Page 1 - 1955-06
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT! VA!
IN A C E S T N U M Ă R
— Calendarul lucrărilor agricole pe rea culturilor în atenţia Comitetului — Presa iugoslavă deşpre vizita de
raional de partid Ilia (pag, 3-a)
luna iunie (pag- 2-a) Să mărim numărul brigăzilor ute- legaţiei sovietice (pag. 4-a)
miste de producţie (pag. 3-a)
— Grupa studenţească 201 Tribuna Inovatorului (pag. 3-a) — Puternică mişcare grevistă în An
Vizita delegaţiei guvernamentale glia (pag. 4-a)
(pag. 2-a) sovietice în Iugoslavia (pag. 4-a)
— Responsabila bibliotecii săteşti — Note şi comentarii externe — Bir
(pag. 2-a)
— VIAŢA DE PARTID - întreţine mania (pag. 4-a)
Marea Adunare Naţională a R.P.R. a ratificat Tratatul de prietenie,
colaborare şi asistenţă mutuală între cele opt state participante
la Conferinţa de la Varşovia
LEGE Lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R.P.R.
privind ratificarea Tratatului de prietenie, Şedinţele din ziua de 30 mai
colaborare şi asistenţă mutuală între Repu Luni dimineaţa şi-a început lucrările 2. Proiectul de lege a bugetului de stat circumscripţia electorală Sighişoara, re Turpu Măgurele, regiunea Bucureşti,;
cea de-a 6-a sesiune a Marii Adunări pe anul 1955. giunea Stalin ; Bânyai Ladislau, din cir Maria Amâutu, din circumscripţia elec
b l i c a Populară Albania, Republica Populară cumscripţia electorală Tileagd, regiunea torală Văleni de Munte, regiunea Ploeşti.
Naţionale a R.P.R. 3. Proiectul de lege pentru ratificarea Oradea ; acad. Traían Săvulescu, din cir
Bulgaria, Republica Populară Ungară, Repu Ora 10. întâmpinaţi de aplauzele puter decretelor emise de Prezidiul Marii Adu cumscripţia electorală „Ana Ipătescu“, Toţi vorbitorii care au luat cuvântul la
nări Naţionale în intervalul dintre se oraşul Bucureşti; general-locotenent Mir- discuţii au subliniat că vor vota proiec
b l i c a Democrată Germană, Republica Popu nice ale deputaţilor şi invitaţilor, sosesc siuni. cea Haupt, din circumscripţia electorală tul de lege pentru ratifioarea Tiatatului
conducătorii partidului şi guvernului. Petreşti, regiunea P iteşti; Farkas Luiza, de la Varşovia, îndeplinind astfel dorinţa
Marea Adunare Naţională a trecut apoi din circumscripţia electorală Acăţari, Re
In loja guvernului au luat loc tova la disouitarea primului punct de pe ordi giunea Autonomă Maghiară ; Lotar Ră- unanimă a alegătorilor lor.
răşii : Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, nea de zi. dăceanu, din circumscripţia electorală
lară Polonă, Republica Populară Romînă, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Mo- Lehliu, regiunea Bucureşti; Mihai Mujic, Primit cu aplauze puternice, a luat cu
ghioroş, general de armată Emil Bodnă- Primit cu aplauze prelungite, a luat cu din circumscripţia electorală Baia Mare, vântul tovarăşul dr Petru Groza. preşe
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi raş, Miron Constantineseu, P. Borilă, ge- vântul tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, pre regiunea Baia Mare ; acad. C. I. Parhon, dintele Prezidiului Marii Adunări Naţio
şedintele Consiliului de Miniştri, care a din circumscripţia electorală „6 Martie”,
Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la neral-locotenent Al. Drăghici, D. Petres- făcut expunerea asupra tratatului de la oraşul Bucureşti. nale.
cu, S. Bughici, Constanţa Crăciun, M. Varşovia. S-a dat apoi citire textului Tratatului
14 mai 1955 Dalea şi alţi membri ai guvernului. In şedinţa de după amiază au luat cu-
După pauză, la reluarea şedinţei, de vîntul la discuţii deputaţii: acad, Raluca de la Varşovia şi proiectului de lege
In loja Prezidiului au luat loc preşe putatul Matei Socor, raportorul Comisiei RLpan, din circumscripţia electorală Cluj-
dintele Prezidiului Marii Adunări Naţio de Afaceri Externe a Marii Adunări Na nord, regiunea Cluj; loan Cîrcei, din cir pentru ratificarea tratatului.
