Page 1 - 1957-07
P. 1

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!                                                                                                                     CHEMARE

                                                                                                                                                                       Citiţi In pagina J k

                                                                                                                                                                                             HOTĂRÎREA                                           Comitetul regional a! P.M. R„ Comitetul executiv al Sfatu­

                                                                                                                                                                       Comitetului Central al Partidului                                         lui popular regional şi Comitetul regional U.T.M., cheamă pe
                                                                                                                                                                       Muncitoresc Romîn şi a Consi­                                             toţi tinerii din regiunea Hunedoara ca, în cinstea celui de al
                                                                                                                                                                                                                                                 Il-lea Festival regional al tine retului, şi celui de-al Vl-lea Fes­

                                                                                                                                                                       liului de Miniştri al Republicii                             tival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la .Moscova, să
                                                                                                                                                                       Populare Romîne cu privire la                                lupte pentru obţinerea de noi şi însemnate succese în măreaţa
                                                                                                                                                                                                                                  | bătălie pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1957, pen­

                                                                                                                                                                       reorganizarea mişcării de cul­                                            tru sporirea producţiei, a productivităţii muncii şi a reducerii
                                                                                                                                                                                                                                                 pre{ului de cost — cale sigură pentru ridicarea nivelului de
                                                                                                                                                                       tură fizică şi sport din Republica                                        trai al poporului nostru m uncitor!

    Anul IX. Nr. 794                      Miercuri 3 iulie 1957                                                              4 pagini 20 bani                                                Populară Romînă                                           Tineri din industria minieră ! Folosiţi Ia maximum utilajul
                                                                                                                                                                                                                                                 minier şi metodele avansate de extracţie, daţi patriei mai mult
                                                                                                                                                                       ¦i u n ii— ini i ¦ w  — w n a —~m B a B n c a n i a M a w

                                                                                                                                                                                                                                                 cărbune, mai mult minereu !

                                                                                                                                                                                                                                                 Tineri siderurgişti! Luptaţi cu tot elanul vostru tineresc,

                                                                                                                             NicS © sa p ie r d w lă — nies un b o b r i s i p i t ! pentru ca în cinstea acestor sărbători să daţi patriei mai multă
                                                                                                                                                                                                                                                 fontă, oţel şi lam inate!
                                                                                                                             • Muncitorii gospodăriei a-                     Pentru a nu se lăsa mai
                                                                                                                                                                                                                                                       Tineri constructori ! Sporiţi producţia şi îmbunătăţiţi calita­
               w cu H. e w ifc á iL a á g ^ 5 < ^ á fe                                                                       gricole de stat din ' Simeria, prejos nici în vara .aceasta, pe                                                     tea materialelor de construcţie ! Construiţi mai repede, mai ief­
                                                                                                                             s-au pregătit din timp pentru lingă faptul că au dat o bună                                                         tin şi mai bine ! Daţi oamenilor muncii în folosinţă mai multe
                                                                                                                                                                                                                                                 locuinţe confortabile !
                                                                                                                             strîngerea recoltei. Ca urmare îngrijire culturii, ei au urmă

