Page 1 - 1959-04

>n»
tomulsocialismului învătămMulul ideologic
Anul XI Nr. 1330
Un act sie mare însemnătate
pentru construirea socialismului
în patria noastră
Ziarele au publicat Decretul Prezi­
diului Marii Adunări Naţionale pentru
lichidarea rămăşiţelor oricăror forme
de exploatare a omului de către om
în agricultură, în scopul ridicării con­
tinue a nivelului de trai material şi
cultural al ţărănimii muncitoare şi al
dezvoltării construcţiei socialiste. A-
ceastă măsură are o considerabilă
însemnătate în desfăşurarea operei
de construire a socialismului în
viaţa ţărănimii muncitoare, mar-
cînd un moment istoric în lupta
oamenilor muncii pentru lichidarea
exploatării omului de către om în ţa­
ra noastră. Veştile sosite din întreaga
ţară arată că Decretul a fost primit
cu o uriaşă satisfacţie de oamenii
muncii de Ia oraşe şi sate. Clasa mun­
citoare, masele largi ale ţăranilor co­
lectivişti şi întovărăşiţi, ale întregii
ţărănimi muncitoare văd in Decret o
nouă expresie a politicii pariidului de
făurire a unei vieţi noi, socialiste în
patria noastră, de lichidare deplină a
exploatării omului de către om.
in conştiinţa ţăranilor muncitori
este vie amintirea amarnicelor vre­
muri de asuprire şi mizerie pe care
le-au trăit sub regimul burghezo-mo-
şieresc. Lipsiţi de pămînt sau avînd
pămînt foarte puţin, milioane de ţă­
rani munceau pe spetite pe pămintu-
rile moşierilor sau chiaburilor, fiind
supuşi unei exploatări sîrigeroase. Stri­
viţi de exploatare şi biruri grele, în­
glodaţi în datorii, ţăranii muncitori e-
rau aduşi la sapă de lemn, fiind nevoiţi
să vîndă pe nimic ultima palmă de pă­
mînt. Asifel, prin jaf şi exploatare,
prin acapararea pămîntului ţăranilor
muncitori, se lăţeau ca pecinginea pă-
mînturiie moşierilor şi chiaburilor,
creşteau averik lor. In ciuda teoriilor
apologeţilor regimului burghezo-mo-
şiereSc despre „armonia socială a sa­
tului romînesc", lupta neîmpăcată de
clasă între exploataţi şi exploatatori
străbătea prin toţi porii vieţii satelor.
Răzbiţi de foame şi lipsuri, împinşi
de ură neîmpăcată împotriva moşie­
rilor şi capitaliştilor, a bogătanilor
satelor, ţăranii muncitori s-au ridicat
de nenumărate ori h luptă pentru
sfărîmarea jugului exploatării, dar
lupta lor a fost întotdeauna înecată
în sînge de clasele exploatatoare.
Acestor siări de lucruri li s-a pus
capăt penfru totdeauna după elibera­
rea ţării din jugul fascist, prin lupta
hotărîtă a clasei muncitoare în a- nomi, zootehnişti necesari ridicării
lianţă cu ţărănimea muncitoare sub continue a nivelului tehnic al agri­
conducerea partidului comunist — culturii şi productivităţii muncii agri­
luptă care a dus la doborîrea cla­ cole.
selor exploatatoare şi la instaurarea
puterii oamenilor muncii. Alianţa
muncitorească ţărănească s-a dovedit
o uriaşă forţă a progresului, chezăşia
înfăptuirii aspiraţiilor oamenilor mun­
cii de la oraşe şi sate.
