi S-o simtă toţi monştrii cu gînd tîl-

cinal. lin. acest răstimp, oamenii muncii în întrecere, iar birocraţii (atât cei din C hem area Comitetului raional U. T. M. Petroşani către hăresc
toate comitetele raionale U.T.M. din regiunea Hunedoara Cum simţi o adîncă arsură.
din întreprinderile regiunii Hunedoara — conducerea minei, oît şi cei din comitetul Să ştie de-acuma că încă un om
De strajă vieţii se pune,
alături de întregul nostru popor munci­ de întreprindere) îşi flutură „situaţiile“ Să n-o pîrjolească prin foc de atom
Magnaţii de visuri nebune.
tor — au ob#nut mari succese pe frontul cu cifre umflate, în faţa forurilor supe­ Programul de măsuri economice elaborat de partid de tineret la strîngerea şi predarea trimestrială către Să afle că drumul luminii mi-e drag
prin Hotărîrea plenarei C.C. ai P.M.R. din august 1953, centrul de colectare, a următoarelor cantităţi de metale Mereu spre înălţimi cum se-aruncă
«>nstmnirii paşnice a socdjaliismjului. Cu rioare, lăiudîndu-se că au organizat, au fă- precum şi proiectul de Directive al celui de al Iî-lea Con- fieroase şi neîîeroase : Şi darnicul patriei noastre meleag
greş al^ partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii, Ce-l creştem prin paşnica muncă.
fiecare zi ce trece, rezultatele obţinute în dut şi au dres, arătând totul într-o lu­ industriei uşoare şi alimentare, prevăd măsuri concrete, in trimestrul I , ......................... 100.000 kg. Iar dacă-ncerca-vor ai lumii vrăj­
menite să ducă !a ridicarea nivelului de trai material şi „ I I .................... .... . 350.000
întrecerea socialistă, confirmă pe deplin mină trandafirie, în tâmp ce munca merge cultural al celor ce muncesc. „ I I I ............................... 250.000 maşi
„ I V ................................ 100.000 (Aşa cum le trece prin minte),
noua atitudine faţă de muncă, întărirea prost în abatajele minei, din cauza lip­ Să schimbe-n cenuşe de foc ucigaş
TOTAL . . . 800.000 kg. Comorile-acestea prea sfinte,
disciplinei, lupta dîrză a celor ce mun­ sei de .vagonete goale, a materialului lem­ Pentru mobilizarea tineretului in această imporlan- Toate popoarele a-ntregului glob
cesc pentru făurirea unei vieţi din ce îa nos pentru armare, a lipsei de -organizare tă acţiune, Comitetul raional U.7.M. Petroşani va in- Unite vor şti să-i înfrunte,
druma toate organizaţiile U.T.M. şi pionieri din raion în Acestor neoameni cu suflet rţeghiob
ce mai bune. ştiinţifică a muncii. Dezvoltarea agriculturii noastre cere tot mai multe vederea desfăşurării unei largi munci politice în rindtil Le-or scrie .sfîrşitul pe frunte.