C olectiviştii din Tidaş şi-an spus cuvintul a acestui fapt, orzul, care a a- rit cu atenţie momentul optim                                                                                                                                      Tineri din agricultură ! Fiţi în fruntea luptei pentru trans­
                                                                                                                                         juns deja la coacerea in pîrga, de recoltare a orzului. Stabi­
                                                                                                                                                                                                                                                 formarea socialistă a agriculturii ! Desfăşuraţi larg întrecerea so­
   Cu punctualitatea care-i caracteri­                                                                                       a si început să fie recoltat.             lind că orzul este copt, colec­
zează, membrii gospodăriei agricole       contractat f acum 4.000 kg grlu          ce au vorbit încă patru colectivişti,        La secţia- Bir cea Mare, două          tiviştii au început seceratul lui                                         cialistă şi patriotică, pentru str ingerea la timp şi fără pierderi
colective „6 Martie" din Turdaş au        şi Ia aceasred că nimeni nu-i            a consultat adunarea generală asupra                                                cu ajutorul unei secerători-le-
fost prezenţi pînă la unul în sala        împotriva de|3i adăuga încă 2.000        acestor propuneri. Ele au fost apro­      secerători-iegători au pornit sa          gători.                                                                   a recoltei !                                                                                                     j
de şedinţe. Urmau să discute proble­      de kg".                                  bate imediat.
ma contractărilor de cereale.                                                                                                secere orzul de pe o suprafaţă               ® Secerişul orzului a început                                          Tineri studenţi şi elevi, pio nieri şi şco lari! Folosiţi în aşa
                                             Cum au p colectiviştii această           Pe o filă de carnet s-a consemnat                                                şi în comuna Hărău, raionul
  Timpul favorabil şi hărnicia colec­     propunere e de închipuit. O pă­          hotărîrea comună a colectiviştilor:       de 17 ha.                                                                                                           fel zilele de vacanţă, pentru a vă îmbunătăţi cunoştinţele acu­
tiviştilor au asigurat obţinerea unei     dure de mîinţncuviinţat consiliu­        duminică 30 iunie, gospodăria agri­          ° Anul trecut, colectiviştii           11ia. Printre primii care au ie­
recolte mal mari decît anul trecut.       lui de conducţâ încheie contracta­       colă din Turdaş a hotărît să vîndă                                                                                                                            mulate, pentru a dobîndi succese tot mai mari la învăţătură!
Aceasta a făcut să crească posibili­      rea acestei câţi.                        statului încă 2.000 kg grîu şi jumă­      din oraşul Sebeş au recoltat              şit la secerat se numără ţara
tatea de a contracta o cantitate mai                                               tate de vagon cartofi.                    în medie 2.100 kg orz la hec­                                                                                       Tineri şi tinere ! Să facem din cel de-al Il-lea Festival re­
mare de cereale cu statul. Conşti­          Din mijlocudectiviştilor s-a ri­                                                 tar. Această producţie a între­           nii muncitori Elcner Ciuca,
                                          dicat un tînăine legat şi aspru                                                    cut cu mult pe cea a ţăranilor                                                                       gional al tineretului şi din cel de-al Vl-lea Festival Mondial
                                          la vorbă. Am t că-1 cheamă Vio-                                                    individuali.                              Rozalia Păcurar şi Ionel Cîzu.
                                                                                                                                                                                                                                                 de la Moscova, o puternică manifestaţie a dragostei tineretului

                                                                                                                                                                                                                                  nostru faţă de partid şi guvern, fată de cauza construirii socia­

                                                                                                                                                                                                                                  lismului şi apărarea păcii !                                                                              1

                                                                                   a®®»©®«©®©*®«®»©©®  : 15.©»® ®©© ®®® «    3©®©®®©e!©©©e?@©<a@©©@®®©tg©©©®@®®©©®0@®                                                                                                                   LA SEC ERIŞ

enţi că valorificînd prin contractări     rel Caraşca. 1 făcut o altă pro­         Un  eveniment deosebi! de importan!                                                                                                                                                                                                  H
surplusul de cereale, colectiviştii con­  punere.
tribuie la ridicarea bunei stări a ce­
                                            — „Gospodănoastră a contrac­

lor ce muncesc, membrii gospodăriei       tat pînă acumfo kg cartofi. Asta             în viaţa marelui şantier al
din Turdaş au chibzuit bine şi şi-au      a fost cu muimp înainte, cînd
spus cuvîntul.                            ne-am bazat şii, cum s-ar spune,

    — „Apoi dacă-i vorba să dăm în pe „ce-o pica“.;m posibilitatea să

folosul statului, în folosul nostru, nu

Hidrocentralei V . I . L enin de la BicâZavem nimic împotrivă! — aşa a spus
                                          obţinem o prode mare de cartofi
                                          în anul acesta, zic să mai con­

colectivistul Dudaş. Şi eu socotesc că tractăm încă 5.1 kg cartofi“.

