Page 1 - 1957-09

¦"wdoera-Deva \
Anul IX. Nr. 844
A tenţie deosebită
pregătirii campaniei agricole de toamnă!
Acum, cînd au mai rămas puţine
zile piuă la începerea însămînţărilor
de toamnă, conducerile gospodăriilor a-
gricole de stat, consiliile de conducere
ale gospodăriilor colective şi întovără­
şirilor agricole, trebuie să urgenteze
pregătirile pentru începerea muncilor
agricole de toamnă.
Oamenii muncii de pe ogoare sînt
chemaţi să pună temelii solide recol­
tei anului viitor. Problema pregătirii
şi executării în bune condiţiuni a în-
sătlrînţărilor de toamnă este la ordinea
zilei. Pentru aceasta, trebuie rezolvate ridicate de grîu e condiţionată şi de
o seamă de lucrări importante ca
executarea arăturilor de
însămînţare, îngrăşarea
terenurilor, pregătirea şi
condiţionarea seminţelor
etc., în aşa fel, ca la mo­
mentul potrivit, să se
poată trece Ia însămînfarea griului,
secarei şi orzului de toamnă.
O atenţie deosebită trebuie acordată
procurării şi pregătirii seminţelor. In
acest scop, sfaturile populare şi orga­
nele agricole au datoria să organizeze
temeinic schimbarea şi selecţionarea
seminţelor (mai ales în raioanele Alba
şi Sebeş unde în grîu a fost multă
secară în acest an) astfel ca unităţile
socialiste din agricultură, ca şi ţăranii ceea, muncitorii din gospodăriile agri­
muncitori cu gospodării individuale să
aibă asigurat necesarul de seminţe de
cea mai bună calitate. Sfaturile popu­
lare comunale şi conducerile gospodă­
riilor colective şi ale întovărăşirilor
agricole, trebuie să se ocupe de con­
diţionarea seminţelor, punînd în stare
de funcţionare toate trioarele şi selec­
toarele. Pe lîngă acest lucru, unităţile
socialiste au obligaţia de a trimite la­
boratorului regional de controlul se­
minţelor, din Alba lulia probe de se­
minţe, pentru a li se face analizele
necesare, analize fără de care nu ge
poate trece la însămînţare.
Condiţiile din acest an permit ca în-
sămînţările de toamnă să se poată exe­
cuta la timp şi la un înalt nivel agro­
tehnic. Pentru aceasta este însă nece­
sar ca inginerii şi tehnicienii agronomi
să aleagă, încă de pe acum, terenul
pentru cerealele de toamnă. Se reco­
mandă a se alege în primul rînd acele
terenuri care au fost cultivate cu
leguminoase. Acolo unde terenurile au
iost eliberate mai devreme şi s-a exe­
cutat arătura de vară, este bine să
îm p ă rţirea avansului de
La G.A.C. „Petofi
Sandor“ din Deva...
Cînd scîrţîitul roţilor de care, care
transportau ultimele cantităţi de ce­
reale ridicate ca avans de 40 la su­
tă, de abia se mai auzea, preşedin­
tele colectivei Iosif Szekely se adre­
să socotitorului:
— Vino tovarăşe, să facem o mi­
că socoteală, asupra cantităţilor de
cereale ridicate pînă acum.
Se aşezară la un birou, şi socotito­
rul calculă, timp de ' cîteoa minute.
— Gata! Notaţi-vă tovarăşe preşe­
dinte. S-au împărţit colectiviştilor
29.687 kg grîu, 4.000 kg orz, în to­
tal, Pentru o zi-muncă, a revenit 4
kg grîu şi 0,500 kg orz. S-au dat a-
uansuri .băneşti trimestriale. Pe pri­
mul trimestru s-au dat 7 lei la zi-
muncă, iar pe al doilea trimestru 6
tei.
— Şi care au fost cei mai harnici
colectivişti 2
pCOÜOOCCXQODOOOOGOQOOOOOOaQaDCaQOOCQOOOoQOQQQOBaaS&SQQCGQCOlXXiOOGÔ
DE Z I U A AV I A Ţ I E I
L ~'-:L
Merijiparea motoarelor amin te de cursă.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
Duminică 1 Septembrie 1957
se treacă la executarea arăturii de în-
sămînţare, pentru ca solul să aibă
timp să se aşeze. In aceeaşi zi cu a-
rătura se va executa şi grăparea.