Ca urmare a luptei poporului mun­ eliminare treptată a elementelor capi­
citor sub conducerea partidului. în taliste de la sate. sfera relaţiilor de
anii puterii populare au fost înfăptuite exploatare îngustîndu-se tot mai mult.
adinei prefaceri sociale. A fost sfă-
rîmat pentru totdeauna jugul exploa­ sistă încă rămăşiţe ale unor relaţii de
tării moşiereşti, ţăranii muncitori au . producţie învechite, cum sînt darea
devenit stăpîni pe pămîntul pe care-1 „în parte" sau în arendă, lucrarea pă-
muncesc. Naţionalizarea principalelor mîniuiui cu muncă salariată, folosile
mijloace de producţie industrială a de elementele capitaliste chiabureşti.
însemnat lichidarea ca clasă a burghe­
ziei industriale şi financiare, eliberarea (Continuare In pag. 3-a)
de exploatare a clasei muncitoare. So­
cialismul a învins pe deplin şi defini­
tiv în industrie, în sistemul bancaro-
financiar, în comerţ. A fost creată şi
se lărgeşte continuu baza iehnico-ma-
terială a socialismului în ţara noas­
tră : prin înfăptuirea politicii partidu­
lui, care a pus ca sarcină centrală a
operei de construcţie industrializarea
socialistă a ţării, dezvoltarea conti­
nuă a industriei grele, a producţiei
mijloacelor de producţie, întreaga eco­
nomie cunoaşte un puternic avînt, dez-
voltîndu-se în ritm rapid pe calea so­
cialismului.
Pe baza liniei stabilile de plenara
C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1940,
a cărei justeţe a fost pe deplin con­
firmată în deceniul care a trecut, au
fost obţinute succese mari şi hotărî-
toare în construcţia socialistă la sate.
Convingîndu-se prin fapte, prin exem­
plul viu al unităţilor socialiste frun­
taşe că numai agricultura socialistă
ie poate asigura o viaţă de bunăstare,
mase tot mai largi ale ţărănimii
muncitoare au păşit cu hotărîre şi în­
credere pe calea arătată de partid.
Astăzi, sectorul socialist din agricul­
tură cuprinde peste 8.400.000 ba.
adică mai mult dc 60% din totalul
suprafeţei agricoje a ţării. Regiunea
Hune. o
Miercuri 1 aprilie 1959
Constanţa este pe deplin colectiviza­
tă, în regiunea Galaţi sectorul so­
cialist cuprinde 72% din totalul fa­
miliilor ţărăneşti şi aproape 80% dm
suprafaţa arabilă : în regiunea t imi­
şoara sectorul socialist cuprinde peste
56% din totalul familiilor ţărăneşti şi
77% din suprafaţa arabilă. Regiunea
Bucureşti are opt raioane complect
cooperativizate, iar regiunea laşi
cinci raioane. Succese de seamă
au obţinut în opera de cooperati­
vizare a agriculturii regiunile Sta-
lin, Oradea, Suceava, Regiunea Au­
tonomă Maghiară etc. Din 3.600.000
familii ţărăneşti, peste 2.000.000 fac
parte din gospodării colective şi înto­
vărăşiri. Aceasta reprezintă o ţărăni­
me nouă, liberă de orice formă de
exploatare, care-şi duce activitatea de
producţie pe baza muncii în comun, a
însuşirii şi folosirii tehnicii moderne şi dat între 1 ianuarie şi 28 mar­ nerii au dat de la începutul a- nic unele teze teoretice ale în­
se bucură în măsură tot mai mare de
o viaţă de bună stare. Dînd dovadă
de energie revoluţionară şi avînt în
opera de făurire a vieţii noi, ţărăni­
mea cooperativizată constituie o
uriaşă forţă a construcţiei socialiste
în patria noastră. Rezultatele con­
strucţiei socialiste la sate constituie
o realizare de însemnătate istorică, o
adevărată revoluţie care a transfor­
mat din temelii relaţiile social-econo-
mice Ia sate, întregul mod de trai al
ţărănimii, înfăţişarea satelor.