avem perspective de a obţine canti­         In glasul tov.-eşedinte Dimitriu          B1CAZ (Agerpres). In dimineaţa            Apoi a avut loc un mare miting il      ce în ce mai mult In faza de reali­
tăţi mari de grîu la hectar. Noi am       s-a simţit bucurafunci cînd, după        zilei de 30 iunie, constructorii hidro­   constructorilor hidrocentralei.           zare a lucrărilor definitive — a spus

    Hotârîrea colectivelor                                                         centralei „V. 1. Lenin“ au sărbătorit       La miting a luat cuvintul tu.           printre altele vorbitorul. împărtăşim
                                                                                   schimbarea cursului apelor Bistriţei      Ştefan Budescu, directorul general i      cu toţii bucuria realizărilor voastre,
                                                                                   prin canalul de deviere construit pe      şantierului hidrocentralei, care a ară    realizări ce deschid o nouă etapă în

               din Spini                                                           malul sting al rîului — eveniment         tat că prin abaterea apelor Iîistrl construcţia marelui baraj. Acesl ma­
                                                                                   deosebit de important în viaţa ma­        ţei — lucrare terminată cu o luni siv de beton cu un volum de peste

                                                                                   relui şantier. Pe malurile rîului s-au mai devreme decît era stabilit prin 1.600.000 m.c. va închide valea Bis­
                                                                                                                             proiectul tehnic — s-a obţinut un triţei aici la izvorul muntelui, creind
  Satul Spini este aşezat pe de porumb, setă şi alte pro­                          adunat mii de oameni : constructori       succes hotărîtor în construcţia de în spaleie său un lac cu o capacitate                             i <&.                  ^ -si».
matul sting al Mureşului. Unii duse agricole.                                      de pe ţoale şantierele hidrocentralei
                                          — Dar cum ţi cu avansul şi oaspeţi din diferite localităţi ale baraj. Astfel a devenit posibilă ata­ de 1 miliard 200 milioane m.c. în | Spicele belşugului, răsplata bine meritată a muncii 1 Bucuria recoltei ţ
spun că, ţăranii muncitori, da­                                                                                              carea întregului front de lucru: ex­ care se va putea acumula trei sfer­

