Page 1 - 1963-04

PRO LETARI D IN TO A TE ŢĂRILE, U N fŢ i-V Ă
La ccţia furnale a uzinciVic icria“ Călău s-au realizat anul trecut cei mai !nulii indici tic utilizare a
agregatelor pe seama cărora fr.aliştii au reuşit, să dea mii de tone de fontă peste plan. La dobindirea acestor
succese un aport deosebit, l-au lus şi. muncitorii de la întreţineri şi reparaţii. Dăm mai jos cîtcvu aspecte din
experienţa acestui colectiv in iertarea duratei reparaţiilor şi îmbunătăţirea calităţii lor.
Din expsrsnta noastre în executarea
lucrărilor de întreţinere şi reparai
Pe lingă multiplele cerinle coi
implică procesul de elaborare a fi-
tei, buna întreţinere a furnale!,
reducerea duratei reparaţiilor şi i-
bunătăţiria calităţii acestora, st
sarcini de cea mai mare import,-
[3. Colectivul nostru a acumulai)
bogată experienţă in acest domen.
Sporirea indicilor de utilizare a i-
nalelor cu 45,42 la sută fată da­
nul 1959 şi îndeplinirea pe aceaă,
bază a pianului de producţie pe­
nal Ireaut cu 20 de zile mai dev-
me, reflectă fără îndoială şi coni-
butia celor de la întreţinere.
Cum am organizat noi sectal
de întreţinere?
O planificare a reparaţiilor i-
rente, mijlocii şi capitale a exist
şi in trecut. Greutatea era însăă
formele de organizare a muncii u
permiteau respectarea ei. La indii-
ţiile şi sub conducerea comiteţţjii
de partid, a orgahizaţiei de bai,
conducerea tehnică a sectorului a
trecut la reorganizarea muncitji-
lor de la întreţinerea in forme ai
pe care necesităţile producţiei lee-
clamau. Astfel, muncitorii de lah-
trelinere au fost împărţiţi pe ataî-
re, schimburi şi agregate. De exn-
plu, pentru cele zece macaralele
aparţin secţiei avem o echipă ip-
cială, pentru caupere aHa. pertu
motoarele şi instalaţia electrică sa.
Există echipe pentru schimbarea u-
rilor de* vini, la vagoanele cîntar ic.
Echipele au atelierele şi magazie
lor şi se îngrijesc şi de confeco-
narea pieselor de schimb penlrfa-
gregatele ce le deservesc.
O dală cu aceasta am trecuţla
înfiintârîa de ateliere la locul de
muncă. Aşa bunăoară,pe plalfona
celor două furnale s-a ame'nlat
cîte o etajeră prevăzută cu sabie
şi dispozitivele necesare schimbrii
operative a gurilor de vînt ase,
iar pe macaralele de şarjare au
instalat cabine magazie în care.se
găsesc diferite piese de razeţră.
Tov. Rudolf Tipter, Ioan Seţe-
nîuc, Constantin Hovoici şi alţi ran-
citori, au cîşligat o mare experietă
in această direcţie.
Deosebit de utilă s-a dovedit i fi
tăierea şi pregătirea cablurilor de
schimb pentru macarale. Avind in
vedere că în ultimii trei ani nufă­
rul de încărcături a furnalelor a
crâscut de la 16 la 23 şi deci fiic-
tionarea efectivă a macaralelor a
sporit dp la 5,2 ore la 7,45 ore.jse
înţelege că s-a micşorat şi timiul
afectat întreţinerilor curente.