In majoritatea întreprinderilor, numă­ S-or mai putea da încă multe aseme­ tractoare, maşini şi unelte agricole, iar industria aiimen- tineretului peniru ca nici un tînăr să nu rămînă in afara T. FILIMON
acestei acţiuni.
rul celor ce se află în întrecere sporeşte, nea exemple, despre felul cum privesc tară şi uşoară tot mai multe utilaje şi maşini-unelte de ' Toate organizaţiile de bază U.T.M. vor organiza Oamenii muncii sprijină
iar rezultatele muncii cresc zi de zi. Exem­ unele conduceri de întreprinderi şi comi­ de doua ori pe luna’ saPtamina stringerii fierului vechi,
mare randament, necesare creşterii producţiei şi produc- Declaraţia Marii Adunări
plul grăitor în adeastă privinţă îl dau tete sindicale problemele întrecerii socia­ — Se vor organiza brigăzi şi echipe ale tineretului
muncitorii, tehnicienii şi inginerii Combi­ liste, precum şi organizarea şi ţinerea con­ tivităţii muncii. ’ Naţionale
natului metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” sfătuirilor de producţie. Fabrica de cără­ care_se vor ocupa de descoperirea şi strîngerea fierului
din Hunedoara. In toate sectoarele, nu­ mizi din Sîntemibru, raionul Alba, de pildă, Realizarea şi depăşirea planului de producţie al in- Lucrările celei de a V-a Sesiuni a Morii
mărul celor ce se găsesc antrenaţi în în­ se găseşte în perioada reparaţiilor, a pu­ vechi. Adunări Naţionale, au fost urmărite cu
treprinderilor metalurgice depinde în mare măsură şi' de — Vora organ!za întreceri intre organizaţiile de multă încredere de toţi oamenii muncii
aprovizionarea acestora cu fier vechi. Fierul vechi consti- din regiunea noastră In cadrul a diferite
baza U-T-M' Ş> Pionieri pentru obţinerea de cele mai mari adunări şi convorbiri ei discută ou multă
trecerea socialistă a sporit în luna februa­ nerii la punct a utilajului. Aioi însă nu se tuie o materie primă principală producerii fontei şi a succese în strîngerea fierului vechi, însufleţire în jurul Declaraţiei Marii Adu­
rie considerabil, faţă de luna ianuarie poate vorbi de o organizare a întrecerii!, oţelului. * nări Naţionale şi a cuvântării tovarăşului
— Vom P°PuIariza permanent organizaţiile de bază Gh. Gheorghiu-Dej, documente pe care le
a.c., ou toate că şi în prima lună a aces­ nu se cunoaşte nici măcar în ce procentaj Comitetul raional U.T.M. Petroşani, îndrumat de co- U.T.M., tinerii şi pionierii care au obţinut succese in a- aprobă din toata inima, ele fiind o expre­
sie vie şi concreta a politicii externe de
tui an majoritatea celor ce muncesc în s-au efectuat reparaţiile, predomină in­ miletul raional de partid, a analizat munca desfăşurată de ceasta acţiune. pace a statului nostru.
tineretul şi pionierii din Valea Jiului in acţiunea de co- — Comitetul raional U.T.AL Petroşani pentru a in-
vestita cetate a oţelului au fest antrenaţi disciplina, munca la întâmplare, pe dibu­ lectare a fierului vechi constatînd că, deşi’s-au strîns Astfel, în după-amiaza zilei de 27 fe­
în ’întrecerea socialistă. Drept urm are a ite. Viaţa sindicală în întreprindere este cantităţi apreciabile de metale fieroase şi nefieroase to- c!' ,noi„s“ccf e ale? f« Ş organelor conducătoare bruarie a.c., ţăranii muncitori din satul
U.T.M., cheama toate comitetele raionale şi orăşeneşti Săcămaş raionul Hia, adunaţi în aaiiq că­
acestui fapt,' 11 sectoare dintre Cele mai •inexistentă. Vina pentru aceasta o poartă tuşi în raionul Petroşani mai sînt mari cantităti de’ fier U.T.M. din regiunea Hunedoara, să se alăture acestei minului -cultural, şi-au manifestat adeziu­
vechi neintrebuinfat pînă în prezent care este lăsat ru- acţiuni contribuind as'tfe! ia asigurarea industriei noastr® nea lor faţă de justeţea politicii externe a -
importante ale combinatului şinaiu îndepli­ nu numai comitetul de întreprindere, dar patriei noastre.
cu cit mai mari cantităţi de fier.vechi,
nit planul lunar, dînd în acelaşi timp chiar comitetul regional sindical al mun­ ginii prin locuri virane, prin mine, curţile uzinelor şi în După ce învăţătoarea Peica Ana a vor-
.bit despre importanţa lucrărilor Sesiunii
multe tone de fontă, oţel şi laminate peste citorilor din construcţii (preşedinte tova­ jurul caselor de locuit ‘ ’ ' Marii Adunări Naţionale, s-au înscris la .
cuvânt mai mulţi ţărani muncitori.