Dat fiind faptul că o mare parte din
cerealele de toamnă vor fi însămînţate
în porumbişti, este bine ca după re­
coltarea porumbului de pe aceste teie-
nuri să se facă de îndată o arătură
la adîncimea la care nu se scot bo­
lovani.
Se ştie că obţinerea unei producţii
îngrăşarea solului. Cea mai mare pro­
ducţie se obţine atunci cînd se face
îngrăşarea de bază a so­
lului cu bălegar de grajd
bine putrezit, în cantitate
de 20 tone la hectar sau
cu îngrăşăminte chimice
(superfosfat şi sare po-
tasică) în doze de 150—200 kg su-
perfosîat şi 70—90 kg sare potasică
la ha.
In executarea lucrărilor agricole de
toamnă, un rol important îl au meca­
nizatorii din gospodăriile agricole de
stat şi din S.M.T. Cea mai marc parte
din volumul lucrărilor de toamnă se
vor executa în mod mecanizat. De a-
cole de stat şi din staţiunile de maşini
şi tractoare trebuie să facă o oriieinică
revizuire tractoarelor şi celorlalte ma­
şini agricole. Aceasta, în scopul asigu­
rării folosirii din plin a capacităţii de
lucru a tractoarelor şi celorlalte ma­
şini agricole, la muncile de toamnă.
Sfaturile populare comunale şi orga­
nizaţiile de bază sînt chemate să spri­
jine acţiunea de comasare a erenurt-
lor — acolo unde s-au înscris noi
membrii — în gospodăriile colective şi
în întovărăşirile agricole - - si să în­
drume pe întovărăşiţi să pregătească
sămînţa şi să lucreze începînd cu în-
sămînţările de toamnă în comun.
Organele şi organizaţiile de partid,
sfaturile populare şi organele agricole,
trebuie să desfăşoare în această perioadă
o intensă muncă în rîndul colecti­
viştilor, întovărăşirilor şi ţăranilor mun­
citori cu gospodării individuale, arâ-
tîndu-le că este în propriul lor interes
de a pregăti temeinic recolta anulu!
viitor, deoarece, cu cît recoltele vor fi
mai mari, cu atît vor fi mai mari şi
veniturile lor.
— Ambrosie Sebeşteyn, singur a
realizat 211 zile-muncă. Pentru a-
ceasta, i s-au cuvenit 844 kg grîu,
106 kg orz şi 2.124 le i; Ştefan. Sem-
ciuc, îm pteunâ cu fiul său, au reali­
zat 232 zile-muncă, cuvenindil-li-se
928 kg grîu, 116 kg orz şi 1.153 lei;
Titus Fabian, singur a realizat 166
zile-muncă, obţinînd 664 kg grîu, 83
kg orz şi 1.038 lei, Printre cei har­
nici se numără şi Anton Sebeşteyn,
Anton Greguş şi ladislau lok.
Muncă sporită, avansuri
frumoase
Cantităţi frumoase de cereale au ob­
ţinut şi colectiviştii din gospodăria
agricolă colectivă din Ţelna. Media
la hectar, la această gospodărie, a
fost de 2.175 kg grîu.
Datorită rezultatelor bune, s-a pu­
tut împărţi, ca avans de 40 la sută,
cantitatea de 5 kg grîu la zi-muncă.
Pînă acum s-au împărţit şi cîte 6
lei la zi-muncă.
Colectivişti mai vrednici s-an dove­
MíSSMSááSSi
Î N T R E C E R E A CONTINUĂ
Este nespus de greu să-ţi !aci o i-
magine a Hunedoarei fără a cu­
noaşte combinatul, secţiile şi uzinele
sale, pentru că, oraşul trăieşte prin
nenumăratele fire care U leagă de
combinat. Oricui li povesteşti de Hu­
nedoara, de oraş, persoana respectivă
Iţi va răspunde foarte se n in :
— Ştiu, acolo unde sint furnalele
şi oţelăriile / Cunosc...
