Page 1 - 1960-12
P. 1

Hunedoara-D e ve

                                            I.

                                                                                  PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAt                                           Solidari                             D in primei© zile a le an u lu i v iito r

       wmssmámtís                                                                                                                                                 cu lupta dreaptă                     Sa liidepllsilm ritmic
                                                                                                                                                                     a poporului                        planul de producţie
                                                                                                                                                                        algerian
                                                                                                                                                                                                       Zilele trecute, la raionul III ducta de apă pentru a se pute;
                                                                                                                                                                                                                                                perfora umed. Mă angajez c;
Anul XII. Nr. 1846                          Joi 1 decem brie 1960                                                             4 pagini 20 bani                       Ieri după-amiază a avut loc       al I. M. Ghelar, în subteran, a          in anul viitor să depăşesc sar
                                                                                                                                                                                                       avut foc dezbaterea cifrelor de          cina de plan cu 300 tone mine
                                                                                                                                                                  in sala cinematografului „Fili-      plan pe anul 1961. Minerii,              reu, de cea mai bună calitau
                                                                                                                                                                  men Sîrbu“ din oraşul Deva un        maiştrii şi inginerii, au ascul­
                                                                                                                                                                  miting- cu prilejul Zilei solidari­  tat cu multă atenţie referatul              In cuvîntul său, tov. Petr
                                                                                                                                                                                                       prezentat de şeful de raion cu           Stancu, maistru la orizontul i
                                                                                                                                                                  tăţii internaţionale a oamenilor     privire la realizarea sarcinilor         a arătat că la locurile de mui­
                                                                                                                                                                  muncii cu poporul şi sindicale­      ce le-au stat în faţă în acest an        că pe care le conduce s-au lu<

