Page 1 - 1959-06
P. 1

irii-.lcC i  J i?

                                              fWcídR«^,

                                              »n#^«j'irJDteva -w                                      PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA!                                                   IP E           II M S IU IL ffÉ lE C -IIU N n i) N P & S T i r a E
                                                                                                                                                                                                                                                                            $$$$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ *$$$$«

                                                                                                                                                                                   Festivaluri ale tine retului

                                                                                                                                                                                   Festival! Un singur cuvîntf o singură vorbă aducind un salut cald, pornit din inimă, păcii,

                                                                                                                                                                                   care a căpătat însă circulaţia meridianelor şi prieteniei, viitorului. Hunedoara, Simeria, Bra­

Anul XI Nr. 1381                                           Marţi 2 iunie 1959                                                          4 pagini 20 bani                            cea mai nobilă semnificaţie a zilelor noastre:       dul, Orâştia şi Ilia, înfrumuseţate ca niciodată,'
                                                                                                                                                                                   pace, prietenie, tinereţe — tot ce are mai scump     te-au aşteptat, zi de festival, cu sute de stea­
                                                                                                                                                                                   omenirea, tot ce poate fi mai înălţător şi mai       guri purpurii, tricolore, albe şi sinilii, cu mii .
                                                                                                                                                                                   sublim pentru om.                                    de fluturaşi multicolori, cu verdeaţă şi flori.,
                                                                                                                                                                                                                                        multe.
                                                                                                                                                                                      ...Zi de duminică — zi de festival, zi de pri­
                                                                                                                                                                                   măvară, zi de sărbătoare a tinereţii fericite. Mii      Ai fost binevenită sărbătoare a păcii, a prie­
                                                                                                                                                                                   de glasuri tinereşti s-au înălţat, în această zi,    teniei şi tinereţii: sărbătoare a cintecutui, a
                                                                                                                                                                                                                                        focului şi a veseliei!

                                                           LA SFlRŞIT DE LUNĂ                                                          Construcţii ieftine,

SO N D O RI                                   Minerii Văii Jiului raportează bune şi în timp scurt
FRU N TA Ş!

în luptă p entru                                 In primele 5 luni ale anului, mi-         titudinea că minerii vor reuşi să-şi           Ieri a avut loc la sediul                La Festivalul oră­
    realizarea                                nerii Văii Jiului au extras peste            îndeplinească angajamentul luat, a-         Comitetului regional de par­
     planului                                 sarcinile de plan mai mult de 50.000         dică vor putea da patriei cele 95.000       tid Hunedoara o şedinţă cu
                                              tone cărbune. Acest succes dă cer-           tone cărbune peste planul anual.            activul de partid. In cadrul
                                                                                                                                       şedinţei s-a analizat activi­

                                                                                                                                       tatea întreprinderilor de con­ şenesc al tineretului

                                              La Aninoasa, cea mai mare depăşire deplan                                                strucţii din regiunea noas­                 hunedorean a im­
                                                                                                                                       tră, cum acestea au tradus                  presionat ţinuta co­
                                                 Minerii Aninoasei au     cinci şi-au depăşit pla­    ale căror brigăzi, obţi-         în viaţă sarcinile trasate de               loanei de stegari,
                                              ţinut să arate că suc­      nul de producţie cu         nlnd randamente spori­           Conferinţa regională de par­                care a deschis de­
                                              cesele obţinute în cin­     2.425 tone cărbune. La      te datorită unei mai             tid privind realizarea de                   monstraţia.
                                              stea zilei de 1 Mai n-au    obţinerea acestui rezul­    bune organizări a lucru­         construcţii social-culturale
                                              fost întîmplătoare. Ei      tat au contribuit în ma­    lui, şi-au depăşit cu            ieftine, bune şi în timp scurt.                 Foto: I. TERER
                                              au reuşit acest lucru'      re măsură colectivele
                                                                                                                                          Cu acest prilej tov. Gheor-

                                              în cursul lunii mai, sectoarelor I, II şi IV, mult sarcinile de plan.                    ghe Nistoran, director
                                                                                                                                       al T. R. C. L. H. a pre­
                                                        Cărbune mult şi ieftin                                                         zentat un raport, iar tov.