Incepînd din lima ianuarie a.c.,pe
baza unui studiu lehnico-şliinţifiţ a
fost rezolvată cu bine şi aceată
problemă. Mărind volumul oaldor
de cocs. s-au redus deplasările ja-
goanelor cîntar si a macaralelor ie
şarjare cu circa 30 la sută. In nost
Veşti din Valea Jimliii
C ă r b u n e m is ii şi ie ftin
întrecerea socialistă ce se des­ sarcinile dc plan 2.000 tone căr­
făşoară în cadrul minei Uricani bune. In aceeaşi perioadă prin
are ca obiectiv principal spori­ refolosirea lemnului vechi la ar­
rea producţiei de cărbune şi con­ mare au economisit peste 9.000
tinua reducere a preţului oc lei. In fruntea întrecerii s-au si­
cost. Minerii sectorului I au ob­
ţinut în această întrecere suc­
cese importante. De la începutul
lunii martie ei au extras pesje etc.
P ro p u n e rii d e in o v a ţ ii
La termocentrala Paroşeji
munca de inovaţii cunoaşte
vie activitate. Muncitorii, tehr
cienii şi inginerii de aici se pre
cupă de modernizarea procesulii
tehnologic în scopul reducerii
preţului de cost al energiei. De
la începutul anului şi pînă în pre­
zent au fost propuse 63 de ino­
vaţii din care 15 au şi fost puse
A u co S eclfa S f i e r v e c fa ă
Zilele trecute tinerii de la mi­
na Lonea au organizat o acţiunri
de colectare a fierului vechi. In­
AZI ÎN SATUL TÎR N AVA
Satul Tîrnava din comun a
Brănişca, raionul Ilia, ca toat e
satele patriei noastre, îşi schim­
bă înfăţişarea de ia un an Ha
altul. La sate se construiesc ci5-
mine, şcoli, dispensare, magazime.
Multe din ele sînt electrificate :şi
radioficate. Ţăranii muncitori î: şi
construiesc case noi, îşi cumpăi-ă
mobilă, se hrănesc şi se îmbracă
mai bine.
. satul Tîrnava numai în u 1-
hmii doi ani s-au înfăptuit mult e
fel s-au creai condiţii optime pentru
efectuarea unor reparaţii de calitate.
Pornind da la rezultatele anului
trecut, muncitorii de la întreţinere
şi reparaţii s-an angajat să reducă
în acest an durata reparaţiilor cu
5 la sută fată de anul 1962 şi să
îmbunătăţească mai mult calitatea
reparaţiilor. Pentru realizarea anga­
jamentului, lectoratul secţiei s-a în­
grijit ca la fiecare consfătuire de
producţie sa se facă cîte o expu­
nere privind organizarea reparaţii­
lor, curente si accidentale, reducerea
duratei reparaţiilor, îmbunătăţirea
c nfectionării pieselor de schimb,
noi metode de muncă etc. Eficienta
s-a văzut imediat, in ziua de 9 ia­
nuarie la furnalul nr. 1 s-a ars o
gură de vint cu circa 30 de minute
înainte de descărcarea foniei. Ne-
descărcarea la timp putea aduce
mari prejudicii furnalului. Tov. Ioan
Boritea, şef dc echipă la lăcătuşi, a
acţionat operativ. A oprit intrarea
apei in furnal prin gura de vînt
arsă. Avind la îndemină o gură de
vînt rezervă şi scufele necesare, în
26 de minute gura de vint arsă a
fost schimbată cu alta nouă.
Un asemenea timp nu se mai rea­
lizase la noi niciodată. Dar el poate
fi redus şi mai mult. De aceea in­
tenţionăm, ca prin filtrarea apei de
răcire a gurilor de vînt să desfiin­
ţăm unul din circuite, ceea ce va
duce implicit la scurtarea duratei
de oprire. Dacă anul trecut, schim­
barea unei guri de vînt a durat in
medie 52 de minute, noi am dovedit
că se ponte face în. 26 de minute.
Consolidînd .acest succes, vom cîsti-
ga ia fiecare gură d'e vînt circa 3
tone de fontă in plus.