                                                                                                                                                                  le din Algeria, în lupta lor                                                  din timp unele măsuri tehnici
                                                                                                                                                                  dreaptă pentru autodeterminare.                                               organizatorice. Aşa de exempli
                                                                                                                                                                                                                                                s-a pus un accent deosebit [
Introducerea tehnicii noi                                                                                                                                            In cadrul adunării, a luat        şi la prevederile sarcinilor de          burarea cu nisip a găurilor c
                                                                                                                                                                  cuvîntul tov. Teodor Chira, pre­     plan pe anul 1961. Ei şi-au afir­        mină. Vorbitorul a criticat i
— la lee de cinste                                                                                                                                                şedintele Consiliului local al sin­  mat cu acest prilej hotărirea de         nele neajunsuri ca, de pildă,
                                                                                                                                                                  dicatelor din oraşul Deva. In        a da viaţă sarcinilor sporite            provizionarea neritmică cu len
   Conduse de organizaţiile de              luni la rînd, brigada lui Io.an                                                                                       cuvîntul său, vorbitorul a subli­    pentru anul viitor.                      de mină a fiecărei echipe, a
partid, colectivele exploatări­             lonaşcu a obţinut la săparea                                                                                          niat lupta dreaptă pe care o du­                                              rajul nesatisiăcător etc. Maistr
lor carbonifere din Valea Jiului            unor galerii de transport, viteze                                                                                     ce poporul algerian pentru cîşti-       Posibilităţi există. In cele 10       Stancu s-a angajat în num
au obţinut în acest an succese              medii de peste 100 m. pe lună,                                                                                        garea independenţei naţionale,       luni care au trecut din anul in          le schimbului pe care-1 cond
de seamă în îndeplinirea sar­               folosind cu succes reîncărcăto-                                                                                       înîierînd pe colonialiştii fran­     curs, minerii au extras peste            ce, să realizeze din angajame
cinilor de plan şi a angaja­                rul cu bandă.                                                                                                         cezi care prin războiul de asu­      prevederile planului mai mult            tul total pe raion în anul viite
mentelor luate în întrecere. E-                                                                                                                                   prire naţională a Algeriei, au dis­  de 2.690 tone minereu de fier            (peste 3.100 tone), 1.500 toi
conomia naţională a primit                     In realizarea cu succes a sar­                                                                                     trus multe vieţi omeneşti şi fa­     de bună calitate.
peste plan din Valea Jiului cir­            cinilor de plan pentru anul 1961                                                                                      milii. Oamenii muncii din în­                                                 minereu de fier peste plan, i
ca 52.500 tone de cărbune din               şi pentru întreaga perioadă a                                                                                                                                 — Sarcinile de plan pentru            bună calitate.
care peste 15.400 tone cărbu­               şesenalului, minerii Văii Jiului                                                                                      treaga lume — a arătat vorbi­        anul 1961, sînt pe deplin reali­
ne coicsifioab'il. Productivitatea          pun mare bază pe folosirea mai                                                                                                                             zabile — spunea şeful de bri­               Şi alţi mineri, ca Ioan' Pol
muncii este dte peste 1,040 tone            largă a tehnicii noi. In anul vii­                                                                                    torul — cer încetarea acestui        gadă Teodor Bucureştean. Eu              Simion Ticula, Dumitru Prec
pe post în medie, la unele ex­              tor, ei vor trebui să obţină un                                                                                                                            propun conducerii întreprinde­           maistrul Nicolae Ticu, au făc
ploatări (Petrila, UriCani), de­            randament mediu anual de pes­                                                                                         război criminal şi acordarea         rii să creeze condiţii pentru a se       propuneri preţioase în ceea
păşind 1,140 tone pe post. In               te 1,080 tone pe post. Pentru                                                                                                                              putea lucra cu perioraj umed.            priveşte îmbunătăţirea călită
zece luni din acest an minerii              realizarea acestui obiectiv de                                                                                        dreptului la autodeterminarea        In numele brigăzii pe care o             minereului, aprovizionarea
au economisit peste plan mai                seamă, va trebui să crească vi­                                                                                                                            conduc, mă angajez să extrag             materiale a echipelor de la :
mult de 7.600.000 lei. S-au ob­             teza medie de avansare în fron­                                                                                       poporului algerian.                  peste sarcinile de plan în anul          vestiţii, crearea condiţiilor pe
ţinut, de asemenea, succese de              tale la cel puţin 25,5 m. pe lu­                                                                                                                           viitor, 500 tone minereu de fier.        iru ca minerii să poată un
seamă în reducerea consumuri­               nă, în abataje cameră la peste                                                                                           Adunarea a adresat Uniunii                                                 cursuri pentru ridicarea cal:
lor specifice. Aşa de pildă, la             58 m. pe lună, iar la pregătiri                                                                                                                               In cadrul dezbaterii sarcinilor
lemn de pm;ină, de la circa 46              la peste 40 m. pe lună. Vor in­                                                                                       Generale a Muncitorilor Alge­        de plan, minerii au acordat o            carii la nivelul cerinţelor înt
m.c. cît se consumía la o mie to­           tra în cursul anului viitor în                                                                                                                             atenţie deosebită lucrărilor de          prinderii.
ne de cărbune în 1959, în luna              exploatare mai multe abataje                                                                                          rieni o telegramă de solidarita­     investiţii şi aprovizionării cu
octombrie 1960 s-a realizat un              frontale armate metalic la Lu­                                                                                                                             materiale la focurile de muncă.             Cu prilejul dezbaterii cifre
consum mediu pe bazin sub                   peni, Vulcan, Petrila şi Aninoa-                                                                                      te cu lupta dreaptă a poporului      Aşa de pildă, tov. Nistor Dodu,          de plan, colectivul de mun
42,50 m.c. la 1.000 tone de căr­            sa. De asemenea, la Lonea sînt                                                                                                                             şeî de echipă, a arătat greută­          de la" raionul III a chemat
bune, iair la exploatarea Vulcan,           prevăzute a fi date în exploa­                                                                                        algerian.                            ţile întîmpinate de echipa sa            întrecere pentru anul viitor t<
s-a consumat 37,60 m.c. lemn                tare noi frontale la sectorul II,                                                                                                                          în acest an în ceea ce priveşte          te raioanele din cadrul mii
la 1.000 tone de cărbune.                   sectorul V şi altele. Pentru anul           Tînăra laborantă Rozalia Rezmuves din sectorul cercetării                 C itiţi în pagina 2-a                                                         Ghelar.
                                            viitor se preverie de asemenea       ( siderurgice şi cocs al C. S. Hunedoara, se numără printre c e -<                                                    aprovizionarea cu rambleu şi
  Toate aceste succese, Care si­            extinderea considerabilă a me­       . le mai sîrguincioase tehniciene de aici.                                        Cu grija şi                                                                     Printre altele, în chemare, s
tuează mlinerii Văii Jiului în              canizării lucrului în galerii. Ast­                                                                                    răspundere                          lemn de mină. Vorbitorul a su­           cuprinse următoarele criter
primele rînduri ale luptei pen­             fel, va trebui ca cel puţin 17 la    I lat-o in clişeu, efectutnd o determinare.                                                                                                                    nici o echipă sub plan, imbui
tru îndeplinirea şi depăşirea               sută din volumul total excavat                                                                                                 de                          bliniat de asemenea necesitatea          tăiirea calităţii minereului
                                                                                                                                                                    gospodari                                                                   tras cu 1 ta sută faţă de sare.
                                                                                                                                                                                                       introducerii cu mai mult curaj           planificată, reducerea preţi
                                                                                 Se exfîrade refeaua                          Pregătiţi pentru deschiderea                                                                                      de cost pe tona de minereu
                                                                                          eSecfrieă                           învăţămintuSui agrozootehnic                                             a perforajului umed. El a pro­           tras cu 3 lei, calificarea a 70