Toate acestea au fost cu putinţă
datorită puternicului ajutor politic şi
economic primit de ţărănime din par­
tea clasei muncitoare, care şi-a dove­
dit în mod strălucit capacitatea de
a-şi îndeplini rolul de forţă conducătoa­
re a societăţii şi aliată de nădejde a
ţărănimii muncitoare. Ca urmare a
dezvoltării industriei a fost făurită o
puternică bază tehnico-materială a so­
cialismului la sate: numai în cursul
acestui an S.M.T.-urile şi gospodăriile
agricole de stat vor primi încă 9.150
tractoare convenţionale, 4.200 combi­
ne, 6.200 semănători, în anul i960
ajungîndu-se la peste 58.000 tractoa­
re convenţionale. Pe întreaga perioa­
dă 1956—1960, agricultura primeşte
un volum de investiţii de circa 11 mi­
liarde lei. Una din formele puterni­
cului ajutor pe care ţărănimea mun­
citoare îl primeşte din pariea clasei
muncitoare şi a statului democrat
popular este pregătirea şi trimiterea
la sate a numeroase cadre de agro­
Odată cu lărgirea şi dezvoltarea
sectorului socialist din agricultură, cu
atragerea pe făgaşul socialismului a
milioane de ţărani muncitori, partidul
şi statul democraf-popular au aplicat
cu consecvenţă politica de îngrădire şi
Cu toate acestea, la sate mai per­
Desfăşurarea lucrurilor de pe şantierul complexului club-cinenia din Hunedoara este urmărită îndeaproape
de către conducerea grupului 4 de şantiere.
IN CLIŞEU: Ing. Zaharie Jean şi maiştrii Laszlo Anton şi Tamaş Andrei urmărind realizarea cons­
trucţiei după planurile date.
P R O L E T A R I D IN T O A T F. T A R IL E , U N I Ţ I - V A l
Sicc€§€Sc Uşierilor siderurgici
Tinerii de la Combinatul si­
derurgic din Hunedoara aduc un
mare aport la sporirea produc­
ţiei de metal. La oţelăria Sie­
mens Martin nr. 1 oţelarii din
schimbul tineretului au elaborat
recent cea de-a 121 şarjă rapidă
din acest an. Numai brigăzile
de tineret de la cuptorul nr. 3
au elaborat de la începutul anu­
lui şi pînă acum 63 de şarje
rapide.
Scurtînd durata de elaborare nut anul acesta şi tinerii side-
a şarjelor, sporind producţia de rurgişti din celelalte secţii ale consultaţiile ce vor avea loc, pro­
oţel pe m.p. vatră cuptor, oţela­ combinatului. La laminorul blu- pagandiştii vor avea posibilita­
rii din schimbul tineretului' au ming şi la laminorul de 800, ti­ tea de a aprofunda mai temei­
tie cu 2.418 tone oţel mai mult nului şi pînă acum mai mult de văţăturii marxist-leniniste cu pri­
decît era planificat. Brigăzile de 10.000 tone ţagle şi blumuri la­ vire la revoluţia socialistă, stat
tineret conduse de Gheorghe An- minate, în afara sarcinilor de şi dictatura proletariatului, struc­
druţ, Loghin Topor şi loan Pe- pian.
L_a G h e l a r
Minereu peste an
Colectivul de muncă de la mi­ ţire a calităţii minereului de şurarea cursului se pune pe con­
na Ghelar, aplicînd o serie de 6,08 la sută.
metode înaintate ca : exploatarea Cele mai bune brigăzi au fost din studiul problemelor, teoreti­
pe toată grosimea zăcământului, cele conduse de Ioan Bidiga, ce pentru activitatea practică
pregătiri pe mijlocul zăcămîntu- Anton Lucaci, Ioan Moroşan, a cadrelor didactice în vederea
luî, săparea de galerii de acumu­ Edmund Duduia, Ion Tamaş. ridicării nivelului ştiinţific al
lare şi însiiozare din 5 în 5 m. Mircea Botar şi alţii.
etc., precum şi ca urmare a în­
trecerii socialiste care a cuprins
majoritatea brigăzilor, a reuşit
să dea peste planul primului tri­
mestru mai mult de 900 tone
minereu, tn lunile ianuarie şi
februarie, productivitatea mun­
cii a crescut foarte mult. Anga­
jamentul de a spori producti­
vitatea' cu 5 la sută a fost de­
păşit cu 0,39 la sută. Acest
indice s-a menţinut şi în martie.