torită solului extrem de favora­ în bani ? — /-1 întrebat eu. regiunii Bacău.                                                                                          turi din apa ce curge pe rîul Bis­                         <! bogate a întipărit pe faţa tinerei col ectiviste zâmbetul care poate fi întîl- ^
                                                                                                                                                                       triţa într-un an. Cu apa din acesi
bil păioaselor din acest sat au              — Cam rău i acest punct                  Au fost de faţă ing. N. Gheor-         cavaren şi betonarea zonei centrale       Iac hidrocentrala va putea produce                         t nit pe feţele tuturor muncitorilor (le pe ogoare.                                                                             )
in prezent o cultură cum ' de             de vedere, — m răspuns co­               ghiu, adjunct al ministrului Indus­       a fundaţiei, continuarea din plin a be-   anual 430 milioane kw/oră. In ace­
mult nu au avut.                          lectivistul.                             triei Grele, şeful departamentului e-     tonării ambelor maluri. Lucrările îna­    laşi timp apele acumulate vor fi fo­                       bRecoltă bogată, pîine mal multă şi mai bună întregului popor mim- ^                                                            )
                                                                                   nergiei electrice, şi alţi reprezentanţi  intează într-un ritm rapid şi pe ce­      losite pentru Irigarea în sudul Mol­                                      ! Iată pentru ce este fericită tî năra clin fotografia noasliă.
   Dar explicaţia este alta. A-              — De ce?                              ai Ministerului Industriei Grele, A.      lelalte şantiere ale hidrocentralei —     dovei şi în Bărăgan a mai bine de
cum un an şi jumătate, între­                                                      Mălnăşan, adjunct al ministrului A-       a spus în continuare vorbitorul. La
gul sat, cu excepţia doar a cî-             — Pentru ci anul acesta                facerilor Externe, Dumitru Bereziţchi,    tunel, de pildă, se va termina în cu-
torva familii, şi-a unit pămîn-           ne-am preocupatiai mult de
                                          construcţiile necere gospodă­
                                                                                                                             rînd betonarea inelului, exterior; se 300.000 ha pe care se vor putea rea­
tul in gospodăria colectivă               riei. Uite, tnagaz de cereale            prim secretar al Comitetului regional                                                                                                                                                N O T E D E C Ă L Ă T O RIE
"Griviţa roşie”. Lucrul în co­            e terminată. Zilelacestea vom            Bacău al P.M.R.                           apropie de sfîrşlt betonarea camaşu- liza culturi intensive. Energia electri­
mun şi pe tarlale întinse, fap­           începe grajdul şi\ncet, încet,                                                     elil exterioare a castelului de echili­ că produsă de hidrocentrala „V. 1.
tul că anul acesta colectiviştii          vom crea şi dezita diferite                Au asistat Ivan Rohall lllkiv, am­
au muncit mai bine pămîntul               ramuri anexe aducoare de ve­             basadorul R. Cehoslovace la Bucu­         bru, în timp ce la uzina hidroelectri­ Lenin" va asigura alimentarea înlre-                          ‘De-atungu! GrisuluiSRiâ
deăt anul trecut şi au folosit            nituri în bani.                          reşti, membri ai ambasadei şi spe­
maşinile S.M.T.-ului, a făcut                                                      cialişti din R. Cehoslovacă.              că s-a început montarea primelor uti­ gii regiuni a Moldovei, precum şi a
posibil ca în acest an griul                — Dar din surpsul dvs. de
să fie, după cum se spune... cu           cereale aţi contract ceva cu                Abaterea apelor Bistriţei a avut       laje. Deosebit de preţios ît> execiitr sistemului energetic,naţional; prin liniile                   După ce coboară din 'niuhţil Alic-                                                    Pe locuri istorice
spicul cit vrabia.                        statul ?                                 loc către ora prînzului. O explozie
                                                                                   a înlăturat ultima fîşie de pămînt de     rea acestor lucrări este ajutorul i de înaltă tensiune care s-au construit                           şuiui, adulând in maica sa pîraicle                                                   De la Brad, localitate aşezată la
   Pe bună dreptate spunea co­              — Miine diminPă, vom a-                la intrarea în canalul de deviere.
lectivistul loan Popa, într-una           vea o şedinţă de msiliu, la              Prin spărtura făcută apele Bistriţei      care ni-1 acordă Uniunea Sovietă sau care sînt în curs de construcţie                                din latura sudică a munţilor Bihoru­ confluenţa Luncoiuiul cu Crişul Alb,
din zilele acestea, că după toa­                                                   au pătruns în noua albie pregălită
te socotelile lui, colectiviştii vor                                    CCHITIGOI  de constructori. In scurt timp pe noua    şi ţările de democraţie populară.         spre Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi etc.                       lui şi din cca nordică a munţilor Za- călătorul va întilni peste toi, pe unde
primi în acest an clica 9                                                          cale a Bistriţei a apărut şi prima
kg grîu la zi-muncâ, în afară                                                      pitită care a străbătut distanţa de       In numele conducerii Ministerui se asigură dezvoltarea economică şi                                  randului, Crişut Alb curge spre sudul va poposi, la Mesteacăn, Ţcbca, Boia
                                                                                    300 m. cit măsoară canalul.
                                                                                                                             Industriei Grele ing. N. Gheorghiia culturală a localităţilor Moldovei.                              regiunii, pînă ajunge la localitatea de Criş, urme ale luptelor eroice duse

                                                                                                                             felicitat călduros pe constructori pi-    In încheiere ing. N. Gheorghiu a                           Crişcior. De aici, îşi continuă calea de moţi.