                                                                                    Lucrările de pe şantierul de                                                                                       pus conducerii raionului şi în­

                                                                                                                                                                                                       treprinderii să ia cele mai efi­

                                                                                                                                                                                                       ciente măsuri pentru crearea de

                                                                                                                                                                                                       condiţii optime de lucru şi s-a

sarcinilor economice stabilite de           în galerii, să fie încărcat cu       reamenajare a reţelei de distri­                  In acest an, mai mult decît în anii trecuţi, învăţămintu-           angajat in numele echipei pe             muncitori.
Congresul al Ill-leă al P.M.R.,             mijloace mecanice, acest volum       buţie a curentului electric din                                                                                       care o conduce, să extragă pes­
se datoresc în special folosirii            crescînd pînă la 80,4 la sută în     cartierul Ceangăi al oraşului                lui agrozootehnic de masă i se acordă o atenţie deosebită. In            te sarcinile de plan în anul vii­                    I. DUMIT
metodelor avans'ate de muncă,               1965. In anul viitor, vor funcţio­   Deva, continuă să se desfăşoare              majoritatea satelor, inginerii agronomi, zootehniştii şi consi­          tor 600 tone minereu de fier.
folosirii tehnicii cele mai îna­            na 12 maşini de îricărdat cu         cu asiduitate. Echipa de tineret             liile de conducere ale gospodăriilor colective, au pregătit con­                                                              —ooo —
intate.                                     cupă de tipul E.P.M.-l şi            care lucrează aici, a reuşit să              diţii corespunzătoare desfăşurării lecţiilor.                               Greutăţi in realizarea planu­

  O largă extindere a căpătat               P.M.L.-5, numărul acestora spo­      obţină rezultate frumoase. Ast­                       © . C. P r i c a z         cercuri. La cercul agrotehnic, în    lui am întîmpinat şi noi — a
armarea cu inele TH în abataje              rind la' aproape 70 în 1965. La      fel, au fost turnate 9 fundaţii                                                  care sînt înscrişi 22 cursanţi şi    arătat tov. Vasile Bogdan —
şi galerii, cu inele de bolţari şi          mina Urieani, va funcţiona o         pentru stilpi speciali şi s-au ter­            La gospodăria agricolă colec­     la cel pomivitiool în care vor       şeî de echipă la orizontul 5.
cu beton. Astfel, în cursul aces­           combină Donbas, iar la Lupeni        minat de săpat gropile pentru                tivă din Pricaz, vor funcţiona      studia 20 dintre cei mai buni        Propun conducerii întreprinderii
tui an, s-a introdus susţinerea             5 maşini de havat.                   cei 29 stîlpi simpli, care au fost           anul acesta, în cadrul învăţă-      colectivişti din echipa pomiviti-    să asigure echipele de mineri
metalică în circa 10 abataje                                                     deja montaţi. De asemenea, s-au              mîntului agrozootehnic de ma­
                                              In anul viitor, în faţa mine­
frontale, în mare parte la mi­ rilor stă de asemenea sarcina plantat stîlpi de tip A pentru să, cercurile agricol, legumicol colă, va preda lecţii inginerul cu suficiente materiale şi scule,
                                                                                                                              şi zootehnic. Lectorii, stabiliţi
nele Lupeni şi Vulcan. In cursul            de a reduce consumul specific        traseul liniei electrice de 15 kV.,          din timp de către secţia agri­      agronom al gospodăriei, Alexan­      printre care şine de cale ferată,
trimestrului i n şi în luna oc­             de lemn la cel mult 41 m.c. la       care va alimenta acest cartier.              colă raională, ajutaţi de către     dru Mârăscu. Tematica acestor        cuie crampon etc., şi să ia mă­
tombrie, s;-au armat metalic,               1.000 tone cărbune, iar pî­          Actualmente se lucrează intens               consiliul de conducere al G.A.C.,   două cercuri, care cuprinde cîte     suri ca odată cu înaintarea echi­
cu şină de cale ferată sau inele                                                 la echiparea stilpilor pentru în­            s-au preocupat de stabilirea te­    12 lecţii, a fost întocmită din      pelor, să fie prelungită şi con-
TH, peste 7.000 m. galerie şi cu            nă în 1965, la cel mult              tinderea conductorilor şi la e-              maticii, de recrutarea cursanţi­    timp şi bine documentată. De
bolţari de beton 2.129 m’. gale­            35 m.c. la 1.000 tone, aşa           chiparea postului de transfor­               lor şi de procurarea materialu­     asemenea, la G.A.C. Gîrbova                           -ooo—
                                            cum prevăd Directivele Congre­       mare.