In loc de 2 la sută, cu cît s-au
angajat minerii de la Ghelar să
îmbunătăţească calitatea, prin-
tr-o mai atentă alegere a steri­
lului, au realizat o îmbunată-
B rig ă z i i n i i
pe uzină
La Uzina „Victoria”-Călări a
avut ioc de curînd o consfătui­
re de producţie cu tinerii din
uzină. Cu această ocazie s-a a-
natizat activitatea postului ute-
mist de control de la secţia fur­
nale şi a brigăzii de tineret nr.
2 din sectorul turnătorie.. Du­
pă prezentarea referatelor şi
discuţiile purtate, s-au decernat
drapelele brigăzilor fruntaşe.
Drapelul de organizaţie de sec­
ţie fruntaşă pe uzină a fost de­
cernat organizaţiei de bază
U.T.M. din sectorul fumate (se­
cretar tov. Vasile Boicu), iar
drapelul de brigadă fruntaşă a
fost înmînat brigăzii de tineret
de ta sectorul turnătorie condu­
să de tov. Miron Cocîrta. Orga­
nizaţia de bază U.T.M. de la
semicocserie a primit, drapelul
de post utemist de control frun­
taş. IOSIF FEKETE
corespondent
>L$$$$$$$$$$« :
Pentru ridicarea la un
nivel mai înalt al
ai cadrelor didactice
4 pagini 20 bani
trescu şi-au depăşit norma de
lucru în luna aceasta, în medie,
zilnic, cu 6 pînă la 12 la sută.
Oţelarii din brigăzile de tine­
ret de la cuptorul nr. 5 au por­
nit o preţioasă iniţiativă de spo­
rire a indicilor de utilizare a
cuptorului, angajîndu-se să rea­
lizeze zilnic cel puţin 5,35 tone
oţel pe fiecare m.p. vatră cup­
tor.
Succese importante au obţi­
PAULA POPA j şcoală, a îmbunătăţirii activită-
corespondenlă i ţjj obşteşti a cadrelor didactice.
Gospodăria colectivă din Oaia
a crescut la 1000 familii
şl peste 3 000 ha.
SEBEŞ (De la subredacţia
noastră voluntară). — In anii
regimului democrat-popular, în
satul Daia, raionul Sebeş, au
avut loc mari transformări.
Printre altele, s-a construit o
şcoală, un impunător cămin
cultural, s-a înfiinţat un dispen­
sar medical, o casă de naşteri,
o bibliotecă, cooperativă de con­
sum. Satul a fost electrificat.
Prin luna martie 1950, 176
familii de ţărani muncitori care
posedau 632 ha. teren au hotărît
să pună bazele unei gospodării
colective în Daia. începutul n-a
fost deloc uşor. Dar, cu ajuto­
rul organizaţiilor de partid şi
de stat, prin hotărîre şi stră­
duinţă, colectiviştii au înlătu­
rat piedicile. Ei au construit
grajduri pentru animale, pătule.
ateliere, garaj pentru autoca­
mion etc.