prevederile planului. răşul Fabian Nieolae). * Activiştii acestui Comitetul raional' U.T.M. Petroşani pătruns de in-
,, . .... . Ţăranul muncitor Căceu Octavion a spus
In perioada 1-23 februarie a.c., oţelarii comitet au fost pe acolo, au văzut, au printre altele: „Susţin din toată inima
. 0 PIezmia folosirea fierului vechi ca ma- Declaraţia Marii Adunări Naţionale şi cu­
au elaborat 56 de şarje rapide. Ceea ce constatat şi au plecat, dar măsuri de îm-, tene prima pentru industria metalurgică, se angajează vântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej.
In aceste documente este exprimată do­
este şi mai îmbucurător, întrecerea pa pro­ bunătăţirea activităţii sindicale nu s-au rinţa noastră fierbinte de a trăi în pace,
de a ne construi cu ajutorul U.R.S.S. şi a
fesii a luat o mare amploare, în special luat. ca sub conducerea comitetului raional de partid, cu spri- celorlalte ţări de democraţie populară, o
viaţă lipsită de griji. Eu am pe corp 13
la sectorul oţelărie al Combinatului. In Intr-o hotărire a Comitetului regional de jinul organizaţiilor sindicale şi al conducerii întreprinde- Alăturaţi-vă cu toţii la această acţiune patriotică, răni şi nu mai vreau un nou război Cu
alte suferinţe“.
luna februarie, peste 100 de muncitori şi partid se arată că, consiliul sindical re­ rilor, instituţiilor şi şcolilor să mobilizeze întreaga masă Comitelui raional U. T. 14. Petroşani
tehnicieni din sector s-au întrecut între ei gional — organ de îndrumare, coordo­ „Am citit cu multă atenţie documentele .
Sesiunii Marii Adunări Naţionale. Noi sin-
pentru titlul de cel mai bun prim-topitor, nare şi sprijin a muncii sindicale din re­ tem convinşi că politica externă a R.P.R.
şi a U.R.S.S. este o politică de pace şi de
cea mai bună echipă de oţelori şi cel moi giune — este dator să informeze lunar Noi întovărăşiri zootehnice Schimb de onoare colaborare între state — a spus, luând cu­
bun maistru aţelar. Numărul cel mai mare partidul despre situaţia întrecerii socia­ în cinstea zilei vîntul, ţăranca muncitoare Toma Felicia.
de şarje rapide elaborate după metoda liste. din toate întreprinderile, numărul Nu de mult, în comuna Râul de Mori şiiii au fost aleşi printre alţii şi Gostian de „8 Martieu Ne este dragă pacea şi vom lupta pentru
sovietică Maftulineţ a fost obţinut de bri­ brigăzilor dare aplică metoda graficului raionul Haţeg, a luat fiinţă o întovărăşire Maise — Dămiian, Munteanu Petru, Lăs- ea prin intensificarea muncii noastre de
gada de oţelori a prim-topotorulud Cos- ciclic în minerit şi rezultatele obţinute. pentru creşterea oilor. In întovărăşire s-au cuţei Safta, Gostian Iosif — Bertuţa. In- Muncitoarele de la fabrica de hârtie zi cu zi, pentru Că numai astfel ne vom
tache Vasale, urm ată de cea a prim-topi- Această hotărâre însă nu este respectată, înscris 62 familii du 595 oi şi 199 capre. tovărăşiţii au început munca de curăţire „1 Mai“ Petreşti s î n t .hotărâte să întâm­ asigura o viaţa fericită“.
toruiui Lăbuneţ Valeriu. nu se duce la îndeplinire. Prezidiul C.S.R. Au muncit cu multă străduinţă pentru a- a păşuniLof şi amenajarea saivanelor. pine „Ziua internaţională a femeii* ou în­
a început, cei drept, să ţină această evi­ tragerea ţăranilor muncitori în această în­ semnate succese în producţie. In cadrul acestei adunări a mai luat
In iureşul întrecerii socialiste, minerii denţă dar s-a oprit. Prezidiul C.S.R. nu tovărăşire lubaş Bălu, QLorogor Augustin, ILEANA FLORINCAŞ cuvântul utemistul Marghita Ioan şi alţii,
de la •Aminoasa, cum ar fi de exemplu ced cunoaşte care este situaţia întrecerii so­ Muj Vasile şi Hărăngou Piidmon. corespondentă voluntară Hotărârea lor a fost confirmată de rea­ care s-au angajat să depună mai multă
din brigada Comunistului Duimitnaş Vic­ cialisto în întreprinderi, decât numai de lizările obţinute în schimbul de onoare, sîrgudnţă pentru obţinerea unei producţii
tor, au pornit chior din prima zi a aces­ la mina JPetrila şi uzina „Victoria” .Călan. Ca- preşedinte ai noii întovărăşiri a ir cînd pe întreagă fabrică s-a obţinut o de­ sporite de cereale la hectar, contribuind
tui an la luptă hotărâtă -şi organizată pen­ astfel la întărirea capacităţii de apărare a
tru îndeplinirea planului în mod ritmic Pentru ca în întreprinderile regiunii fost ales în unanimitate ţăranul muncitor De curând s-a inaugurat în satul Gro- ţării noastre.