După grafic
Multă vreme munca sectorului c-
lectric de Ia furnale n-a dat rezul-
tate tocmai bune. întreruperile de
curent, motoarele arse, avariile şi
deranjamentele, se repetau îoarle
des. S-a dovedit că aceste lipsuri
se daloresc şi faptului că nu există
asigurată revizia şi controlul tutu­
ror motoarelor şi instalaţiilor elec­
trice. De aceea am trecut la nume­
rotarea celor 1G9 de motoare elec­
trice şi întocmirea unui grafic anual
de revizie şi reparare a fiecăruia.
La fixarea acestui program am avut
in vedere gradul de uzură, solicita­
rea şi condiţiile de lucru a agrega­
telor respective.
Desfăşurarea activităţii noastre
după un asemenea plan de muncă
a dus în scurtă vreme la preveni­
rea şi înlăturarea deficienţelor sem­
nalate. Electricienii noştri au re­
zolvat cu bune rezultate şi o altă
problemă. Multe din motoarele e-
tuat brigăzile conduse de tov.
Niţă Burtea, Alexandru Pînzaru,
Stan Maftei, Gheorghe Mischie
în aplicare. Printre inovaţiile
cele mai importante se numără
aceea a maistrului de cazane Con­
stantin Ispas cu privire la cură­
ţirea buncherelor din sala caza- Redacţia ziarului „Drumul socialismului“ organizează un con­
nelor; prin racordarea unei con­
ducte la aspiratorul ventilatoare­
lor de la moară. Inovaţii impor­ tarea mai largă, mai cuprinzătoare a unor probleme de mare
tante au propus şi electricianul importanţă pentru industria şi agricultura regiunii, pentru eco­
Iosif Negrescu, muncitorul Con­ nomia întregii ţări. Aceste probleme stau în centrul atenţiei
stantin Nicolaescu şi alţii.
tr-o singură zi ei au colectat peste scară largă şi permanentă a acestor probleme noi chemăm pe toţi
15 tone fier vechi. S-au eviden­ corespondenţii noştri voluntari.
ţiat tinerii Petru Cenuşă, Vasilc Temele pe baza cărora se desiăşoară concursul nostru sîn t:
Dodu, Constantin Carobea şi alţii. „CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII — FACTOR DE
lucruri care oglindesc creşterea
nivelului de trai material şi cul­
tural al ţăranilor muncitori. In
centrul satului s-au construit un
frumos cămin cultural şi un nou
local de cooperativă. Satul a
fost radioficat şi 27 de ţărani
muncitori şi-au construit case
noi. Toate acestea reflectă viaţa
nouă ce pulsează şi în satul Tîr­
nava.
MIRON ŢIC
corespondent elaborate planuri de măsuri tehnico-organizMorice, se aplică noi
Subansamble
de rezervă
împreună cu echipa pe care o
conduc răspundem de repararea,
întreţinerea şi buna funcţionare a
10 macarale. Intrucit macaralele
sînt mult solicitate, se cere ma­
ximum de exigenţă în reviziile şi
controalele ce se fac. Pentru a pu­
tea face faţă sarcinilor de pro­
ducţie mi-am organizai munca in
In cadrul reparaţiilor lunare, pla­ felul următor: SIY C A M P d llA DE PillM A V A RA Brigada de mineri condusă
nificate, un volum mare de muncă îl La intrarea în schimb, doi lăcă­ de Băceanu Sava lucrează la
ocupă curăţarea conductelor de praf.
Piuă acum această operaţiune se fă­ tuşi din echipă sînt repartizaţi să sectorul I B al E. M. Lupeni..
cea oprind furnalul. Tov. Nicolae facă revizia amănunţită a celor
Ispas, monlînd nişte pulverizatoare 10 macarale. In felul acesta se în­ !IST»! SUSŢI1UT In perioada 1-27 martie ea a
de apă in conducta de gaz, a pre­ lătură eventualele defecţiuni mă­ dat peste plan 2.000 tone căr­
lungit mult ciclul de funcţionare runte şi se constată gradul de u-
între două opriri, pentru curăţare, zură a unor piese. Astfel, noi cu­ G. A. C. Beiriu chim şi Crişan Ion Docheia. bune.