                                                                                                                             tru rezultatele obţinute pînă acu. sp u s: Guvernul R.P. Romîne apre­                                spre vest, slrăbătînd localităţile Mes­                                               Aşezai pe coama unui deal, la

                                                                                                                             Construcţia hidrocentralei „V. I. J- ciază devotamentul constructorilor, re­                         teacăn, Ţebea, Baia de Criş, Vaţa vreo trei kilometri depărtare de co­

                                                                                                                             nin“, principala lucrare din plantille zultatele obţinute de ei şi Odată cu                          pînă sc varsă în Tisa, unde intîlneşte muna Mesteacăn, satul Ţebca este

                                                                                                                             electrificare a ţării noastre, intră in felicitările a acordat premii y, ocíale                      fraţii săi, Crişiil Negru şl Crişul Re­ mîndria Văii Criştilui, prin monumen­

¦¦ 444644444444444444444444 444646 66444444444444444 54644446444444444«44446444444444444444444444444444444444444444< 4 pentru un număr de constructori care pede.                                                                                                                                                       tele, care se găsesc aici. In curlea bi­
                                                                                                                                                                                                                                  Pe amîndouă malurile, de-a lungul sericii, străjuit de două tunuri, sim­
                                                                                                                                                                       s-au evidenţiat pe acest şantier.

I Tineretul                                                           ieprleugmăitieşte pentru                                                                            Din partea comitetului regional de                      cursului său, pămîntul fiind mănos,                                                   bol al luptei, doarme marele crai al
                                                                                                                                                                       partid Bacău constructorii au losl                         se-ntind ogoare bogate in cereale, iar                                                munţilor, Avram lancu.
                                                                                                                                                                       felicitaţi de tov. D. Bereziţchi.                          pe marginea bălţilor formate din a-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai încolo, la dreapta mormântu­
                                                                                                                                                                                                                                  clînciturile de teren, cresc salcia şi
               Festivalul Mondial de la                                                                                                                         l La miting au mai vorbit !ng. Oc­                                papura, !ornând desişuri în care se                                                   lui, se înalţă falnicul gorun al lui
                                                                                                                                                                      tavian Groza şi brigadierul C. Anto-                        ascund iot felul de vieţuitoare.                                                      lloria, la umbra căruia, căpetenia io­
                                                                                                                                                                      noaie.                                                                                                                                            bagilor îşi aduna tovarăşii de lupiă,
                                                                                                                                                                                                                                  Cu cit înaintează spre vărsare, a- vorbiudu-le cu înflăcărare despre li­
                                                                                                                                                                       In încheiere participanţii la miting
                                                                                                                                                                       au trimis telegrame de salut C.G. al propiinduse de Oradea, la fel ca un bertate.
                                                                                   Din iniţiativa Uniunii Tinere­            ITALIA                                                                                               om în agonie, Crişul Alb devine mai
                                                                                                                                                                                                                                  furios, albia i se îngustează, făcând
                                                                                   tului Muncilor clin Albania în               ROMA 2 (Agerpres). - ¦                 P.M.R. şi Consiliului de Miniştri prin                     parcă un ultim efort să-şi mai prelun­                                                 înfloreşte o viaţa nouă
                                                                                   oraşele şi satele ţării se desfă­         Tinerii de la Bologna au orgi «           care se angajează să dea în exploa­                        gească viaţa. Dar iotul este zadarnic.
                                                                                   şoară cu succes acţiunea de               nizat un carnaval. Venituri *             tare hidrocentrala „V. I. Lenin" în                        Intr-o clipită, Tisa îl înghite.                                                         Acolo unde nepoţii iui lloria cintau
                                                                                   creare de spaţii verzi.                   obţinute cu această ocazie v( «           termenul stabilit                                                                                                                                duioasa dar şi dureroasa doină „mun­
                                                                                                                             permite trimiterea la Mosco\ Z                                                                                                                                                             ţii noştri''aur poartă!noi cerşim din
                                                                                      In regiunile şi raioanele ţării        a unei delegaţii de 30 de pe                                    ![lill!ll!i!ll!lli!ll!;|jlillllil!illlllll!|||||||il||lll!i|j|ji!l!|||IIM  iiiiyii,;;,i.i,ii!!:i!n!!iiiiil!i!ii!:iiiiiiin  poartă-n poartăj", au apărut astăzi
                                                                                   au avui loc ştafete, festivaluri          soane. Delegaţia italiană '                                                                                                                                                                mugurii vieţii noi.
                                                                                   şi concursuri artistice, sărbă­           prezenta printre altele cînte                                       LA VOLAN                                                               -
                                                                                   tori ale cîntecului, mari adu­            şi dansuri naţionale.                                                                                                                                                                         Pcsie iot pe unde am călătorit pe.
                                             Pietoni din R.P.                      nări ale fruntaşilor în produc­                                                             TOVARĂŞUL DIRECTOR                                                                                                                       Valea Criştilui Alb, urmele sutelor de
                                          Ungară se pregă­                         ţie. La competiţiile sportive                     BULGARIA                                                                                                                                                                           ani dc mizerie şi foame, au fost şter­
                                          tesc pentru cel de­                      au participat peste 72.000 de                                                             Era o zi de arşiţă de teza... şi motorul o zbu- răsfrîniă peste geam pon­                                                                  se.
                                          al Vl-lca Festival                       tineri albanezi.                             SOFIA 2 (Agerpres). — :
                                                                                                                             neretu! bulgar trimite la Feu                                                                                                                                                                 La Ţebca sau la Birtin, la Tomeşii
                                                                                            FRANŢA                                                                                                                                                                                                                      ori la Vaţa de Jos, cca mai mare par­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ie a ţăranilor muncitori, poale cel
                                          Mondial al Tinere­                                                                                                           ţi se părea că ie topeşti, glu nervos pe poarta în- iru a face impresie) porni
                                          tului şi Studenţilor.                                                              valul de la Moscova o dele-                                                                                                                                                                care au suferii mai mult, şi-au add*
                                                                                   PARIS 2 (Agerpres). — E-                  ţie de 1.200 de persoane, h               Se apropia luna lui cuptor treprinderii.                                                         Cu viteză ameţitoare la                         nat pămînturile în întovărăşiri agri-