   Organiâiid bine miinca echipei                Preocuparea de bază      această exploatare au       întrecerea dintre sectoa­          Ioan Marinescu, şef-adjunct                                     Sub semnul păcii
'd e foraj pe care o conduce, son -\          a minerilor de la Lo-       obţinut în- cursul lunii    re, cele mai bune re­              ai comisiei economice a Co­
>dorul-şef VAS1LB PAUNESCU. işi\              nea a fost ca pe lîrigă     mai înseninate economii     zultate au fost obţinute            mitetului regional de partid                Repriza de gimnastică se a-              valurile orăşeneşti hunedorene trei cuptoare a 185 tone' capa-
>depăşeşte în'fiecare "lună cil -30—40(       depăşirea planului de       de lemn de mină, exr        de sectorul V —. deţi­              un coraport. Raportul şi co-             propia de sflrşit. Mişcările rit­
                                              producţie, să reducă şi     ploziv şi energie.          nător al trofeului „Cas­            raportul precum şi discuţi­              mice, sincronizate aproape per­             au intrat în obişnuitul, oraşu- citate fiecare, care şi-au depă- {
  la sută sarcinile de producţie.             costul tonei de cărbune.                                ca de aur a tehnicianu­             ile au scos în relief succe­             fect cu acordurile valsului in­
                                              Organizîndu-şi mai bine        In ceea ce priveşte      lui" •— şi de sectorul              sele obţinute cît şi lipsurile           tonat de fanfară, captivau. In              lui. Anul acesta, al. patrulea la şit angajamentul cu peste 1.500
                            mm âmmM â$        mUnca, realizînd viteze     planul de producţie, mi­                                        manifestate pe şantierele de             tribune, discuţiile au . încetat:
                            r :if§pllL        de înaintare sporite şi     nerii de la mina L’o-       I, care şi-au depăşit               construcţii.                             miile de hunedoreni urmăreau
                                              efectuînd o 'puşcare ra­    nea l-au depăşit în         planul lunar cu pesfe                                                        atent evoluţia formaţiei şcolii
             t s» i                           ţională, minerii de la      cursul lunii trecute cu                                            Hotărîrea adoptată în ca­             profesionale. Şi cînd cu trupu­
                                                                          1.444 tone cărbune. In      900 tone cărbune tiecare.           drul şedinţei a stabilit o se­           rile lor, viitorii oţelari,. furna-
                            ii                                                                                                            rie de măsuri privind îmbu­              lişti, sau laminatori, au înscris
                                                                        Pentru cocsari                                                    nătăţirea continuă a activi­             pe gazonul verde cuvîntul                   rind, n-a fost lipsit de realizări tone. Laminatorii de asemenea
                                                                                                                                          tăţii de pe şantierele de                PACE, a izbucnit o furtună de
                                                                                                                                          construcţii social-culturaie.                                                        in cinstea aşteptatului eveni- au raportat ¦laminarea a 8.331

                                                 Brigăzi de mineri        priceperii cu care lu­      o însemnată contribuţie          Acţiuni aia tineretului                                                                 'merit.                                      tone lingouri şi blumuri oţel
                                              fruntaşe, ca cea con­       crează, au reuşit să rea­   la extragerea celor 674
                                              dusă de Dumitru Vascul,     lizeze din nou randa­       tone cărbune cocsifica-             In ¦cinstea festivalului lor, tinerii                                                Prin însuşi specificul oraşu- peste plan.
                                              sau cea condusă de          mente sporite. Datorită     bii peste prevederile            din raionul Orăştie au adunat peste 8
                                              Vasile Apostol de' la       acestui fapt, ei au adus    planului lunii mai.                                                                                                      lui, tinăr, tinere sînt şi agre- N-au rămas mai prejos nici
                                              Uricani, ca urmare a                                                                     vagoane de fier vechi: In această ac­
                                                                                                                                                                                                                               galele combinatului, tinere şi constructorii, tinerii Intreprin-