noaştem în permanentă situaţia De asemenea, brigăzile a Il-a
timp în care se pot produce circa fiecărei macarale şi putem lua mă­ Timpul prielnic executării lu­ IN FOTOGRAFIE: Schimbul
150 tone de fontă. suri din timp pentru conîecţiona- crărilor agricole de primăvară şi a IlI-a din Vîlcelele Bune ce condus de tov. Mazilu Con­
rea pieselor de schimb necesare. i-a găsit pe colectiviştii din Be- aparţin G.A.C. Bretea Romînă, au stantin în faţa graficului de
Trebuie să arătăm că în activita­ Aşa bunăoară, cunoscînd că la ma­ riu temeinic pregătiţi. Aceasta a săpat gropi pe o suprafaţă de 8 producţie.
tea noastră nu am folosit toate re­ caralele de şarjare şaibele de îrî- permis ca pînă la 1 aprilie a c. ha. Membrii brigăzilor printre
zervele de care dispunem. De miilte nă, cuplajele, rulmenţii şi alte pie­ să se execute cu tractoarele S.M.T. care Lupea Petru, Rusuroi Ludo­ Contribuţia tinerilor
ori, in goană după scurtarea duratei se se uzează mai des, am confec­ arături pentru însăminţări pe 60 vic, Coman Filimon, Roman Nelu,
da oprire a furnalului, s-au execu­ ţionat şi montat în atelier toate ha., din care s-a semănat cu o- şi alţii au început zilele acestea Si în acest an tinerii de la Uzina
tat lucrări de slabă calitate. Astfel, piesele sistemului de frînare. A- văz 15 ha., cu mazăre „Victoria" plantarea primilor meri. „Victoria“ Călan s-au angajat să co­
tov. Aurel Păsculescu a înlocuit in vînd acest subansamblu de rezer­ 5 ha. şi aproape jumătate din su­ lecteze înseninate cantităţi de fier
9 februarie o gură de vînt în 25 vă chiar pe macara, ne este mult prafaţa planificată a se semăna ANCA AUREL vechi pentru oţelăriile Hunedoarei;
de minute.: Schimbul următor a fost mai uşor să-l schimbăm atunci cu borceag. corespondent
nevoit însă să reducă furnalul timp cînd macaraua este oprită pentru Mobilizaţi de organizaţiile U.T.M.,
Ale 55 de minute pentru remedierea reparaţii. Folosirea acestor seb- întreaga suprafaţă arată şi al­ G. A. C. Pricaz el au reuşit să predea la I.C.M. în
ansamble de rezervă duce Ia te 68 ha. au fost îngrăşate cu aproape 3 luni cantitatea de 300 tone
deficientelor provocate de montarea 2.500 tone gunoi de grajd. Pe alte Pînă la 29 martie a.c. colecti­ fier vechi. In fruntea acţiunilor or­
incorectă a gurii de vint. Do aseme­ scurtarea duratei de oprire a agre­ 100 ha. cultivate din toamnă cu viştii din Pricaz au şi terminat de ganizate au fost tinerii Ion Ilie, Ga-
nea, benzile de turnare au dese de­ grîu, colectiviştii de aici, în ve­ însămînţat unele culturi din epo­ vrilă Budiu, Ştefan CuZa, Ion Hodo­
fecţiuni ca urmare' a unei intreli- gatelor, asigurind in acelaşi timp derea stimulării vegetaţiei au a- ca l-a cum sînt : mazăre furaje­ rog, Marcel Semciuc, Filon Popa şi
ueri necorespunzătoare, iar bobina- plicat 14.000 kg. azotat de •;mo- ră pe 10 ha., ovăz 7 ha., mazăre alţii.