nale, tovarăşul dr. Petru Groza, şi mem ţionale, a prezentat coraportul Comisiei de cumscripţia electorală Jimbolia, regiunea
Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romîne brii Prezidiului. Afaceri Externe cu privire la proiectul de Tim işoara; Marin Vintilă din circum Marea Adunare Naţională a trecut
lege pentru ratificarea Tratatului de prie scripţia electorală Simeria, regiunea Hu apoi la votarea proiectului de lege. Pre
hotărăşte : Sg In tribune se află membri ai corpului tenie, colaborare şi asistenţă mutuală, nedoara. şedintele Marii Adunări Naţionale face
diplomatic, numeroşi ziarişti români şi semnat la 14 mai 1955 de cele opt tari cunoscut rezultatul votului: Marea Adu
— Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare şi asistentă străini şi oameni ai muncii din Capitală. participante la Conferinţa de la Varşovia. S-a dat apoi citire scrisorii acad. Radu nare Naţională a votat în unanimitate
Cemătescu, deputat al circumscripţiei elec legea pentru ratificarea Tratatului de la
mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Şedinţa se deschide sub preşedinţia tov. Coraportul Comisiei de Afaceri Externe torale Huşi, regiunea Iaşi. care, - fiind su Varşovia. Deputaţii, în picioare, salută
C. Pîrvulescu, preşedintele Marii Adu a fost aprobat cu puternice aplauze de ferind n-a fost prezent la lucrările se,- cu aplauze furtunoase ratificarea trata
Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată nări Naţionale. Marea Adunare Naţională Marea Adunare Naţională. siuinii. In continuare au luat ouvîntul de tului.
a adoptat în unanimitate ordinea de zi a putaţii : Filip Geltz, din circumscripţia
Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, sesiunii, oare cuprinde : Au început apoi discuţiile în cadrul că electorală Lovrin, regiunea A rad ; preot După o scurtă pauză, s-a trecut la al
rora au luat cUvîntul deputaţii: Florian Al. Icoescu, din circumscripţia electorală doilea punct al ordinei de zi.
1. Proiectul de lege privind ratificarea Dănălache, din circumscripţia electorală „30 Decembrie“, oraşul Bucureşti; acad.
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, Teleajen, regiunea Ploeşti; Emil Bălăci, St. S .. Nicolau din circumscripţia electo Deputatul Dumitru Petrescu, ministrul
Tratatului de prietenie, colaborare şi asis din circumscripţia electorală Segarcea. rală Turburea, regiunea Craiova; Costa- Finanţelor, a prezentat raportul asupra
semnat la Varşovia, în ziua de 14 mai 1955. tenţă mutuală între Republica Populară regiunea Craiova ; C. Paraschivescu-Bă- che Antoniu din circumscripţia electorală proiectului de lege a bugetului de stat
Albania, Republica Populară Bulgaria, lăceanu, din circumscripţia electorală R. pe anul 1955.
Republica Populară Ungară, Republica Sărat, regiunea Ploeşti; Victoria Cio-
Preşedintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Democrată Germană, Republica Populară fLîngă, din circumscripţia electorală Co- Deputatul I. Popescu Puţuri, preşedin
Marii Adunări Nationale Marii Adunări Naţionale Polonă, Republica Populară Română, Uni dăeşti, regiunea I a ş i; Vasile Dicu, din tele Comisiei Bugetare a Marii Adunări
Dr. PETRU GROZA AVRAM BUNACIU unea Republicilor Sovietice Socialiste şi Naţionale a prezentat apoi coraportul Co
Republica Cehoslovacă, semnat la Varşo
via la 14 mai 1955. misiei Bugetare. (Agerpres).
Bucureşti, 30 mai 1955.