rie. Prin folosirea de metode sului al IlI-lea al partidului. In                 Lucrarea, are drept scop ali­ lui bibliografic necesar. Astfel, este amenajată sala şi au fost
F ie r vech i p e n trumai bune în organizarea mun­ scopul realizării acestor indici, mentarea cu energie electrică a inginera Maria Dogaru, lectora procurate diferite planşe.
cii, a introducerii mecanizării, se prevede Ca în anul viitor, 58 noilor locuinţe construite în car­ cercului agricol, a recrutat 30
au crescut considerabil vitezele la sută din galeriile executate tierul Ceangăi.                                                                                  Lei G. Â . C, R a p o l t            ©felăriî
                                                                                                                              de cursanţi dintre cei m'ai buni

de avansare. In cursul acestui              să fie susţinute cu înlocuitori      -o o o -                                     colectivişti, printre care Nicolae    Şi la gospodăria agricolă co­         Acum citeva zile, muncitorii
an, viteza medie de avansare la             ai lemnului. In abataje, scăde­                                                                                       lectivă din Rapolt, consiliul de     din Cugir au colectat şi expe­
abataje frontale este in jurul a            rea consumului de lemn se va                        ?r                            Ilieş, Ion Doroga şi Cornel Mă-     conducere şi organizaţia de par­     diat oţelarilor hunedoreni încă
22,5 m. pe lună, la abataje ca­             face pe seama extinderii armă­                                                                                        tid s-au preocupat din timp de       35.700 kg. fier vechi. La ac­
meră de 35 m. pe lună, iar la               rii metalice ou stîlpi GHH, GS       Seminar cu activiştii                        glaş. Ea a întocmit pianul de       deschiderea învăţămîntului a-        ţiunea de colectare a fierului           - .W \
pregătiri de 32,5 m. pe lună. La            (hidraulici). în aşa fel ca în                                                                                        grozootehnic. Lectorul cursu­        vechi participă atit muncitorii
mina Lupeni, intr-un preabataj              1961, peste 21 la sută, iar în       culturali                                    lucru care cuprinde 16 lecţii       lui a recrutat pentru cercul a-      vîrstnici cit şi tinerii din uzi­           Sudorul Ioan Popa de 1
frontal în stratul 5, în iulie, bri­        1965, peste 36 la sută din pro­                                                                                       grczootehnic 40 de cursanţi. Din     nă. De la chemarea oţelarilor             atelierul regional L C.F.I
gada condusă dle Muszta Ale­                ducţia dată de abatajele fron­          De curînd, la centrul de co­              şl pe care le va preda în fieca­    rîndul cursanţilor, fac parte        hunedoreni, muncitorii din Cu­            Alba Iulia, Îşi cunoaşte b
xandru a obţinut o viteză de a-             tale să fie extrasă cu susţinere     mună Sarmizegetusa a avut loc                                                    brigadierii, şefii de echipă şi      gir au colectat şi expediat can­          ne meseria. Acest lucr
vansare de peste 140 m. pe lu­              metalică.                            seminarul raional al activiştilor            re săptămînă.                       colectivişti fruntaşi.               titatea de 62.700 kg. fier vechi.         explică precizia lucrările
nă, lucrînd fără puşcare la lo­             ¦ Minerii, tehnicienii şi ingine­    culturali. In cursul celor două                                                                                                                                 executate de el.
cul de muncă. La mina Vulcan,               rii mineri şi-au afirmat cu oca­     zile, cît au durat lucrările se­                La cercul zootehnic din ace­                                           ....5B®LC --------------------- E=r=^:
                                            zia dezbaterii sarcinilor de plan    minarului, directorii de cămine              eaşi gospodărie, al cărui lector                                                                                     In fo to : ioan Popa si
                                            pe 1961, ferma lor hotărîre de       culturale şi bibliotecarii din ra­           este tov. Antonie Tech crescu,                                                                                     dînd un cadru de barier
                                            a folosi ou maximum de efica­        ionul Haţeg au primit preţioa­               s-au înscris 40 colectivişti prin­
—OOO—                          ------       citate mijloacele tehnice moder­     se îndrumări pentru activitatea              tre care Ana Popa, mulgătoa­        La poalele Muntelui
                                            ne pentru ca pe această bază         cultural-eduioativă de masă ce               re, şi Aron Crişan, îngrijitor la
   Noî consirusţîi în                       să obţină o producţie db cărbu­      se desfăşoară în perioada de                 viţei. La acest cerc se vor dez­       Din Valea Crişului Alb, cul­      ră, din comuna Deda. Ceilalţi      dure nu conteneşte. După fa
  perspectivă Ia sate                       ne cocsificabil şi energetic me­     iarnă.                                       bate metode de creştere şi în­      mile înzăpezite deja ale ma­         7, tot de pe la Deda sînt. A-      sonare, iau calea rampei di