şi La toţi indicii. Această renumită brigadă noastre să existe mai multă preocupare de Iuiaş Baiu, unul dintre cei moi harnici şi suri, comuna Blăjeni din raionul Brad, păşire a planului zilei de 70$%. In mod întăresc semnătura dată
a ¦extras în cursul lunii ianuarie cantita­ a se organiza temeinic întrecerea socia­ pricepuţi gospodari din sat. deosebit s-au evidenţiat muncitoarele de
tea de 970 tone de cărbuni peste preve­ listă, conducerile întreprinderilor sînt da­ întovărăşirea zootehnică, „Izvoarele Cri- la secţia sortare ,care şi-au îndeplinit pla­ pe Apelul Păcii
derile planului de •producţie. Pentrii obţi­ toare să asigure în permanenţă aprovizio­ O altă întovărăşire zootehnică a luat nul în proporţie de 170,8%. Printre har­
nerea unor asemenea rezultate, întregul narea locurilor de muncă cu materiile pri­ fiinţă zilele trecute în comuna Ghelar din şului Alb“. In această întovărăşire s-au nicele muncitoare ale acestei secţii se nu­ Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Ce
efectiv al brigăzii a muncit şi continuă me şi materiale necesare, să se respecte raionul Hunedoara. Aici, primii oare şi-au mără tovarăşele Bîscă Maria II, Tutelea deservesc cuptorul electric din sectorul
să muncească disciplinat, foloseşte şi în­ întru totul programul reparaţiilor şi revi­ făcut cereri de intrare în întovărăşire au unit peste 40 familii de ţărani muncito­ Susana, care şi-au depăşit normele cu turnătorie al Combinatului metalurgic
grijeşte cu toată dragostea utilajul. ziilor utilajelor şi să se asigure justa lor fost Comuniştii Gostian Iosif şi Florincaş 188%, Theds Agneta, Gheorghiu Ana, Cris- „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara, şi-au pus
folosire. In felul acesta se va putea li­ Aron, deputata Toplicean Safta şi ţăranii r i Primii care s-au înscris în întovărăşire tea Elisabeta Care şi-au depăşit normele
Trebuie spus însă, că la mina Aninoasa chida şi ou munca în asalt la sfirşit de muncitori Toma Iancu, Malea Gheorghe, semnătura pe Apelul Păcii ou hotărârea de
se moi practică şi acum metoda muncii lună. Radu Iosif şi alţii. In total, în întovără­ sînt comuniştii Leaha Salomon, Furdud cu 146% şi altele, în frunte ou Radu Ru- a lupta pe .orice cale pentru a zădărnici
în asalt, la sfîrşit de lună. Experienţa şire, s-au înscris pînă la inaugurare un planurile agresive ale imperialiştilor a-
brigăzilor fruntaşe care muncesc ritmlş, La rîndul lor, comitetele de întreprin­ număr de 43 ţărani muncitori, ou peste Gheorghe, Castina Candin şi alţii, care salina maistrul secţiei. mericani.
nu este extinsă, conducerea minei (direc­ dere — îndrumate de activiştii C.S.R. — 200 oi.
tor tov. Merfu Pompiliu) şi comitetul de . să organizeze ou mai mult spirit de răs­ păşesc cu încredere pe drumul înfăptuirii Din secţia confecţii, oare şi-a depăşit N-a trecut mult timp şi ei au dovedit
întreprindere (preşedinte tov. Butcă Vic­ pundere consfătuirile de producţie, să In comitetul de conducere al întovără- prin fapte că întăresc semnătura dată.
tor) încurajează practica dăunătoare a conlucreze mai strîns cu conducerile în­ politicii partidului, pe drumul construirii planul în ziua schimbului de onoare cu Astfel, folosind întreaga capacitate a cup­
muncii .în asalt. Numai aşa se explică fap­ treprinderilor în vederea defalcării la socialismului. 59%, s-au evidenţiat muncitoarele Dresler torului, ei au reuşit să îndeplinească pla­
tul, că, în mai puţin de o decadă de la timp a planurilor de producţie pe sectoare, nul pe luna februarie făcînd ca în ziua de
sfirşitul lunii ianuarie, s-o făcut mai secţii, brigăzi, echipe,"oameni şi maşini, Ou ocazia acestei sărbători, echipa artis­ Maria, Kauner Rozina, Şenteăr Măria I,