Expunerea tovarăşuluiGheorghiu-Dej
Tovarăşi deputaţi, pante pentru reglementarea problemei la principiile ce stau la baza lui, pe oare prevăzute în tratat în vederea apărării va lua măsurile necesare pentru restabi de alianţă cu puterile imperialiste nu în
germane. au manifestat-o participanţii la confe comune în cazul unui atac armat împor lirea şi menţinerea păcii. semnau pentru Romînia altceva decît pro
Consiliu] de Miniştri al Republicii rinţă în tot cursul lucrărilor ei, consti triva oricăruia dintre participanţi, în crea cedura prin care ea urma să fie înrobită
Populare Române supune spre ratificare înfăptuind remilitarizarea Germaniei tuie o expresie vie a relaţiilor noi, fără rea comandamentului unificat şi luarea Semnînd tratatul de la Varşovia, gu de aceste puteri, să le furnizeze came de
Marii Adunări Naţionale Tratatul de prie occidentale şi induzînd-o în grupări mi precedent în istorie, ce s-au creat între altor măsuri necesare pentru întărirea vernul romîn şi-a manifestat din nou ho tun pentru scopurile lor agresive, să le
tenie, colaborare şi asistenţă mutuală din litare agresive, puterile occidentale neso statele lagărului socialist, • relaţii bazate capacităţii de apărare a statelor semna tărârea de a participa, în spiritul colabo pună la dispoziţie bogăţiile şi mina de lu
tre Republica Populară Albania, Republi cotesc cu desăvârşire atît interesele secu pe comunitatea de scopuri şi interese, pe tare. (Aplauze). rării sincere, la toate acţiunile interna cru ieftină a ţăranilor şi muncitorilor.
ca Populară Bulgaria, Republica Populară rităţii popoarelor din Europa cit şi inte principiile egalităţii în drepturi, respec ţionale care au drept scop asigurarea pă
Ungară, Republica Democrată Germană, resele naţionale ale poporului german, tării suveranităţii de stat şi neamestecu Pentru examinarea problemelor ce se cii şi securităţii internaţionale, de a de Este caracteristic pentru relaţiile dintre
Republica Populară1 Polonă, Republica dreptul lui inalienabil la unificare în ca lui în treburile interne. vor ivi în legătură cu aplicarea tratatu pune toate eforturile pentru ca organi Romînia burghezo-moşierească şi marile
Populară Romînă, Uniunea Republicilor drul unui stat democrat unit. In opoziţie lui se creează un Comitet politic consul zaţia creată pe baza respectării stricte a puteri occidentale că, imediat după
Sovietice Socialiste şi Republica Ceho ou această tendinţă, tratatul celor 8 state Tratatul de la Varşovia este un tratat tativ, în care fiecare stat semnatar va Cartei O.N.U. să devină un mijloc eficace terminarea primului război mondial, capi
slovacă, semnat la Varşovia la 14 mai corespunde întrutotul sarcinii unificării încheiat între state care doresc în mod delega un reprezentant autorizat. pentru înfăptuirea acestui scop. taliştii din Anglia, Franţa, S.U.A, ţări
1955. oît mai grabnice a Germaniei pe baze. sincer să se ajute unul pe altul, este un chipurile aliate, au trecut la acapararea
paşnice şi "democratice. tratat oare întruchipează măreţele idei Tratatul prevede crearea unui Coman Delegaţia romînă a subliniat, în cadrul masivă a bogăţiilor romîneşti. Folosind
Conferinţa de la Varşovia a devenit ne ale prieteniei frăţeşti între popoare li dament unificat al forţelor armate Care lucrărilor conferinţei, dorinţa de care este situaţia grea a ţării, şi îndeosebi foame
cesară în urma faptului că parlamentele Trebuie subliniată în această ordine de bere şi egale în drepturi. vor fi puse de statele semnatare, potri însufleţit guvernul romîn de a statornici, tea oare bîntuia în Romînia, reprezentan
ţărilor vest-europene, încâlcind voinţa şi idei declaraţia făcută la semnarea tra vit înţelegerii dintre ele, sub comanda pe baza principiului coexistenţei paşnice, tul Statelor Unite, Hoover, ameninţa cu
interesele naţionale ale popoarelor lor, tatului de Otto Grotewohl, preşedintele Fiecare măsură luată în comun de ace acestui comandament relaţii de bună vecinătate cu toate ţă încetarea oricărei aprovizionări dacă Ro
au ratificat acordurile de la Paris care Consiliului de Miniştri ol R. D. Germane, ste state este conformă Cu cele mai vitale rile, fără deosebire de sistem politic, pre mînia nu va vinde Statelor Unite stocul
prevăd refacerea militarismului german prin oare se arată că „Guvernul R. D. interese naţionale ale lor. Tocmai intere Conform hotărîrii luate în comun de cum şi hotărîrea de a face tot ce este ei de petrol şi nu va recunoaşte dreptul