                                            reu mai mlare, mai ieftină şi                                                     grijire a animalelor, de hrănire    sivului Găina se proiectează         lexe şi Toader sînt feciorii       încărcare zilnic 35-40 m.c. ăi
   Sub îndrumarea comitetelor executive     de bună calitate.                       La încheierea seminarului, di­            şi de sporire a productivităţii     imaculate, pe fondul cenuşiu         lui badea Gavriiă, fasonatori      buşteni.
ale sfaturilor populare comunale, la                                             rectorii de cămine culturale au              lor. Printre primele lecţii care    al orizontului. Pe măsură ce         de mîna-ntîia. Ceilalţi, mun­
sate se desfăşoară adunările populare                 Ing. GH. DUMITRESCU        vizitat gospodăria agricolă co­              se vor preda, se numără şi ce­      ne apropiem de poalele mun­          citori, pricepuţi şi ei, sînt         Mihai Bîndilă conduce o e
pentru votarea contribuţiei voluntare pe                                                                                      le privind „Importanţa secto­       telui, priveliştea din jur e                                            chipă de încărcători pe ram
anul 1961. Pînă în ziua de 27 noiem­                                             lectivă din localitate, iar biblio­          rului zootehnic pentru sporirea     tot mai frumoasă. Valea Bul-         rude cu badea Gavriiă.             pă. Echipa are cinci oameni
brie, în raionul Brad s-au ţinut 40                                                                                           veniturilor gospodăriei“, „Selec­   zeştilor se îngustează din ce           — ştii bine cum a fost —        Fiecare manevrează cu pri
adunări populare la care au participat                                           tecarii au asistat la activitatea            ţia bovinelor si ovinelor“ s.a:     în ce, pereţii stîncoşi stau ga­                                        cepere o iapină.
4.712 cetăţeni. Valoarea contribuţiei                                                                                                                             ta să se prăvălească, peste şo­      răspunse intr-un tîrziu unul
voluntare votată în aceste adunări sei                                           uinor cercuri de citit-                      L ti Go  Gîrbova                    seaua îngustă ce urcă mereu          din cei şapte. Ai fost doar           — Heei, heei, heei — s
ridică la suma de 181.245 lei.                                                                                                                                    in serpentină.                       cu noi. Nu-i şagă cu buşte­        auzea comanda ritmică a şe
                                                                                                    SIDONIA RUSAN               La gospodăria colectivă din                                            nii. să ne ţinem numai bine,       fului de echipă. Cinci ţapin
   Cetăţenii care au participat Ia adu­                                                                                       Gîrbova, S-au organizat trei           Drumurile ne poartă spre          c-apoi şi mîine om da tot          se înfig deodată in trupu
nările populare au ridicat o serie de                                                                          corespondentă                                      locurile unde, nu cu multă           peste 35 de metri cubi.            buşteanului, rostogolindu -
probleme legate de gospodărirea sa­                                                                                                                               vreme în urmă, muncitorii                                               pînă la marginea rampei
                                                        La clubul muncitoresc din Cugir s-a deschis recent un cerc de vioară. Acest cerc a sttr-                  forestieri au început exploa­           Dimineaţa, odată cu ivitul      Volta, volta ! Ţapinele oprss
telor, amenajarea şi construirea de noi     nit interesul tinerilor muncitori şi este frecventat cu plăcere.                                                      tarea pădurilor seculare.            zorilor, cei opt consăteni se      rostogolirea. După măsurări
edificii culturale etc. Cetăţenii din sa­                                                                                                                                                              aflau în parchet. S-au îm­         buştenii sînt aşezaţi în cami
tul Rişculiţa au votat suma necesară                                                                                                                                Poposim la cabanele par­           părţit doi cîte doi la cîte un     oane. Zeci de camioane tran
pentru terminarea construcţiei şcolii                                                                                                                             chetului forestier riCertej“. Se     fag. şi-au lăsat sumanele,         sportă zilnic, pînă în gar.
de 7 ani. Cetăţenii din satele Baldo-                                                                                                                             inserase. O parte din munci­         şi-au suflecat mînecile cămă­      Baia de Criş, preţiosul ma
vin şi Birtin au votat de asemenea                                                                                                                                tori coborîseră la odihnă de         şilor, şi-au frecat palmele        terial al industriei noastr