S-a scris nespus de mult despre în­
trecerea siderurgiştilor şi constructo­ cuploarele Martin sînt conduse de
rilor hunedoreni, întrecere pornită în
cinstea zilei de 23 August. Unii vor
crede că această întrecere de sporire
a producţiei de metal s-a terminat ce­
dată cu sărbătoarea zilei de 23 Au­
gust. Dar nu este aşa. întrecerea
continuă.
Ca să te convingi, este suficient să
mergi la furnale, la cuptoarele Mar­
tin, laminoare sau in oricare sector
şi vei vedea că azi se munceşte tot
aşa de bine ca şi în săptămînile ire-
cute_ Să facem un scurt popas...
La oţelăria Martin.,.
Hala cuptoarelor. Platforma de în­
cărcare a cuptoarelor Martin te pri­
meşte cu obişnuitul zgomot înfundat
al macaralelor, cu limbile roşietice
de foc, ce se strecoară pe sub uşile
cuptoarelor, şi cu agitaţia cunoscută
a oamenilor
Unii trag după ei „lingurile“ de o
dimensiune neobişnuită, pentru luarea,
probelor, alţii aleargă cu nişte co-
chile minuscule în care clocoteşte o-
ţelul luat pentru probe, iar alţii stau
mai retraşi şi-şi şterg feţele transpi­
rate cu nişte batiste mari.
La cuptorul doi se elaborează o şar­
jă nouă. Uimitor ce seamănă o şarjă
cu a lta ! Ai spune că nu există deo­
sebire între una şi alta. Iată şi la a-
ceasta, După străpungerea orificiului,
din cuptor, , iese mai întîi un şuvoi
de fum ncgricios-roşiatic şi apoi,
vatnic, curge oţetul. Şuvoiul gros, a-
tunci cînd cade în oala ce abia o
ţine în braţe o macara puternică, iţi
dă imaginea unei cascade.
Am asistai la elaborarea a suie de
¦şarje şi pot să jur că toate sînt la
fel. Şi totuşi nu este a şa / Chiar da­
că la prima vedere nu poţi observa
deosebirea, furtndu-ţi ochii miile de
scintel multicolore şi frumuseţea ne­
40 ia sută
dit a fi Victor I-Iada, care împreună
cu familia sa a primit 1.979 kg grîu,
şi Gheorghe Mărgineanu, care a pri­
mit 1.927 kg grîu.
Şi colectiviştii din gospodăria agri­ îiciului de spectacole şi turnee ar­
colă colectivă din satul Ighiel sc pot
mindri cu rezultatele obţinute. A-
ceastă colectivă, deşi a luat fiinţă
abia anul trecut, organizîndu-şi bine
munca, a obţinut, OOOOOOGÇQoOOQoOOOOGOQOOOOOQOOOQOOQOOOQQOOOOOOOtt'
în medie 2.000 kg
grîu la hectar.
Astfel, a fost
posibil ca la a-
vansul de 40 la
sută, să se acor­
de 4,200 kg grîu
la zi-muncă şi 2
lei. Ca avans, fa-
'U lui Nicolae
Costea a primit
1.200 kg grîu, iar
a lui Gligor Flo-
rea a primit 900
kg' grîu.
E. USCAR
Citiţi în pagina IV-a:
— Săpfămîna internaţională.
— Politica guvernului tailandez crili-j
{cată în parlamentul ţării. închee pa
S de zburătorii civili şi militari.
independenţa'
1— Omanul este gata să
cea dacă i se recunoaşte
Iţqrii.
— S.U.A. intensifică livrarea de armeţ
către Pakistan. | aceştia se numără şi vestiţii savanţi
4 pagini 20 bani
spusă a căderii oţetului în oală, to­ lor este inima cuptorului — expresia
tuşi este o mare diferenţă. Nu de îi aparţine. De aici, prin butoanele şi
greutate sau calitate, ci de plămădi­ clapele acestea se dirijează încărca­
rea ei, de elaborarea ei: Chiar şi ¦la rea, topirea materialelor în cuptor,
această şarjă pe care a elaborat-o descărcarea cuptorului...