                                                                                                                                                                                                                               şantierele de construcţii, tine- derii de construcţii siderurgice

                                                                                                                                                                                                                               re şi colectivele care te deser- Hunedoara au realizat econo-

                                              Realizări frumoase la Petrila şi Vulcan                                                                                                                                          vesc. Fabrica de aglomerare a mii la materialele de construc-

                                                                                                                                                                                                                               minereurilor de fier, aglome- ţii şi montaj In valoare depes-

                   iii                           D e şi' au întimpinat o  că peste aceste greutăţi,   cerea dintre sectoare,           ţiune s-au evidenţiat brigada utemistă      aplauze ale cărei ecouri s-au               ratorul cum i se mai spune, e te 3.000.000 le i; constructorii
                                              serie de greutăţi, mine­    ei şi-au depăşit sarci­     cele mai bune rezulta­           de muncă patriotică de la U. M. Cu-         făcut, departe auzite.                      deservită în exclusivitate de laminorului de 650 mm. au
                                              rii acestor două exploa­    nile de plan cu aproape     te au fost obţinute de           gir care a colectat două vagoane de                                                     tineri; oţelăria Martin nr. II, păşit mîndri de roadele mun-
                                              tări au depus eforturi      1.000 tone cărbune (mi­     sectoarele I, II şi III de       fier vechi, cca de la fabrica „11 Iu­          A fost poate cel mai impre­              e a tineretului: marele lami- cii lor neobosite: marele agre-
                                              susţinute pentru • a-şi     na Pelrila) şi aproape      la Petrila, şi II, IV de         nie1' Orăştie, de la fabrica Chimică,       sionant moment al desfăşură­                nor de 650 mm. de pe albia gat in faţa pornirii.
                                              realiza planul de pro­      300 tone cărbune (mi­       Ia Vulcan.                       elevii Şcolii medii „Aurel Vlaicu“, ti­     rii celui de al IV-lea Festival             Cernei, e ridicat tot de tineri, Aplicind iniţiativa tinerilor
                                              ducţie. Reuşind să trea-    na Vulcan). . In între-                                      nerii întovărăşiţi din satele Tărtăria,     orăşenesc al tineretului din                (90 la sută din constructori reşiţeni, tineretul noii Hune-
                                                                                                                                       Cioara, Bozeş, Geoagiu ele.                 Hunedoara.                                  n-au împlinit încă 30 de ani), doare a economisit 5.672 tone

                                                                                                                                       De asemenea brigăzile utenuste de           Tinerii raportează                          fără a mai vorbi de schimba- metal, realizînd astfel, econo-

                                              Toată atenţia întreţinerii                                                               muncă patriotică au participat cu mult        Prilej de trecere în revistă              rile şi brigăzile de tineret în- mii de peste 4.000.000 tei. Ca
                                                                                                                                       elan la curăţitul a peste 1.000 hectare     a realizărilor obţinute pe toate            (lipite in fiecare sef ţie ¦a corn- vajnici constructori' ai' soda- ¦
Tuurul; moiorusl CONSTANTIN- >                                            culturilor!                                                  păşune, plantarea a 5.000 puieţi, la                                                    binatului, pe fiecare şantier de lismului, tinerii hunedoreni,
• •> •• -                              >                                                                                               reparaţii de drumuri, lucrări în pepi­      ţărmurile ¦'de activitate, festi-           construcţie. Şi cum festivalul dină viaţă chemărilor partidu-
ECO BICI, lucrvid Inlr-o cflp p a .d e >                                                                                                                                                                                       e al tineretului, roadele mun- lui şi guvernului, au organi­
                                                 Sub îndrumarea organelor de partid        rumb. In unele gospodării colective,        nierele ocolului silvic şi aiteie.          I iViAv^W
                                              şi de slat colectiviştii, întovărăşiţii şi   din raion ca de exemplu în cele din                                                                                                 cii^ au fost închinate festivatu- 2at. 101 brigăzi utemiste de
[ sondoriy intrefine in condiţii, optime '    ţăranii muncitori cu gospodării indi­        satele Roşia de Secaş şi Miercurea,
                                              viduale din regiunea noastră au ob­          prima praşilă a porumbului s-a şi ter­
, utilajele reuşind să depăşească nor                                                                                                  Pentru îmbunătăţirea                                                                                                                 muncă patriotică, efectuînd

i mele stabilite.                                                                                                                                                                                                              In coloana demonstranţilor. w m ore                                               00.