Aplicarea regulilor agroteh­
nice şi lucrarea pămîntului cu
mijloace mecanizate, au făcut
ca producţia obţinută de colec­
tivişti să întreacă an de an pro­
ducţia obţinută de ţăranii cu
gospodărie individuală. Anul
trecut, de pildă, colectiviştii din
Daia au obţinut în medie la
hectar cu 450 kg. grîu mai mult
decît ţăranii cu gospodării in-
ividuale din localitate. Datorită
acestui fapi şi veniturile colec­
tiviştilor au fost mari. Gu toată
secet* din anul 1958, colecti-
~—
DE LA CABINETUL
REGSUiMAL D E P A R T ÎD
Pe baza planului de măsuri
din 23 martie al Biroului Comi­
tetului regional de partid cu pri­ de teren neproductiv pentru împădurire.
vire la îmbunătăţirea activităţii
în domeniul învăţămîntului de
partid, politic U.T.M. şi al ca­
drelor didactice, secţia de pro­
pagandă şi agitaţie a Comitetu­
lui regional de partid a organi­
zat, cu începere de luni 30 mar­
tie la Deva, un curs de 4 zile
cu propagandiştii cadrelor didac­
tice din întreaga regiune.
La deschiderea cursului au
fost prezenţi membri ai Biroului
Comitetului regional de partid
şi ai Comitetului executiv al
Sfatului popular regional.
După deschiderea cursului, to­
varăşul David Lazăr, secretar al
Comitetului regional de partid,
a susţinut în faţa propagandiş­
tilor expunerea intitulată: „Im­
portanţa istorlco-mondială a lu­
crărilor celui de-al XXî-lea Con­
gres extraordinar al P.C.U.S.“
Prin expunerile, discuţiile şi
tura social-economică şi lupta
de clasă în ţara noastră în eta­
pa actuală, cît şi unele proble­
me actuale ale situaţiei inter­
naţionale.
Un deosebit accent în desfă­
cluziile practice ce se desprind
procesului instructiv-educativ în
viştii din Daia au primit pentru
fiecare zi-muncă, 3 kg. grîu,
3,5 kg. porumb, 3,5 kg. cartofi;
multe alte produse şi bani în
numerar. Colectivişti harnici ca
Damian Iacob, Vasile Gătană,
Vasile Dan şi alţii, au dus aca­
să mari cantităţi de cereale şi
’ . F. CHIRUTA
(Continuare in pag, 3-a)
«re siinfestar
Intr-un atelier de mobilă
Intrăm , cu Iga Gheorghe într-o
sală nu prea mare în care se gă­
sesc cîteva maşini de tîniplărie. Ne
îndreptăm spre una.
— Şl aici, la freză, începu el,
a joşi făcută o inovaţie. Priviţi
piaza I
Vorbeşte rar, accentuînd fiecare
cuvînt. In atelier se simte miros
de clei topit. In jur, curăţenie e-
xemplară. Doar, ici-colo, pe sub
maşini, cile o mină de talaj îţi
aminteşte că te afli totuşi înir-un
atelier în care se lucrează mobilă.
Siniem în secţia iimplărie a coo­
perativei „Crişan".
— înainte, continuă Iga Gheor­
ghe, şeful brigăzii de tineret, se
lucra foarte încet la freză, randa­
mentul era scăzut. Acum...
De freză se apropie un iînăr a
cărui salopetă era pătată de clei.
Cînd ajunse, întrebă:
— Rindelesc şi ramele ?
— Desigur, răspunse şeful bri­
găzii.
...O altă încăpere. Aici, tejghe­
le, nenumărate tejghele. In jurul
lor, stive cu material lemnos, faso­
nat pe dimensiuni. Miros de clei,
pe jos talaj, şipci... Se lucrează.
Timplarii, în majoritate tineri, mun­
cesc , de zor, creionul aleargă pe
lingă vinclu, se aude şueratul rin­
delelor, pîriitul nervos al răşpălău- baiţ, şerlac... Aici se lustruieşte
lui, cîniecul ?trident al ferestrău-
lui... După cîleva minute, această
simjonie a muncii este acoperită de
vîjiitul metalic al unui circular
pornit în sala maşinilor.
Timplarii parcă se aseamănă
între ei. Fiecare iînăr îşi are însă
povestea vieţii lui. O caracteristică
te este iotuşi comună: cu ani tn
\yv /wv y
Noii coiectinlşîi lalaşei
Gospodăria colectivă din Veţel este tinără, a luat fiinţă mimai In iarna
acestui an. Odată cu sosirea primăverii membrii ei au pornit ca multă însu­
fleţire la munca In comun. Pomii din livezi sînt In prezent curăţiţi şi vă­
ruiţi. Culturile din epoca I-a au fost însămînţate.