m ultă treabă, decît în primele 22 de zile tică a clubului din Gura-Barza a prezen­ 24, să obţină o depăşire a planului de 2%.
ale lunii. tat publicului de aici un frumos program Greţu Maria şi altele care şi-au îndeplinit In mod deosebit la obţinerea acestui suc­
artistic. ces s-au evidenţiat topdtorul Olteanu Pe­
Datorită faptului că la minele Lupeni planul în proporţie de 165—200%. tru, maistrul Benţa Viorel şi inginerul
şi Uricani n-au fost antrenate în întrece­ ClMPEANU CORNEL Beşliu Vladimir.
rea socialistă nici jum ătate din numărul FODOR PETRU
brigăzilor de mineri, planul de producţie îşi predau cotele
pe luna ianuarie nu a fost îndeplinit, iar corespondenţi volutari pe anul 1955
din cauză că la unele mine nu se respectă
programul de revizii şi reparaţii periodice, să îndrume pe muncitori să se întreacă, Ţărănoi muncitori din oraşul Haţeg şi
nu se asigură o aprovizionare ritmica a
locurilor de muncă cu vagonete goale şi punîndu-şi drept sarcini de realizat creş­ din satele aparţinătoare, au început să-şi
materiale, au loc în primele decade ale predea cofele de lapte şi Came pe anul
lunii gîtuirii de producţie, iar în ultima terea producţiei şi productivităţii muncii, Medicul şi-a făcut datoria 1955.
decadă se forţează utilajele, se apelează realizarea de economii, scăderea preţului
la posturi suplimentare, pentru a se în­ de cost, respectarea calităţii conform pre- De la începutul lunii ianuarie, ţăranii
deplini planul. muncitori au predat bazei de recepţie pes­
' vederilor S.TjAS.-uIuî, etc. Dimineaţă. Pîcla deasă a ceţii, abia a — Tovarăşe, avem un medic de gardă, — Linişteşte-te! Ajungem şi vom vedea te 600 kg. lapte, 2.370 kg. come de vacă,
In consfătuirile de producţie, tot mai
mulţi mineri din Valea Jiului critică me­ întrecerea socialistă după ce a fost or­ început să se ridice de pe străzile ora­ dar acesta nu merge la domiciliu... aşa despre ce este vorba. Spui că durează de şi 1000 kg. came de porc.
toda muncii în a s a lt; se vede treaba însă
că, conducerile minelor nu au tras învă­ ganizată, trebuie urm ărită decadă ou de- I şului Petroşani. Trec oameni grăbiţi, cu că... vă sfătuiesc să mergeţi la !>pital şi azi-noapte ? Printre cej. care se află fruntaşi la pre­
ţămintele necesare.
cadă, fruntaşii ei să fie popularizaţi prin gulerele ridicate din cauza gerului nop­ să cereţi salvarea. darea cotelor sînt deputatul Vasiu Marcu,
Lucrurile stau şi mai rău la m ina. Ţe- şi ţăranii muncitori Paveloni Petru, Vi-
toate mijloacele. Un rol deosebit de im­ ţii care parcă ar vrea să mai dăinuie. — Cum ? să mai merg pînă la spital?! Fafa aspră a bătrînului miner era ţănescu Comei şi alţii.
bea din raionul Brad. Aici nu s-au mai portant în -întrecerea sooialistă îl axe a-
gitaţia vizuală. Aceasta trebuie înţeleasă Peste tot vezi oameni preocupaţi, cu Dar nu înţelegeţi că fiecare minut poate brăzdată de cute de suferinţă. îşi apăsa
ţinut consfătuiri de producţie din lima nu numai prin simpla afişare de lozinci
şi panouri, ci, făcută agitaţie vizuală con­ gîndul la ziua de muncă cei aşteaptă şi să fie fatal ? amîndouă mîinile în dreptul inimii, cău­
noiembrie anul trecut. Activitatea comi­ cretă, legată de specificul fiecărui lcc de
muncă şi menită să generalizeze expe­ în care fiecare are atîtea de înfăptuit. — Ce să fac tovarăşe, nu depinde de tînd parcă să-i stăpînească bătăile ne­
tetului de întreprindere de la această rienţa înaintată, să popularizeze obiecti­
vele întrecerii în lumina sarcinilor de Deodată la un colţ de stradă apare a- mine, aşa e regulamentul... bune. Din cînd în cînd, printre buzele li­
mină este foarte slabă, — s-or putea spune plan, să arate realizările obţinute şi să