              m                               ţinut în ultima săptămînă succese im­        minat.                                      rezistenţei cocsului                                                                    tinerii cocsari au defilat cu '                                                   .
                                              portante în munca de întreţinere a cul­
                                        WMm   turilor. Cete mai bune rezultate s-au           Mai slab se prezintă situaţia primei                                                                                             capul sus, raportlnd produce- iritară, a căror valoare se n- f
                                        Wmm   obţinut de către colectiviştii din raio­     praşile la porumb în raioanele Brad,
                                              nul Sebeş care au terminat prima pra-                                                                                                                                            rea a 13.809 tone cocs meta-                 ^a Pade 187.000 lei.
             rnWm                             şilă la floarea-soarelui, sfeclă de za­
                                              hăr şi la cartofi. De asemenea ei au         Alba şi Haţeg. In raionul Brad s-a          .Sporind indicele de utilizare a cup­ Se constată de asemenea nerespecta-               lurgic peste sarcinile de plan. Toate acestea sub semnul
    Pentru bunul mers al echipei d e.         aplicat praşila Il-a la floarea-soarelui
[ foraj, tractoristul SOPU. DAN, de-!         şi sfecla de zahăr în proporţie de           prăşit numai 34 la sută din suprafaţa       toarelor de cocsificare, prin luarea unor   rea procentului de cenuşă in cărbunele      Oţetarii, numai echipele de ti- P^di, al prieteniei, al înfrăţirii. |
\ pune eforturi susţinute. El reuşeş-         52 şi respectiv 27 la sută din suprafa­      însămînfată cu porumb, iar în raioa­        măsuri cum ar fi mărirea greutăţii şar­     livrat de preparaţia Luponi. Normele
                                              ţa însămînţată cri acesle culturi.           nele Haţeg şi Alba numai 47,5 !a su­        jelor, menţinerea unui regim termic         prevăd 9,5 procente cenuşă în cărbu­        neret, au dat patriei de ta in-              Jn p r im a z i                           V
*[ te ca printr-o justă exploatare a                                                       tă din această suprafaţă. De altfel, în     constant, comprimarea optimă a pilo­        ne. Realitatea arată ca acest procent
                                                 Şi colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăra­                                              ţilor de cărbune, respectarea graficelor    nu e respectat, multe vagoane sosind        cepuUil anului şi pînă la data                                                         >
[ tr a c to r u lu is ă -ş i depăşească ou >  nii muncitori cu gospodării individuale      raioanele Alba şi Haţeg sînt rămase
! 70—15 la sută sarcinile de plan             din raioanele Orăş1te„ Ilia şi Hune­                                                                                                                                             de 31    mai.¦data                           lestivaluluio- Ce nu «                              la
                                              doara, au terminat praşila l-a pe în­
                   i                          treaga suprafaţă însămînfată cu floa­        în urmă şi lucrările de întreţinere a de încărcare şi descărcare a bateriilor, cu un conţinut de 10, 11 şi chiar mai răsenesc, 11.758 tone otel fe s- ioara                      «"V“'
                                              rea soarelui şi sfeclă de zahăr şi au        culturilor de sfeclă de zahăr şi floa­ cocsarii Combinaluluî siderurgic Hune­ mult la sută cenuşă. în luna aprilie, Î t,e' pl.an. . • D„ i.n acestea, 7.761
                                              început să te aplice praşila l!-a.                                                                                                                                                                                                           Ad. BLAJ