Alexandru Dringă. Care este diferen­
ţa ? încărcarea a durat •cu 15 m inu­ Este suficient să urmăreşti o sin­
te !nai puţin, ajustarea aşişderea. Pu­ gură fază ca să te convingi de gra­
ţin 30 de minute ? Nu, Aşa se cîş- dul înalt de mecanizare al cuptorului.
tigă timpul. Adunate la un Loc, a- La ora aceasta se „trăgea“ zgura.
ceste minute fac mult.,. Prim-iopitorul Vasile Solcan cu o u-
nealtă curioasă, o bară lungă de fier
Cele trei schimburi care deservesc cu un butuc de lemn în capătul din
faţă, se apropie de cuptor. Un sin­
maiştri pricepuţi. Pe perioada 23—28 gur cuvint, se apasă pe un buton
august, , în frunte este prim-maistrul roşu, se învîrteşte o manetă mică şi
Gogu Josan, iar celelatie schimburi cuptorul, aşa de mare cum este, se
conduse de Sirca Tiberiu şi Mun- apleacă supus, mai în faţă /
teami Nicolae vin din urmă. Prota­
goniştii acestei întreceri sint Petru De la prietenul meu Preuieasa —
Forţu, Alexandru Dringă şi A xm te cel care conduce inima cuptorului —
Mariciu. am aflat despre hărnicia echipelor
conduse de maistrul Florian Jurca.,
...Şi ia cea electrică prim-topitoml Vasile Solcan şi alţii.
In curlnd, numărul şarjelor elaboraje
Aici lucrează cel mai tinăr colectiv de Ia 1 la 26 august va atinge cifra
de muncă din combinat. Tineri sînt de 100.
şi cei care deservesc cuptoarele cu­ Tot de ta .el am aflat că atei se
prinse de flăcări. La pupitrul de co­ plămădeşte oţelul prieteniei. Cuptoa­
mandă este un tînăr care încă n-a rele sînt aduse din Uniunea Sopie-
împlinit 24 de ani. îmbrăcat într-o tică. In ele, odată cu şutajele de la la­
salopetă albastră, cu o bască pe minoare, se introduce minereu sosit
vîrful capului, pare . mult mai tînăr. tocmai din îndepărtata Chină. Din
Este o veche cunoştinţă, Constantin toate acestea iese un oţel puternic,
Preuieasa, care a lucrat înainte la tot aşa de puternic, cum este ş i . priete­
O.S.M. nia dintre popoarele noastre
Pupitrul de comandă al electrozi­ A11RCEA NEAGU
lOOOOOOOCOOOOOOCjOOOO'X)OGC'L'COC-JC'JOOUOOUOOOOOO!XIO:xX)COOOOC'OOOCCOOOOOOOOOO'.JOOOOOOOOC Adu narea festiva închinata
Covorul persian pentru export este aproape gata. Raveca Plnter, una
dintre cele mai pricepute muncitoare a cooperativei „Viaţa nouă“ din Orăş-
tie, lucrează Ia secţia de artă populară. Pentru un morneni, a fost inlreruptă
din lucru de fotoreporterul' nostru.
„N-aneţi un bilet în plus ?“ în muncă cerinţelor populaţiei.
In seara zilei de 30 august a. nut lui Miani Megreanu şi au in­
c. la Deva, a fost prezentat, de terpretat Tanţi Căpăţînă, Radu
către o formaţie de estradă a O- Zaharescu, Lavinia Slăveanu, Ai­
da Moga, Lucki Marinescu, Mi-
hai Stoenescu, Dan Georgescu,
tistice din R.P.R., spectacolul u- Ion Dichiseanu şi Willy Donea.
moristic-muzical, „N-aveţi un
bilet în plus ?"
Conducerea muzicală a aparţi- Desfăşurîndu-se într-un ritm
vioi şi susţinut
de o inspirată or­
chestraţie, spec­ mod deosebit contribuţia mun­
tacolul a făcut
o bună impre­
sie, bucurîndu-
se de un bine­
meritat succes. şi rilituitoarea Lucreţia Nico-
AQţorii au dove­ laş.
dit o evidentă
străduinţă de
a-şi pune în
mişcare întregul
talent, pentru a
realiza o repre­
zentaţie de cali­
tate.
i^DOOOOO<XîOOOOOOOOCCX>OClOOCCOOC«XKXXXXJOOOOCXXXXXX>0{XXX>OOC>CitOOOOOOOOOţ
REPUPLICII POPULARE RO M ÎNE
A înainte de zbor. Reulftî/rea Hcpaşu
ZSUA AVIAŢIEI R. P. R.