                                          IN FOTO : Tină- levii gimnaziului din Marseiile delegaţie face parte şi o pu­                                                Adică ce să se mai a- După ce !?!cu ocolul drum. „Skodiţa“ alerga cole, şi' nil încape îndoială, că în
                                                                                                                                                                       propie, că în ziua urmă- ccişpn Albei Iulia, dete o 'ca vrăjită pe asfaltul lu-
                                          ra pictoriţă Marin                       (Franţa) repetă o suită de                nică echipă de dansuri   ce        ¦¦                                                                                                                                                      curînd se vor uni în gospodării co­
                                          Miklosi in !aţa ta­                      dansuri din provincie cu care             va interpreta dansurile  »-               ioare începea. Bănuiţi, r a pn';l Lipoveni, apoi cios al străzii. Toţi pasa-                                                                     lective.
                                          bloului său „O di­                       vor să se prezinte la Festival.
                                          mineaţă ploioasă".                       Echipa de dansuri e elevilor              poarelor de pe malurile. Du­       *      deci, că e vorba de o du­ se abătu pe acasă.                                                     gerii, în afară de doi —                           Oprindu-se în Vaţa de Jos, călăto­
                                                                                   din Marseiile este formată din                                               <$-                                                                                                                                                     rul neavizat aproape că na-şi va da
                                            I1                                     30 de tineri.                             rii. Astfel, tinerii bulgari >r ?o        minică, ultima din luna — Nevastă / Excursie „Pila" şi „Mulaj" — au                                                                              seama dacă a poposit într-un oraş
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        sau înJr-o comună.
                                                i*                                                                           prezenta Ia Moscova p:a            <>     iunie.                                                — zise Octavian Popa, închis ochii înspăiminiaţi
                                                                                                                             cehă, ccardaşul maghiarşi          *¦                                                                                                                                                        Clădirea impunătoare a magazinu­
                                                 *t                                                                          valsul vienez.                     ?*     Ei, şi pe asemenea                                                                               de aşa viteză.                                  lui cooperativei, aprovizionată cu iot
                                                                                                                                                                o                                                                                                                                                       felul de mărfuri, cinematograful să­
                                                                                                                                                                o      iimp, călduros din cale                               FO ILETO N                                   „Mulaj", căruia îi pla­                       tesc sau şcoala în care fiii moţilor
                                                                                                                                                                «•>>   afară, cînd pînă şi şo­                                                                          ce viteza, şi care nu se                        primesc lumina cărţii, sînt numai cî-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        teva din realizările regimului nostru
                                                                                                                                                                •>     ferii cei mai versaţi „trag                                                       înspăimînlă fiind obişnuit                                     în această comună.