şi încadrarea Germaniei occidentale în sele naţionale fundamentale şi întreaga participanţii la Conferinţa de la Varşovia, necesar şi stă în puterea noastră in ve de prioritate al S.U.A. asupra creanţelor
blocul Atlanticului de nord. In felul aces Germane porneşte de la premiza că Ger experienţă istorică determină pe fiecare în funcţia de comandant suprem al for derea înlăturării obstacolelor care mai şi creditelor României. Bineînţeles că gu
ta, Germania occidentală se transformă, cu mania reunificată nu va fi legată de obli dintre statele participante 1a Conferinţa ţelor armate unificate a fost numit ma există în calea îmbunătăţirii relaţiilor cu vernele burghezo-moşiereştL care se aflau
ajutorul S.UjA., Angliei şi Franţei, în gaţiile asumate de o parte 9au alta a Ger de la Varşovia să participe la măsurile reşalul Uniunii Sovietic© Konev, bine alte state. (Aplauze puternice). la cîrma ţării, n-au aşteptat să li se po
principalul focar al primejdiei de război maniei prin diferite tratate şi acorduri pentru prevenirea agresiunii în Europa. cunoscut poporului romîn şi celorlalte- runcească de două ori pentru a acorda
în Europa, în forţa de şoc a sistemului mdlitaro-politice încheiate înainte de uni Dar cine ar putea susţine cu temei că popoare, care îşi amintesc de importan Republica Populară Romînă a fost şi capitalului american drepturi asupra unor
agresiv al blocului Atlanticului de nord, ficare“. interesele naţionale îi dictează spre tul său aport la lupta împotriva hitle- este partizană consecventă a unei redu importante exploatări petrolifere şi multe
dominat de S.U.A. pildă Franţei, Belgiei sau Luxemburgului rismului. (Aplauze). ceri generale hotărâte a armamentelor şi alte concesii oneroase.
De o însemnătate deosebită este ar să participe la acordurile de la Paris, cînd a interzicerii armei atomice. Această nă
In acelaşi timp are loc intensificarea ticolul 9, prin oare se arată că „Tratatul întreaga experienţă istorică arată că ace Tratatul de la Varşovia se bucură de zuinţă a poporului şi guvernului romîn Aşa arătau în practică alianţele şi trata
activităţii forţelor agresive şi în alte re este deschis şi altor state, indiferent de ste ţări sînt primele care sînt puse în şi-a găsit oglindirea, alături de aceea a tele României în trecut. Nu este greu sa
giuni ale lumii. In Extremul orient con orînduirea lor socială şi de stat, oare sînt primejdie prin refacerea militarismului sprijinul puternic şi hotărît al marelui popoarelor şi guvernelor participante la recunoşti în metodele şi procedeele folo
tinuă provocările S.U.A. în regiunea Tai- gata să contribuie la unirea eforturilor german ! Nu interesele naţionale, ci Sta conferinţă, în textul tratatului care sub site atunci de S.U.A în relaţiile cu Ro
vanului, în Orientul apropiat şi mijlociu statelor iubitoare de pace în scopul asi tele Unite sînt acelea care dictează ho popor chinez. „Pacea este indivizibilă — liniază că semnatarii lui vor căuta să ob mînia practicile lor de astăzi în relaţiile
se exercită presiuni asupra ţărilor arabe gurării păcii şi seourităţii popoarelor“. Şi tărârile luate în blocurile şi Uniunile mili ţină adoptarea, de comun acord cu alte cu „aliaţii“ vest-europeni din blocul At
în vederea înjghebării unor blocuri mili în această privinţă tratatul de la Var tare din Occident, iar fiecare nouă hotă- a spus la Varşovia reprezentantul Chinei state care doresc să colaboreze în acest lanticului de nord.
tare. şovia se deosebeşte în mod fundamental rire luată de ele înseamnă accentuarea sens, a măsurilor eficace pentru reduce
de alianţele militare din Occident, care se dependenţei pe plan economic, politic şi populare, generalul. Pin De-huai, locţii rea generală a armamentelor şi interzi Pentru poporul român aceste vremuri nu
Intrarea în vigoare a acordurilor de la izolează de alte ţări prin bariere ideolo militar a ţărilor vest-europene faţă de cerea armei atomice, cu hidrogen şi a ce se vor mai întoarce niciodată. (Aplauze
Paris, îndreptate în mod vădit împotriva gice, economice şi de alta natură. S.U.A. Nu este un secret că pentru a ob tor al premierului Consiliului de Stat şi lorlalte tipuri de arme de exterminare prelungite).
statelor iubitoare de pace din Europa, ţine „unanimitatea" în luarea acestor ho în masă.