combată manifestările şi deprinderile ce­ lergînd un tînăr în uniformă de student. — Unde locuieşti tinere ? vide îi scăpa cîte un geamăt. Soţia lui
— inexistentă. Nu se poate afirma că la lor care frânează întrecerea socialistă.
Pe faţă are întipărită o durere parcă fi­ Studentul întoarse capul mirat spre cel stătea lîngă pat şi-şi frîngea disperată
mina Ţebea nu este teren prielnic pen­ Gazetele de perete, panourile de onoare, zică, iar ochii îi sînt înconjuraţi de cear­ care intervenise pe neaşteptate în dis­ mîinile. îşi stăpînea cu greu sughiţurile
graficele, „calendarul fruntaşului“ şi alte căne vinete, care trădează ore de veghe cuţie. Intîlni privirile blajine ale unui de plîns. Doar din cînd în cînd îi spunea
tru a se organiza' întrecerea socialistă pe forme ale agitaţiei vizuale trebuie folo­ şi zbucium. Nu-l interesează nimic ce se om potrivit de statură, îmbrăcat simplu cu glas domol:
site din plin. Materialele de agitaţie ce se petrece în jurul lui, pe stradă, pe tro­ şi cu multă bunătate zugrăvită pe faţă. — Linişteşte-te dragă! Imediat vine
bază de criterii sănătoase. Aici sânt multe dau publicităţii, trebuie să fie cit mai va­ tuar ?
riate şi ou un bogat conţinut de idei. Răspunse nesigur: doctorul, .s-a dus băiatul după el.
echipe de mineri vrednici, cum ar fi a-
Conducerea .politică a întrecerii socia­ In cap i se învălmăşesc gînduri negre. — Aici... nu departe. Dar de ce mă în­ Intr-adevăr, curînd, pe uşă intră doc­
ceiea ale tovarăşilor Bălteanu Ignat, La- liste revine organelor şi organizaţiilor de Şi-a lăsat acasă tatăl bolnav. De la mie­ trebaţi ? torul cel cu privire blajină. Şi odată cu
partid. Ele trebuie să vegheze şi să ducă zul nopţii inima bătrînului miner luşan, el, cu vorbele lui blînde şi mişcările si­
zăr Lazăr şi ale altora, care au obţinut în o luptă hotărîtă împotriva oricăror ten­ a început să arate oboseală, să bată ne­ — Am să mă duc eu cu dumneata, să- gure, parcă a coborît liniştea în suflete­
dinţe de formalism în întrecere, de biro­
cursul lunii ianuarie a.c. depăşiri de nor­ cratizare a acesteia, antrenându-i în pri­ regulat şi să-i provoace dureri de nesu­ ţi văd tatăl. le celor din casă ce se zbuciumaseră atita.
mul rînd pe comunişti să fie exemple
me cuprinse între 129-222%. La această demne de urm at în felul cum se cheamă portat. — Cum, dumneavoastră tovarăşe di­ — ...deci nu e prea grav. Va lua două
la întrecere, ce-şi propun să realizeze în Vaier, băiatul său, a stat de veghe pînă rector ? — întrebă mirată femeia din injecţii pe zi şi cîte trei comprimate din
mină însă, nu numai că întrecerea socia­ cursul unei anumite perioade de timp, cum dosul ghişeului. Păi aveţi de rezolvat... cele ce am scris pe reţetă. Deocamdată
îşi i-aiu noile angajamente în consfătui­ în zori, căutînd în fel şi chip să-i aline
listă se desfăşoară aşa, în mod neorgani­ rile de producţie, etc.
• Luptând pentru o mai puternică organi­ durerile. Cînd se lumina de ziuă, şi-a a- — Lasă tovarăşe. Le rezolv pe urmă. trei zile nu va putea merge la şut. Apoi
zat, sporadic, ici colo cîte o echipă, două, runcat mantaua pe umeri pornind în In primul rînd sînt medic şi acum e de va fi nevoie mai trec eu pe aici, sau
goană spre Policlinică. Gîndurile i se în­ vorba, poate,.de viaţa unui om.
cere din proprie iniţiativă s-au chemat şi chemaţi pe medicul întreprinderii.
vălmăşeau, dar peste' toate predomina Apoi se întoarse către stu d en t:
se întrec între ele, dar nici evidenţa în­ — Vă mulţumim m ult tovarăşe doctor.
unul singur : ...mai repede /... trebuie să a- — Aşteaptă-mă un moment tinere. îmi Vă rog să-mi spuneţi ce vă datorăm,
jung la Policlinică! Acolo sînt mulţi iau doar trusa şi pornim.
m edici; va veni unul şi-l va salva. Bie­ — Aştept tovarăşe doctor. pentru că aţi venit cu totul în afara o-