                                                                                                                                                                *      la umbră", tov. director directorul întreprinderii ( ci doar a mai călătorit                                                                       Pe tovarăşul Stana Ion, preşedin­
                                                                                                                                                                4?>                                                                                                                                                     tele întovărăşirii „23 Decembrie” din
                                                                                                                                                                ?      s-a încumetat să plece la „IIoria" (căci despre cl e l-n asemenea condiţii) şi-a                                                                 Ţebca, l-am găsit in lanurile de grîu
                                                                                                                                                                <**?v                                                                                                                                                   ale întovărăşirii.
                                                                                                                                                                O      drum. ipi-a suflecat mine- vorba), cu un timbru sen- scos boiisorul pe fcrcas­
                                                                                                                                                                ¦                                                                                                                                                              Uite şi dumneata tovarăşe, mi-a
                                                                                                                                                                ?      ei!e cămăşii, şi-a cinstii ‘enţios.                                               !r pentru a admira cele

                                                                                                                                                                       palmele; cu niţică salivă — La volan susnumi- din jur.

                                          chen) şi alţii vor însoţi delega­                                                                                            călduţă, pe care a !re- tul. La babord — tu şi j n ajură c{e ^Mukij" ni-

           GERMANIA                       ţia tineretului vest-german la                                                                                        *      cat-%l pînă la dispariţie, Muky, căţeluşul familiei. ,neni m mai observa ni-
         OCCIDENTALA                      Moscova.                                                                                                              ?
                                                                                                                                                                       şi-a aşezat ochelarii ne- La iribord copiii. mic. Pleoapele s-au lăsat
                                                                                                                                                                ¦
                                                                                                                                                                       grii că mura pe nas şi Odată daiă, sentinţa în- agale peste pupilele înce-
                                                                                                                                                                •¦>