O parte din colectivişti lucrează la adunatul materialelor din resurse lo­
cale pentru construcţia unui grajd, iar alţii plantează cu puieţi o suprafaţă
In clişeele de mai jos redăm aspecte din activitatea colectiviştilor din
Vetel.
In iim.p ce o parte din colectivişti transportă gunoiul la ctinp şi-l îm­
prăştie, alţii care se află la arat îl îngroapă imediat sub brazde.
O echipă lucrează, la semănatul trifoiului,
...iar alta transportă piatră din pă dure cu o remorcă trasă de tractor, •
la locul dc consrucţie a grajdului.
e /V W 'A ^ v
E m isiu n ea
urmă, cină au venit la întreprin­ festivalului
dere nu aveau nici o noţiune din
domeniul tîm.plăriei. Ştiau doar că Pentru popularizarea pe sca­
e o meserie frumoasă, o adevărată ră şi mai largă a Festivalului
artă. Au muncit mult, cu sîrguin- Mondial al Tineretului, al celui
ţă. Dimineaţa in atelier, clupă-masa regional cît şi al celui raional,
la şcoală. Apoi au devenit tîmplari ce vor avea Ioc în vara acestui
calificaţi. Aşa s-au calificat: la i an, săptămîna trecută s-a orga­
Poenaru, Nicolae Ştefan şi toţi cei­ nizat prima emisiune a festiva­
lalţi. lului care s-a transmis Ia staţia
de radioficare din Sebeş.
Tov. Iga vine cu o rindea elec­
trică. Zimbeşte. In cadrul acestei prime emi­
siuni s-au transmis un interviu
— Acestei rindele vrem să-i pu­ cu tov. losiî Krisboy, secretar al
nem pe Ungă cuţit şi un circular. comitetului raional de partid,
preşedinte al comisiei de orga­
— Deci o altă inovaţie. nizare a festivalului, care a vor­
— Oarecum. Ştiţi, vine mult bit despre importanţa acestor
material pe care nu-l putem faso­ sărbători tinereşti, un interviu
na la maşini. ¦E voluminos. Cu cu tov. I. Katavskl de la fabri­
mina, ia timp. ca „Sebeşul“, şi cu dirijorul co­
încă o inovaţie. O rindea elec­ rului fabricii „Simion Bărnuţiu“,
trică prevăzută şi cu un circular. din care au rezultat pregătirile
Mina omului, care trebuie să spin­ ce se fac în fabricile respective
tece şi să rirtdeleze zeci de metri în vederea sărbătorii tinereţii,
liniari de seîndură, acum va ţine
un miner şi maşina va lucra.
Aceasta e a şaptea inovaţie.
Din acestea, 4 aparţin lui Iga
Gheorghe şi colectivului sălii
Şapte inovaţii I Rezuiiaiele ?
Planul de producţie pe trimes-
irul I al anului 1959 a fost în­ pentru pace şi prietenie.
deplinit într-o lună şi jumătate.
Emisiunea a fost înregistrată
...O altă încăpere. Mirosul de clei pe bandă de magnetofon.
a dispărut: locul i-a ţost luat de
Comisia raională de organiza­
mobila. re a festivalului şi-a propus să
— Unde trimiteţi mobila.'? transmită asemenea emisiuni în
fiecare săptămînă.
ireb.
Şeful brigăzii mişcă din umeri. Programul emisiunii transmi­
— Cine mai ştie? In toaiă ţara. se la Sebeş săptămîna trecută
Da. Mobila lucrată de tinerii
tîmplari de la Brad este trimisă a fost transmis şi la staţia de
în toată ţara. radioficare din Miercurea.
1. FAUR
IULIAN 10NAŞ