a devenit un fapt de care aceste state nu Tratatul de la Varşovia este un tratat tărâri, cercurile guvernante din S.U.A. nu ministrul Apărării al R.P. Chineze. Dacă Astăzi, viaţa nouă pe oare şi-o constru
puteau să nu ţină seama. cu adevărat paşnic şi defensiv, scopurile se dau în lături de a folosi cele mai gro Poporul şi guvernul romîn consideră că ieşte poporul nostru, securitatea şi inde
lud servind în cel mai înalt grad intere solane şi brutale presiuni şi ameninţări pacea în Europa va fi încălcată, dacă examinarea serioasă de către toate statele, pendenţa sa naţională sînt apărate de pu
Poporul romîn, ca şi celelalte popoare sele păcii şi securităţii în Europa. Acest la adresa aliaţilor lor. Aceasta este rea şi desigur în primul rînd de către ma terea populară şi de forţa fără seamăn a
reprezentate la Varşovia, ştie prea bine tratat nu ameninţă pe nimeni, nu este litatea în ceea ce priveşte mult trîmbi- agresorii imperialişti vor declanşa războ rile puteri, a noilor propuneri sovietice Celor 900 milioane de oameni de la Elba
se înseamnă renaşterea militarismului îndreptat împotriva nici unei puteri şi a ţata „solidaritate occidentală“, pe care în problemele dezarmării, constituie în pînă la Marea Chinei, în frunte cu cele
german care a pricinuit omenirii atîtea nici unui grup de puteri străine. personalităţile oficiale americane nu obo iul împotriva ţărilor europene iubitoare de prezent mijlocul cel mai important pen două mari puteri mondiale — Uniunea
pierderi şi suferinţe. sesc de a o prezenta drept un model de tru a se obţine rezultate pozitive pe calea Sovietică şi Republica Populară Chineză
In faţa popoarelor Europei apar astăzi relaţii între state. pace, guvernul nostru şi eroicul nostru izbăvirii omenirii de un nou război dis — hotărâţi ca în caz de primejdie să se
Conferinţa de la Varşovia s-a caracte distinct două tipuri de tratate, corespun trugător, a slăbirii încordării în relaţiile ajute frăţeşte unii pe alţii ou toate pu
rizat tocmai prin preocuparea adâncă şi zătoare celor două orientări care se afirmă In opoziţie cu această stare de lucruri, popor de 600 de milioane, împreună cu dintre state, a eliberării popoarelor de terile lor. (Aplauze puternice).
plină de răspundere a tuturor participan pe arena internaţională. De o parte, tra hotărîrile Conferinţei de la Varşovia au povara grea p e ,care o suportă din cauza
ţilor de a stabili măsurile necesare pen tatul de la Varşovia menit a servi cauza demonstrat puterea lagărului socialist, guvernele şi.popoarele ţărilor noastre fră cursei înarmărilor şi a asigurării posibi De aceea, poporul romîn a primit eu o
tru a garanta securitatea statelor iubi păcii şi securităţii, de altă parte, tratatul coeziunea şi unitatea lui de monolit, uriaşa lităţii de a folosi resursele eliberate pen atît de vie aprobare şi cu adîncă încre
toare de pace, a apăra munca paşnică a nord-atlantic al cărui caracter agresiv s-a superioritate a noilor relaţii care s-au ţeşti, vor duce lupta împotriva agresiu tru ridicarea bunei stări a popoarelor. dere tratatul semnat la Varşovia, văzînd
popoarelor lor şi a bara calea agresorului accentuat şi mai mult prin atragerea Ger statornicit între ţările acestui lagăr. în el chezăşia păcii şi securităţii sale,
în Europa. maniei occidentale. Este grăitor in această nii pînă La victoria finală“. (Aplauze pre Tovarăşi deputaţi, chezăşia unor noi victorii în munca sa
privinţă că în zilele Conferinţei de la Var Principiul egalităţii suverane şi al res Cunoaşterea aprofundată a tuturor pre paşnică, creatoare.