                                                 In regiunea noastră se aplică din         rea-soarelui. In raionul Alba mai sînt doara au reuşit să producă de la înce­ bunăoară, media lunară a fost de 9,65
                                              plin prima praşilă la porumb. Pînă vi­
                                              neri 29 mai, din cete 70.606 ha. cul­        de prăşit 79 ha. cu sfeclă de zah'ăr putul anului şi pînă în prezent                    (a sută, fapt ce a contribuit în bună       tone revin oţelarilor de la cele (Continuare In pag, 11-a)
                                              tivate cu porumb, în regiune s-au pră­                                                                                               măsură la realizarea unei rezistenţe
                                              şit 41.521 ha., ceea ee reprezintă o         şi 55 ha. cu floarea-soarelui, iar în mai bine de 28.000 tone cocs                      a cocsului de abia 282 kg.
                                              proporţie de 58,80 la sută. Această lu­
                                              crare este mai avansată în raioanele         raionul Haţeg nu s-a prăşit dccît 60,2 metalurgic, peste plan. Totodată                    S-a observat apoi — şi aceasta în
                                              iiia şi Sebeş. Numai în raionul Sebeş,                                                                                               repetate rîndtiri, nerespectarea granula­
                                              de pildă, s-au prăşit 10.448 ha. cu po­      la sută din suprafaţa cultivată cu sfe­ s-au încadrat în sarcina de calitate,           t e i stabilite de 0-50 mm. găsindu-se în
                                                                                                                                                                                   vagoane cărbune cu o granulaţie de pes­
                                                                                           clă de zahăr şi 90 la sută din cea cul­ rezistenţa cocsului la tobă fiind lună          te 50 mm. ,în propoiţie de 12-36 la                  Pe marginea concursului
                                                                                                                                                                                   sută. Acest lucru de asemenea a dus
                                                                                           tivată cu floarea-soarelui.                 de lti.il. mai mare de 280 kg.              în fina! la scăderea calităţii cocsului.

                                                                                           Este necesar ca organele de partid          Referindu-ne la calitate se constată           Fără a contesta greutăţile prepara­      formaţiilor artistice de amatori
                                                                                                                                                                                   torilor, considerăm că o preocupare
                                                                                           şi sfaturile populare din regiunea noa­ însă că rezistenţa, cu excepţia lunilor         mai intensă faţă de cerinţele de ca­
                                                                                           stră să îndrume mai îndeaproape lu­ ianuarie şi februarie, e sub realizările            litate ar fi de natură să îmbunătăţeas­
                                                                                           crătorii de pe ogoare, pentru ca aceş­ { unor luni ale anului trecut, manifes-          că situaţia. Că nu s-a făcut totul în                                                     ale caselor raionale
                                                                                           tia să acorde toată atenţia lucrărilor tînd în martie şi aprilie o tendinţă de                                                        Timpdecjouă zile sala cinematogra­
                                                                                           de întreţinere a culturilor — factor scădere (289 şi respectiv 282 kg.). In                                                         fului „Eilîmon Sîrbu“- din oraşul Deva a     re.1
                                                                                           hotăritor în obţinerea de recolte spori­ mai, rezistenţa s-a menţinut ia nivelul                                                    fost ,locul de desfăşurare al concursului    mîneşti a ocupat locul III în întrece-
                                                                                                                                       lunii aprilie.                                                                          echipelor artistice de amatori ale ca­
                                                                                           te la ha.                                                                                                                           selor raionale de cultură, participan­          Slab însă -s-a prezentat brigada ar­
                                                                                                                                       Dacă media lunară a rezistenţei de­                                                     te la faza regională. S-au prezentat
                                                                                                                                                                                                                                                                            tistică de agitaţie care, deşi avea, un

                                                                                                                                                                                                                                                                            repertoriu legat de anumite' aspede

                                                                                                                                                                                                                                                                            concrete ' din oraş, artiştii amatori riu

                                                                                                                                       păşeşte admisul, au fost totuşi zile în direcţia satisfacerii cerinţelor cocsari­ la concurs, 'casele raionale de cultura cunoşteau , nici cel puţin , textul ds