In flecare an, in prima duminjeă a .Sovietice, ca şi ale celorlalţi eroi sint
lunii septembrie, poporul nostru săr­ cunoscute în întreaga lume pen'ru
bătoreşte Ziua Aviaţiei R.P.R. Această faptele lor de eroism şi patriotism.
sărbătoare constituie un prilej de tre­
In anii de după război, în aviaţia
cere în revistă a realizărilor obţinute sovietică s-au făcut mari progrese.
Astfel s-au creat noi tipuri de avi­
oane de mare viteză, printre care se
i Aviaţia a constituit una dintre ma­ numără Tu-104, Tu-110, Autonov, U-
rile cuceriri ale omenirii în lupia cn craina şi altele, avioane cu reacţie şi
forţele naturii. Pentru aceasta înde-
cursul anilor au muncit şi s-au jert­ turboprdpulsoare. De curînd, profeso­
fit mulţi oameni de ştiinţă. Printre rul Petrovschi a terminat proiectul a-
vionului atopiic de pasageri intercon­
ruşi Eomonosov, Mendeleev, Mojais- tinental şi supersonic, care va putea
chi, Jukovschi şi alţii. N. E. Jucovscbi, Înconjura pămţntul de două ori şi ju­
pe care marele I.enin l-a numit „pă­ mătate, consumînd 400 gr combustibil
rintele aviaţiei ruse" a pus bazele ştiin­ si a vîn d . pe bord 1.000 de pasageri.
ţei aviatice şi a întemeiat Institutul Şi la noi în ţară, prin grija parti­
Centra! Aerodinamic din Rusia. dului şi guvernului, aviaţia progresează
Mijlocul secolului al XlX-iea a fosl continuu. Un mare avînt a luat şi a-
în întreaga lume o epocă a intensifi­ viaţia sportivă. A.V.S.A.P. a creat în
cării activităţii de cercetări ale taine­ aceşti ani o largă reţea de cercuri şi
lor văzduhului şi ale zborului, fol în şcoli de aviaţie sportivă.
această perioadă, fiii poporului romîn, Cu mulţi dintre aviatorii crescuţi de
Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi H. Coan- A.V.S.A.P. ne putem mîndri. Astfel
dă aduc aportul lor la tezaurul civi­ planoristul Cheorghe Gîjcă a parcurs
lizaţiei umane, alături de marii cerce­ cu planorul 277 km în linie dreaptă.
tători ai văzduhului. In anul 1905, Nu de mult, un număr de 0 planorişti
Traian Vuia termină construcţia pri­ au parcurs 300 km trecînd una din-
mului aparat zburător, iar în martie Ire probele cerute de F.A.I., pentru cu­
19007, execută primul zbor. cerirea medaliei de aur.
Alături de Traian Vuia, noi cinstim Odată cu dezvoltarea aviaţiei spor­
şi memoria lui Aurel Vlaicu, (iu de tive, s-a acordat o atenţie deosebită şi
ţăran din satul Binţinţi azi Aurel aviaţiei de transport şi utilitare. In
Vlaicu care s-a consacrat încă de tî­ cadrul întreprinderii T.A.R.O.M., faţă
năr acestei idei. După multe încercări, de anul 1946 transportul de călători a
care au fost privite cu indiferenţă şi crescut cu 380 la sută, iar la mărfuri
batjocură de clasele stăpînitoare, pro­ \ l e 1! ori. De asemenea, în cei II ani
iectele sale încep să prindă viaţă. de existenţă, aviaţia sanitară s-a dez­
După Aurel Vlaicu, inginerul romîn voltat continuu. Succese deosebite au
H. Coandă înscrie o nouă pagină în obţinut şi piloţii şi tehnicienii aviaţiei
istoria aviaţiei mondiale. El a conceput utilitare care au stropit cu diferite so­
şl construit prima dată avionul cu re­ luţii mii de hectare de culturi şi au
acţie. împădurit sute de hectare.