încă din preambulul Tratatului de prie şovia avea loc la Paris sesiunea Consi pectării intereselor reciproce în relaţiile lungite). ¦' vederilor tratatului celor 8 state euro
tenie, colaborare şi asistenţă mutuală liului blocului Atlanticului de nord. Fie dintre statele mari şi mici, promovat pe pene vă permite să apreciaţi întreaga lui Putem fi pe deplin convinşi că poporul
semnat la Varşovia, cele opt state euro care sesiune a acestui consiliu înseamnă arena internaţională de marea Uniune So După cum se vede, tratatul de la Var însemnătate pentr- poporul romîn, pentru nostru iubitor de pace şi libertate, con
pene şi-au reafirmat năzuinţa de a crea noi jaloane pe calea pregătirii războiului. vietică' încă de la începutul existenţei .ei, şovia are o însemnătate deosebita pentru Republica Populară Romînă. ştient de răspunderile sale naţionale şi in
un sistem de securitate colectivă în Eu Penultima sesiune a adoptat o hotărîre cu constituie astăzi un principiu de bază în preîntâmpinarea războiului, pentru apăra Este evident că niciodată, în decursul ternaţionale, îşi va îndeplini cu cinste
ropa, .bazat pe participarea tuturor, state privire la folosirea armei .atomice în relaţiile internaţionale ale statelor lagă rea păcii şi securităţii popoarelor. Nu se istoriei sale, poporul nostru n-a dispus obligaţiile ce-i revin, întărind semnături
lor europene, indiferent de orînduirea lor război, ultima sesiune a consfinţit hotă- rului socialist poate să nu se constate că politica „de de o garanţie atit de sigură şi de puter pusă în numele său pe tratatul de ls
socială şi de stat. rîrea ou privire la reînvierea militarismu pe poziţii de forţă“ a fost şi este ine nică a securităţii sale, a muncii sale paş Varşovia printr-o muncă eroică pentru
lui german. Nu este oare, clar, chiar dacă Noua situaţie creată în Europa reclamă ficace în relaţiile cu ţările lagărului so nice, a independenţei şi suveranităţii sale întărirea şi înflorirea patriei, pentru spo«
Pentru a înlesni atingerea acestui ţel ne limităm la aceste două fapte, că blocul o coordonare şi mai strînsă a eforturilor cialist. de stat, împotriva oricărei intervenţii sau rirea capacităţii ei de apărare, peotn
spre Care tind toate popoarele' Europei Atlanticului! de nord este o grupare agre ţărilor lagărului socialist şi luarea de noi agresiuni imperialiste. (Aplauze îndelun triumful păcii şi colaborării internaţio
se prevede că, în cazul în care în Europa sivă ? măsuri pentru întărirea capacităţii lor de Tratatul de la Varşovia corespunde în gate). nale. (Aplauze îndelungate).
va fi creat un sistem general de securitate apărare şi pentru asigurarea inviolabili întregime scopurilor şi principiilor Cartei
colectivă, tratatul celor 8 state europene Conferinţa de la Varşovia a scos din nou tăţii graniţelor lor. Organizaţiei Naţiunilor Unite. După cum Aceasta reiese ou atît mai limpede dacă Statul democrat-popular este putemii
îşi pierde valabilitatea. 1a iveală unitatea desăvîrşită a ţărilor se ştie, art. 1 al Cartei proclamă ca ţel ne amintim că Romînia burghezo-moşie- prin conştiinţa maselor, prin faptul cl
lagărului socialist, prietenia şi frăţia de Aceasta îşi găseşte expresia în strînge- primordial „Menţinerea păcii şi securită rească era obiect de tîrguială în mâinile masele cunosc politica internă şi externă i
In tratat îşi găsesc de asemenea ex nezdruncinat ce leagă popoarele acestui rea legăturilor de colaborare frăţească ţii internaţionale şi în acest scop luarea puterilor imperialiste, expusă oricînd pre •partidului şi guvernului şi şi-o însuşes
presia grija şi preocuparea pe oare le ma lagăr. Unitatea deplină de vederi cu pri multilaterală, în măsurile de coordonare măsurilor colective eficace pentru a pre ca pe propria lor politică. De aci rezult
nifestă şi pe mai departe statele partici vire la necesitatea încheierii tratatului şi veni şi îndepărta ameninţările împotriva siunilor şi atacurilor acestora. Tratatele
păcii, a reprima orice act de agresiune (Continuare în pag. 2-a)
şi orice încălcare a păcii şi a realiza, prin
mijloace paşnice, conform principiilor
justiţiei şi dreptului internaţional, în
dreptarea sau reglementarea litigiilor sau
situaţiilor cu caracter internaţional, care
pot duce la o încălcare a păcii“.
Măsurile prevăzute în tratat în cazul
cînd unul sau mai multe dintre statele
semnatare vor fi atacate sînt. în confor
mitate cu art. 51 al Cartei Organiz-aţiei
Naţiunilor Unite. Aceste măsuri vor fi
sistate îndată ce Consjliul de Securitate