                   Elevii muncitori în v a ţă                                                                                          care rezistenţa şarjelor a coborît sub lor, o dovedesc şi vagoanele sosite              din oraşele Brad, Haţeg, Alba Iulia, brigadă. Era şi normal ca aceştia să

                                                                                                                                       280 kg., fapt care a dus la perturba­ Hunedoara în 19 mai şi în care s-a Orăştie şi Sebeş.. ¦ Publicul spectator nu poată realiza o interpretare reuşi­

   La cursurile serale şi fără frecvenţă ale şco­          Dragostea lor de învăţătură are la bază atenţia                             rea mersului furnalelor, de unde şi o-      găsit cărbune brichete. Dacă aceste bri­    din Deva a aşteptat cu legitim interes       tă, deoarece atenţia lor era . îndrepta­
lilor . medii din regiunea noastră învaţă nume­            acordată de către partidul şi guvernul nostru                               biecţiile furnaliştllor.                    chete ar fi intrat în procesul de cocsi­    faza regională, deoarece se întreceau        tă spre silfIer care făcea eforturi
roşi muncitori. Pentru a-şi ridica necontenit              pentru formarea de cadre bine pregătite în                                                                              ficare, ar fi rezultat un cocs de caii       pentru locuri frun­
calificarea profesională, elevii muncitori se pre­         toate domeniile de activitate.                                                 Analiza cauzelor acestei situaţii scoa­  tate mult sub rezistenţa admisă. A           taşe echipele artis­                                                    să-i scoată , din în­
gătesc cu multă seriozitate la materiile care se                                                                                       te la iveală o seamă de aspecte care        cest lucru dovedeşte că preparaţia din       tice de amatori de                                                      curcătură.
cer.                                                          Mai sini puţine zile pină cînd se va închide                             afectează nu atît munca cocsarilor, cît     Lupeni mai are de muncit şi în ce ori       ' la c.inci case raio­
                                                           anul de învăţămlnt. La examenele de sflrşit de                              mai ates munca preparatorilor din Lu-       veşte întărirea disciplinei muncii, com­     nale de ¦ cultură.                          In a doua zi a
   Descifrlnd în fiecare zi tainele ştiinţei, elevii       an, cînd se vor culege roadele muncii depuse,                               peni, a setnicocsarilor din Călan şi        baterea neglijenţei oamenilor de la do­      Fiecare ¦forrpaţie
muncitori devin mai siguri pe ceea ce fac, se              slntein siguri că elevii muncitori vor fi exem­                             a colezti ului secţiei de pregătirea căr­   zare.                                                                                    concursului, , publi­
descurcă mai bine la locurile de muncă, mlpu-              ple demne de urmai.                                                         bunelui din cadrul uzinei cocsochiml-                                                    artistică a încercat
iese cu mai m ultă¦pricepere tehnica nouă.                                                                                             ce a combinatului.                             In ce priveşte semicocsul de Ia Că        să facă totul pen­                          cul devean a avut
                                                                                                                  Printre elevii sec­                                              lan, cocsarii obiectează asupra conţi­       tru o interpretare
                                                                                                               ţiei serale, a şcolii       Mai multă atenţie                       nutului mare de materii volatile şi apă.     c î t . mai bună.                           ocazia să asiste la
                                                                                                               medii din Sebeş,             materiilor . rime                      In luna aprilie de exemplu, procentul
                                                                                                               se află şi ajutorul                                                 de substanţe volatile maxim admis                In prima zi a                           spectacole mult mai
                                                                                                               mecanic, de la uzi­        In compunerea şarjelor ce urmează        (16 la sută) a fost depăşit cu peste         concursului adică
                                                                                                               na electrică Ioan       a fi supuse cocsificării în cuptoarele      4 procente. In luna mai, deşi media          simbătă după-amia-                          reuşite, unele dintre
                                                                                                               Bălgrădean. Dornic      bateriilor de cocs, intră ca principali     de volatile în semicocs a scăzut sub         ză, s-au produs în
                                                                                                               sg-şi ridice nivelul    componenţi cărbunele şi degresantuî         admis, totuşi au fost zile cînd pro­        faţa spectatorilor deveni formaţiile ar­     ele rldicîncţu - se
                                                                                                               de cunoştinţe ge­       (semicocsul). Cărbunele, în marea lui       centul s-a ridicat la 18 şi chiar 18,6      tistice din Haţeg şi Brad. Dintre for­
                                                                                                               nerale şi calificarea   majoritate este livrat de minele Lupcnl     ia sută.                                    maţiile artistice ale casei raionale de      la nivelul fazei
                                                                                                               profesională, lină-     şi Vulcan, după ce în prealabil a tre­                                                  cultură din Haţeg echipa de dansuri