După Marea Revoluţie din Octom­ Aviaţia Republicii Populare Romîne,
brie, aviaţia din U.R.S.S. înscrie pro­ alături de aviaţia Uniunii Sovietice şi
grese mari. Apar aparate din ce în a ţărilor de democraţie populară slu­
ce mai perfecţionate. In Atarele Răz­
boi, pentru Apărarea Patriei, aviatorii jeşte interesele oamenilor muncii, care
sovietici au înscris pagini de mare glo­ îşi construiesc o viaţă liberă şi .leri-
rie. Numele piloţilor A. Procrîşchin şi cită. Ea esie pusă în slujba progresu­
I. Cojedub, de trei ori eroi ai Uniunii lui şi a păcii.
Zilei aviaţiei R. P. R.
Ieri după amiază a. avut loc lui aviaţiei şi a succeselor pe
in oraşul Deva, la . cinemato­ care le-a obţinut aceasta in
graful. de vară, o şedinţă, festi- U.R.S.S. şi. Iîn ţările de demo­
vă cu ocazia sărbătoririi Zilei craţie populară. ¦
aviaţiei. R.P.R. După şedinţa festivă, au ru­
Cu acest prilej, tov. Areadie lat filmele de scurt metraj „Au­
Chisâliţă, ¦comandantul aero­ rel Vlaicu", „Concurs in nori",
portului T.Â.R.O.M. Deva, a fă­ „Cuceriţi aerul" Şi 'Pui de
cut o expunere asupra istoricu­ şoimi".
i i i activitatea cooperativei
meşteşugăreşti „Progresul“
50 perechi pantofi — Pe acesta îl doriţi ? — în­
din economii treabă respectuos tov. Gheor­
ghe Bol doina.
Produsele de încălţăminte ale
cooperativei meşteşugăreşti Pentru fiecare comandă, tov.
„Progresul" din Alba lulia sînt Bol dura munceşte ou multă mi­
tot mai mult solicitate de cum­ gală şi mdemînare. Ii place ca
părători. Zilnic sosesc la coo­ ceea ce iese din mîn.a lui să fie
perativă noi comenzi. Muncito­ lucru de calitate, după gustul
rii de aici răspund cu entu­ clientului. El pune un accent
ziasm şi cu rezultate frumoase deosebit pe oalitiatea lucrului.
Rare-ori se întîmplă să se i-
veaiscă reclamaţii în ceea ce
pnivejşte încălţămintea execu­
Astfel, pe a doua decadă a tată de el. Tov. Gheorghe Bol-
duira dovedeşte o înaltă califica­
lunii august, planul producţiei re profesională.
globale a fost realizat în pro­
porţie de 103,17 la sută, iar întrecere între secţii
preţul de cost a fost redus cu
8 la sută. Din economiile făcu­ Cooperativa meşteşugărească
te de muncitorii cooperativei, se „Progresul“ din oraşul Alba,
pot confecţiona în plus 50 pe­ are 7 secţii de reparaţii pentru
rechi de pantofi. La realizarea încălţăminte. Intre ele s-a por­
acestor sarcini şi-au. adus în nit o întrecere aprigă pentru o
oît mai bună şi rapidă deser­
vire a populaţiei. Pînă acum,
nu se ştie care va ieşi oîştigă-
toare. Bilanţul muncii se va
face în preajma zilei de 7 No­
iembrie. Totuşi, fruntaşii au în­
ceput să se arate încă de pe a-
citorii secţiei de confecţii 1în se­ oum. Printre aceştia se numără
rie, unde s-au evidenţiat Ni­ muncitorii Ilie Roşa, care şi-a
colae Medrea, Dumitru Gabor îndeplinit planul pe a doua de­
cadă ia lunii august, în propor­
ţie de 108 la sută şi Nicolae
Mărgineanu cu 108,86 la sută.
La secţia comenzi
Lia secţia comenzi a sosit un
nou client. După ce răsfoieşte
caietul ou modele şi le priveşte
cu atenţie îşi alege modelul
preferat.
lucru principal pentru orice puraşutist