rea unor motoare electrice lasă dc o calitate mai bună a reparaţiilor. niu. De asemenea, în scopul spo­ comestibilă, trifoi şi altele. De a-
dorii. semenea, pentru culturile din Cu 4 zile mai devreme
O altă metodă de muncă care ririi producţiei de masă verde 60 epoca a Il-a au fost pregătite 42
f noscind că executarea unor re­ ha. Merită a fi evidenţiaţi trac­ Colectivul de muncă de la flota-
paraţii de calitate nu are numai e- se practică la noi cu succes este de ha. păşune au fost curăţate toriştii Iosif Homorodeanu şi Pe- tia Zam, raionul Tfia, a îndeplinit în
fecte imediate, exprimate prin creş­ truţ Constantin care au efectuat primul trimestru din acest an sarci­
terea indicilor de utilizare, ci si întrajutorarea tovărăşească în mun­ şi grăpaţe iar pe 40 ha. s-au apli­ arături de bună calitate. Din nu­ nile de plan la toti indicii cu 4 zile
asupra campaniei de funcţionare a dul colectiviştilor s-au evidenţiat mai devreme. Calitatea produsului a
furnalelor, deci a sporirii producţi­ că. Atunci cînd la macarale se cat amendamente calcaroase. Cornel Maglaşu şi Junie Florea. fost îmbunătăţită în această perioa­
ei de fontă pe întreaga campanie, dă cu 5 la sută fată de sarcina pla-'
noi vom acorda toată atenţia acestor ivesc anumite lucrări urgente pri­ C. M ÎERTOIU nifioată, iar randamentul de extrac­
probleme. corespondent
mim ajutorul celorlalte echipe de
NICOLAE P1H.Y G .-A . C. KîiJ de M o ri
adjunctul şefului secţiei furnale lăcătuşi. La rîndul nostru spri­
S5 B re î ea ^!©mîiîâ SÎDONÎA MUREŞAN ţie economic a fosl îmbunătăţit cu
ing. VIO.2EL MONO A jinim şi noi echipele de la cele­
şeful sectorului utilaj furnale In majoritatea G.A.C. din raio­ corespondentăI—* 0,4 procente.
lalte agregate. In felul acesta lă­
Uzina „Victoria" Călan nul Haţeg care. au în «perimetrul
cătuşii au posibilitatea de a Cu­
lor t,eren deluros, s-au făcut din
noaşte şi restul instalatei.
timp pregătiri pentru plantarea M în d r iă tra c to riştilo r
STELIÂN ŞTEFĂNESCU pomilor. La G.A.C. „înfrăţirea"
şei de echipă
din Rîu de Mori, de exemplu, în­
că din timpul iernii s-au săpat
2.200 gropi pe dealul situat între Era pe la începutul inau să fie însumînţa- veseli împreună cu <
satele Valea Dîljii şi Rîu dc Mori, lunii_martie. La sediul tc în prima epocă. brigadierul Dumitru
lectrice se ardeau prin scurl-circut- lălurat complet arderea motoarelor pe o întindere de 18 ha. Pînă a- gospodăriei colective Brazdă după brazdă, Nicolae şi colectiviştii
larca provocată dc depunerea prafu­ din motivele amintite. în viitor, pe cum, aici s-au plantat circa 1.400 din Şoimuş, raionul se rostogoleau în linii Ioan Şuteii, Maria Cer-
lui de minereu pe inelele colectoare măsură ce motoarele vor intra în re­ diferiţi meri şi pruni şi în pre­ llia, s-au prezentai drepte. Pe înserat, în-’ lejan, Victoria Jitia şi
şi bobinaiul motorului. Montarea co­ vizia planificată, li se vor aduce zent plantarea continuă. La aces­ mecanizatorii. torşi la dormitor, trac­ Ion Turca.
lectorului in afara carcasei şi izo­ şi modificările arătate. toriştii discutau îm­
larea lui de bobinajul motorului te lucrări s-au evidenţiat colecti­ I— N o ro c ! tovarăşe preună despre felul în — Pînă acum trea­
prinlr-un capac de protecţie, a în- STEFAN TA MAS preşedinte, bine v-am ba a mers bine — zise
electrician viştii Mihăesc Moise, Corneei Ioa-
La clubul sindi­
catelor din Petro­ găsit! care s-au comportat tovarăşul Dumitru N i­
şani funcţionează
şi un cerc de a- — Să trăiţi băieţi! motoarele, despre co­ colae dc la brigada
cordeon.