    BONN 2 (Agerpres). — Re-                        ALBANIA                                                                                                      ¦     apoi... (ce să facă o- cepu să prindă viaţă. Du- ţoşate de spaimă, iar o-                                                                        zis el, la un aşa grîu, mai înalt de
                                                                                                                                                                 ??                                                                                                                                                     cit un slat de om, avem pretenţia să
4+ ferindu -se la o declaraţie a pro­         TIRANA 2 (Agerpres). —                                                                                            ??     m ul?) s-a aşezat la vo- pă ce sc terminară ioale chil directorului, fixaţi pe                                                                   scoatem măcar 2000 kg la hectar,
                                           Pregătirile în vederea Festiva­                                                                                      «O                                                                                                                                                      Vor avea şi întovărăşiţii pentru fa-
O   fesorului  vest-german  Franz           lului au stîrnit In Albania un                                                                                      <*>    lan, a zbîrnîit motorul, a pregătirile, „Pilu" (căci întinsul şoselei care pă-                                                                   miliile lor şi vom avea de unde vin
O                                          mare avînt al întrecerii în rîn-                                                                                                                                                                                                                                             de şi statului, Pînă acum am con­
?   Paul Schneider din Wurzburg,            durile tineretului şi o nouă în­                                                                                    •>                                                                                                                                                      tractat 7000 kg grîu, iar ' Rtidcan Vie-
o                                           florire a activităţii artiştilor a-                                                                                 *      probai !rinele, lumina, a aşa-i zice pe numele cel rea subţire ca un fir de                                                                      tor, Barna Ion, Zeriu Nicolae, mem­
                                          inatori. Tinerii textilişti din Ti­                                                                                   «>                                                                                                                                                      bri ai întovărăşirii, sînt în ’fruntea
¦   agenţia DPA anunţă că 1.300            rana au dat peste plan sute de                                                                                       <*>    controlat benzina şi ulc- mic tovarăşului director), aţă, erau mascaţi de, Icn-                                                                  acţiunii.
*                                          mii de metri de ţesături ; tine­                                                                                     *
o   de tineri şi tinere din R. F. Ger­     rii petrolişti de la exploatările                                                                                    o¦                                                                                                                                                         Am plecat din Ţebca, seara
o                                          din Stalin şi Patosi au extras                                                                                       «o     iul.                                                  ordonă îmbarcarea.          Uleie negre ale ochelari-                                        La ferestrele caselor acoperite cu
                                            peste plan zeci de mii de tone                                                                                      ?*                                                                                                                                                      perdelnţe fine, licăreau luminile elec­
¦¦ mană intenţionează să plece la           de petrol.                                                                                                          **     Bun..., şi acum, cînd                                 Se lixă „temeinic" lor. Nimeni nu vede ni-                                                 trice. lată ¦— mi-am zis eu — o mare
                                                                                                                                                                ¦$>                                                                                                                                                     parie a drumului luminos a fost stră­
?   Moscova pentru a participa la                                                                                                                               ¦      iotul e în ordine, să ire- (cum îi place lui să spu- mic. Numai trecătorii ca-                                                                   bătută şi pe meleagurile unde pînă
?                                                                                                                                                               *                                                                                                                                                       ma; ieri domnea întunericul.
<¦> cel de-al Vl-lea Festival Mon­
                                                                                                                                                                       cem ia acţiune, — îşi zise nă la şedinţă) în spăla- re se feresc speriaţi din                                                                                             1. 0AVRILLSCU

¦¦ dial al Tineretului şi Studenţi­                                                     Ansamblul ele clntece şi dansuri al uzinei }iKlement Gotlzvald“ {Vii-          directorul mulţumit de                                rul scciunu.ui 'îsi scoase  calea năpraznicci maşini,
o? lor.                                                                            koviize, Moravia} R. Cehoslovacă se pregăteşte în vederea partidj la                s—ii nn e^ şn .i' fîMnd/ 1e/ .on /s. Aebk .i' de in-                              1îşC iÎ zic•*#/» 7î1n1 tL rr en narci AăitI , ţAa/ vr.cn ă. i
¦¦ Profesorul Franz Paul Sch­                                                      Festivalul de la Moscova. Ansamblul ia parie la întrecerile dintrdciie              dcmînarca cc-l caracteri­                             coiul slîng pe geam, îşi    ar fi uitat ceva: A... da I
<¦> neider, cunoscutul editor Ernst                                                colective. Bl a ales şase dintre cele mai bune perechi de dansatorlem-              za.                                                   azvîrli bărbia şi nasul cu  azi e duminică... A plecat
¦                                                                                  brii colectivelor alese ‘!ac repetiţii, îşi pregătesc costumele şi învafmba                                                               nările larg dilatate în
¦¦  Rohwolt (Hamburg), prof. Jo-                                                   rusă.                                                                                  Mai tniîi să facem o                               vini, şi apoi, cu o sin-    maşina întreprinderii la...
o   hann Aufhauser (Miinchen),                                                                                                                                         iară prin bătrînul „Apa-                              L,lrcl mină (ajunge una,
                                                                                        IN FOTO: Executarea unui dans hazliu.                                          liuni", să vedem ce se                                cealaltă trebuie să stea    plimbare. La volan —
t dr. August Hallinger, (IVlun-                                                                                                                                        mai aude... Contactul... vi-
                                                                                                                                                                                                                                                         tovarăşul director I
   44444444444444444444444444444444444444444444444441 ¦¦¦¦¦¦44444444 444 44444444444444444444444444444444444444^44444-                                                                                                                                         IONICA ŞOFERUL
   1   2   3   4   5   6