tul tata, are 62 de ani şi inima lui... bligaţiilor dumneavoastră ?

¦Privirile tinărului urmăreau pline de — Greşeşti tinere! Un medic totdeau­

recunoştinţă pe omul ce se depărta gră­ na are obligaţia să îngrijească viaţa oa­

In holul Policlinicii e lume multă. La bit. Nici nu auzea cuvintele liniştitoare menilor. Deci, eu am fost in cadrul obli­
ghişeul ce poartă deasupra inscripţia ale femeii din dreptul ghişeului: gaţiilor mele categorice.
„informaţii“ sînt mai m ulţi oameni care
îşi aşteaptă rîndul. Tînărul student, cu — Nu fi amărît băiete! Va merge cu — Totuşi...
faţa răvăşită, se .înghesui, făcîndu-şi loc dumneata însăşi tovarăşul Sedan Emil, — Daca ţi-i neapărat, şti cu ce m-ai
directorul policlinicii. putea răsplăti ? Anunţă-mi cît mai cu­
rînd însănătoşirea tatălui dum itale!
pînă la pervazul ghişeului. Fără să ţină ¦ Peste cîteva secunde, medicul şi stu­

trecerii socialiste şi a fruntaşilor ei nu se zare şi conducere a întrecerii, vom crea cont de protestele celor *împinşi, întrebă dentul Vaier luşan, mergeau grăbiţi
ţine cum trebuie. In „situaţia“ întrecerii uin belşug de bunuri materiale necesare
pe exploatare, conducerea minei Ţebea dezvoltării economiei naţionale, ridicării grăbit, cu glasul• întretăiat de oboseală alături. ...Omul cu privirea blajină, plecă gră­
(director tov. Müller Ludovic) se arată ¦necontenite a nivelului de trai, material
că 75% din personalul minei se găseşte şi cultural al celor ce muncesc, vom face şi em oţie: — Şi ce spunea-i că-l doare ? bit, pentru ti redeveni directorul policli­
antrenat în întrecere, iar în cea a comite­ ca patria noastră să fie mai frumoasă, mai
— Tovarăşă, există aici un tovarăş me­ — Inima, tovarăşe doctor. nicii, funcţie pe care a părăsit-o pentru

dic de gardă ? Unde e ? Trebuie să vină — Unde lucrează tatăl dumitale ? o jumătate de oră ca medic, pentru a

la noi. E tata bolnav, înţelegeţi ?!... — In m in ă ! La mina Petrila! Şi are salva viaţa unui om.

tata!! 62 de ani... NICULINA VICTORIA

tului de întreprindere (preşedinte Groza bogată, mai puternică. Ş&Z&L «3>- O «í> tí 1

1