Bine aţi venit. Si lectiviştii care la ne­ l-a de cimp.
omul înalt., cu privirea voie le veneau în aju­ Apropiindu-se de
blindă şi vocea do- tor. Au fosl şi zile fri­ grupul celor ce stăteau
moală, strînse mîinilc guroase, cu ploi şi dc vorbă, inginera
celor doi tractorişti ve­ ninsoare, zile în care Maria Bota se adresă
niţi dc la S.M.T. Do- nu s-a putut ieşi la tractoriştilor: „vă mul­
bra. cimp. Atunci, mecani­ ţumim pentru faptul
— Cum vă merg zatorii îşi revizuiau că împreună am termi­
maşinile, n-o să vă motoarele, le curăţau nal însămînţatul cultu­
facă de ruşine ? şi controlau fiecare şu­ rilor din epoca l-a şi
— De asta nici o rub. Fiind mereu pre­ vă felicit pentru lucră­
grijă. Numai timpul gătiţi de a porni la rile de foarte bună ca­
ne cam necăjeşte. treabă, au profilat de litate pe care le-aţi
...Aşezaţi în jurul fiecare zi bună: In fe­ executat pînă acum“.
biroului, Teofil Mun- lul acesta, au reuşit, ca ...In cameră, cei doi
IN FOTOGRA­ teanu, preşedintele împreună cu colectiviş­ tractorişti citeau pro­
FIE: Aspect din G.A.C. şi Maria Bota, tii să termine pînă în cesul verbal de recep­
timpul unei lecţii. inginera gospodăriei, 2S martie a.c. însămînţa- ţie a lucrărilor efec­
împreuna cu tractoriş­ rea culturilor din pri­ tuate pînă Ia acea
tii Aurel Slurza şi Su­ ma epocă (10 ha. cu dată. Pa unul din col­
san Drăgulescu, au dis­ ovăz, 11 lia. cu floa- ţurile formularului, in­
cutat asupra tuturor rea-soarelni, 3 ha. cu ginera Maria Bota
lucrărilor ce trebuiau legume, 0 ha. cu car­ scrisese citeţ: calitatea
efectuate în această tofi, 3 ha. cu sfeclă lucrărilor „foarte bu­
campanie. furajeră şi 2 ha. cu nă“. Calificativul i-a
A doua zi, mecani­ borceag). bucurat mult pe trac­
zatorii au începui să ...2S martie a.c. Cei torişti. Este mîndria
arc terenurile care ur­ doi tractorişti discutau lor. M. RUGINESCU
— — aaan— — MPB— aa— — EBaazimasiisaKiassnimxssaiaseaxnxsBaa
Concursul corespondenţilor voluntari
metode şi procedee tehnologice avansate, se modernizează agre­ cultivate cu plante furajere valoroase şi cu porumb siloz, a cultu­
gatele, instalaţiile şi utilajele, capacităţile şi supraieţele de rilor intercalate, despre executarea în epoca optimă a lucrări­
curs al corespondenţilor voluntari care are drept obiectiv tra­ producţie sint mai bine utilizate, se aplică noi inovaţii şi raţio­ lor de întreţinere a culturilor furajere şi a pajiştilor naturale,
nalizări, maşinile şi instalaţiile sînt mai bine îngrijite, mai bine organizarea raţională a păşunatului, recoltarea la timp a furaje­
revizuite şi reparate, creşte gradul de calificare al oamenilor lor şi depozitarea lor în condiţii corespunzătoare, recoltarea şi
şi experienţa lor în muncă, se întăreşte disciplina socialistă a însilozarea porumbului, a resturilor do la grădinile de legume,
muncii, se aplică pe scară largă normarea cu motivare tehnică, de la culturile de sfeclă şi floarea soarelui, diferite ierburi ;
iar timpul de muncă este tot mai chibzuit folosit. Toate acestea despre felul cum se organizează munca pentru Înfăptuirea pre­
duc în mod nemijlocit la creşterea productivităţii muncii şi la vederilor planurilor de măsuri întocmite în acest scop.