sumele necesare terminării construcţii­                                                                                                                           pe coastele împădurite, cei          şi-apoi ăă-t...                    forestiere.
lor căminelor culturale. In acest scop,                                                                                                                           mai mulţi, stînjenarii, au ră­
la Baldovin s-a votat suma de 5.900                                                                                                                               mas sus, la parcele.                   Topoarele descriau semi­         La stînjeni sînt oşeni
lei.                                                                                                                                                                                                   cercuri largi, se înfigeau a-
                                                                                                                                                                     Badea G avriiă şi                 dînc in tulpină. Au intrat în        De la badea Gavriiă am a
   In actualele localuri de şcoală, copiii                                                                                                                                                             funcţiune joagărele. S-au o-       flat că mai sus, spre coaste
din Juucul de Sus şi Ribicipara de                                                                                                                                          feciorii                   prit doar atunci cină copa­        la tăiatul lemnului de foc, lu
Sus, nu au condiţii optime de învă-                                                                                                                                                                    cul se menţinea în citeva fi­      creată oşenii. Zice-se că ei s
ţămînt. De aceea, în adunările popu­                                                                                                                                Intr-un dormitor, aşezaţi pe       bre.                               pricep cel mai bine la acea
lare ce s-au ţinut în aceste sate, ce­                                                                                                                            paturi, 7 tineri voinici şi chi­                                        stă treabă.
tăţenii au hotărit ca în cursul anului                                                                                                                            peşi ascultau vorbele unui om          — Hăăăi... Caăee . Hăăăi...
1961 să procure din contribuţie volun­                                                                                                                            trecut de jumătatea v ieţii:           Semnalul, purtat de eco­            l-am găsit după urmei
tară materiale pentru construirea a                                                                                                                                                                    uri, străbatea valea-n sus,        preaspăte prin zăpadă şi du
două localuri de şcoli. Totodată s-au                                                                                                                               — No, cum o fost ? E greu          înălţîndu-se spre crestele         pă sunetul topoarelor izbit
votat şi sumele pentru procurarea ma­                                                                                                                             cu omătu ista ?... întrebă           albite. Copacul s-a cutremu­       în plin. Sînt cam 30 la nu
terialelor de construcţii pentru două că­                                                                                                                         bătrînelul. El cunoştea bine         rat. odată uşor, şi-a înclinat     măr, veniţi aici tocmai di
mine culturale.                                                                                                                                                   locurile, ştia din fir în păr        apoi coroana semeaţă. Un poc­      raionul Negreşti. Unii mim
                                                                                                                                                                  tainele doboritului. Nu degea­       net surd. urm,at de un vuiet
   La Blăjeni şi Dealul Mare din con­                                                                                                                             ba lucrează din 1922 la buş­         prelung şi o răbufnire grea.                             GH. LUPAr
tribuţia voluntară votată, se vor dota                                                                                                                            teni.                                Copacul s-a întins lung, pl-
căminele culturale cu mobilier, iar la                                                                                                                                                                 nă-n firul văii.
                                                                                                                                                                    Gavriiă Bîndilă e de prin            Zi de zi, de dimineaţa şi

Tătărăşti şi Ocişor vor fi construite       IN CLIŞEU : Ttnărul .Ovidiu Macavei, electrician la U.M.C., ia primele lecţii de vi­                                  Regiunea Autonomă Maghia­ pînă-n amurg, clocotul în pă­                       (continuare in pag. 3-a)

două poduri peste Grişul Alb.               oară de la tov. Ana Epurean, profesoară de muzică.
   1   2   3   4   5   6