                                                                                                               rul Bălgrădean ur­      cut pe îa preparaţia din l.upeni.              La umiditate situaţia c identică. Ceeo-  fiind apreciată, a primit o menţiune.        regionale.                           Ceva
                                                                                                               mează cursurile şco­                                                ce afectează îndeosebi calitatea cocsu­     Celelalte, şi în special brigada artis­
                                                                                                               lii medii, fiind, e-       Aici, cărbunii sînt amestecaţi, cel      lui, e inconstanţa procentului de vo­        tică de agitaţie, s-au prezentat 3lab,      nou, care merită a
                                                                                                               lev in clasa VHI-a.     din Vulcan concurînd în cantitatea to­      latile şi umiditate, fapt care face ca      (îecunosdnd bine nici măcar textul bri­
                                                                                                                                       tală într-o anumită proporţie. Date fi­                                                 găzii. Se înţelege că şi interpretarea                                   fi scos în evi­
                                                                                                                  In !6to: Tov.        ind proprietăţile diferite de cocsificare   şi rezistenţa cocsului să varieze de ta     a fost slabă.                                                            denţă, a fost
                                                                                                               Ioan Bălgrădean         ale cărbunilor de l.upeni şi Vulcan,                                                                                                 concertul cti temă „Intîlnire la şeză­
                                                                                                               rezolvind o proble­     creşterea procentului de cărbune de la      o zi la alta.                                  Nici formaţiile artistice din Brad nu     toare“ interpretat de formaţia corală
                                                                                                               mă de geometrie.        Vulcan şi mai ales inconstanţa aces­           Tot In privinţa materiilor prime tre­    au s.atisfăcut pe deplin cerinţele justifi­  şi orchestra casei raionale de' cultură
                                                                                                                                       tui procent, inlluen'ează negativ cali­                                                 cate ale spectatorilor. Formaţia corală,     din Alba Iulia. Dacă nu ar fi existat
                                                                                                                                       tate < cocsului. Or, se constată o va­      buie luată în studiu şi soluţionată pro­    care, deşi a primit o menţiune, avea         0 execuţie deficitară, această forma­
                                                                                                                                       riaţie a proccniulni de cărbune din                                                     posibilităţi să se prezinte mai bine.        ţie ar fi meritat un loc mai bun. Aşa
                                                                                                                                       Vulcan de la 15 ta 32 la sută 0« Ia o       blema depozitării cărbunelui de import,     Tot de la Haţeg, solistul Nicolae dur­       1 s-a acordat locul IU.
                                                                                                                                                                                                                                                                               O impresie deosebită a lăsat corul
                                                                                                                                                                                   care în contact cu aerul şi apa se                                                       bărbătesc din Alba Iulia, care, inter-
                                                                                                                                                                                                                                                                            pretind cîntecele „Partidul meu“ da
                                                                                                                                                                                                                                                                            Gh. Danga, „Mama“* de I: (shirescu,
                                                                                                                                                                                                                                                                            „Anualuza“ de I. Vidu, „Bătă-te legea
                                                                                                                                                                                                                                                                            de naş" de I. Popescu Runcn'şi „Mă­
                                                                                                                                                                                                                                                                            ria ueichi mărie“ de N. Lungu, a ocu-

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      V. ALBIT

                                                                                                                                       marşrulă la alta.                           '(tfiMÜnüare în pag 3-a)                    ea, interpret de cîntece populare ro-        (Continuare In pag- 2*a)
   1   2   3   4   5   6