noastre, urmărind să ie tratăm în mod sistematic in coloanele sporirea pe această cale a producţiei în toate ramurile econo­ Acestea sînt temele pe care se axează concursul nostru.
miei. Despre toate acestea sînt chemaţi să scrie în mod siste­ Aceasta nu înseamnă însă că alit corespondenţii din industrie cit
ziarului pînă la siîrşitul anului. La dezbaterea şi tratarea pe matic corespondenţii noştri şi să scoată la Iveală metodele bune, şi din agricultură, nu pot scrie şi despre alte probleme. Dim­
experienţa pozitivă, tot ceea ce este nou şi înaintat, să critice potrivă, tuturor li se recomandă să scrie în legătură cu pro­
BAZĂ ÎN SPORIREA PRODUCŢIEI", în industrie, S.M.T. şi lipsurile şi deficienţele, să dezvăluie cauzele acestora şi să blemele privind îndeplinirea ritmică a planului de producţie,
G.A.S., şi „SPORIREA PRODUCŢIEI DE FURAJE — CONDIŢIE combată tot ceea ce este vechi şi perimat. îmbunătăţirea calităţii produselor, micşorarea consumurilor spe­
HOTĂRÎTOARE ÎN DEZVOLTAREA SECTORULUI ZOOTEH­ cifice de materii prime şi materiale, reducerea preţului de cost,
In ce priveşte tema a doua, „SPORIREA PRODUCŢIEI DE Îndeplinirea angajamentelor luate in întrecere ele.
NIC“ , in agricultură. FURAJE — CONDIŢIE HOTĂRÎTOARE ÎN DEZVOLTAREA
In acelaşi timp noi recomandăm corespondenţilor să scrie şi
Concursul organizat are ca scop să scoată în evidenţă munca SECTORULUI ZOOTEHNIC", recomandăm corespondenţilor să despre problema în legătură cu sporirea producţiei agricole ve-
plină de abnegaţie a oamenilor muncii, entuziasmul cu care relateze pe larg şi în mod sistematic în articolele, reportajele, gelale şi animale, executarea lucrărilor de însăminţări la cul­
ei muncesc pentru creşterea productivităţii muncii şi sporirea iniormaţiile şi notele ce Ie trimit redacţiei, tot ceea ce se face turile prăşitoare şi plantele tehnice, plantarea de noi vii şi
producţiei de furaje, metodele şi procedeele ni < pe care le fo­ în gospodăriile agricole colective şi de stat pentru asigurarea livezi, executarea lucrărilor de construcţii, întreţinerea culturi­
losesc, rezultatele ce le obţin in muncă, greutăţile pe care le lor, creşterea şeptelului şi sporirea productivităţii Iui.
intîmpină şi felul cum reuşesc s ă 'le învingă. unei puternice baze furajere. In dezvoltarea creşterii animale­
lor, sporirea producţiei de carne, lapte, iînă, ouă, factorul prin­ Materialele scrise pe temele care constituie obiectivul con­
In legătură cu prima temă, „CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII cipal îl constituie furajele, hrana. De aceea noi chemăm cores­ cursului trebuie să poarte specificaţia „Pentru concurs". Cişli-
MUNCIT — FACTOR DE BAZĂ ÎN SPORIREA PRODUCŢIEI", pondenţii să popularizeze metodele folosite şi experienţa bună gătorii concursului vor fi premiaţi în bani şi obiecte. La clasi­
noi recomandăm corespondenţilor să scrie articole şi reportaje, a colectiviştilor şi muncitorilor din G.A.S., să critice pe cei care ficarea cîştigătorilor se vor avea în vedere şi materialele scrise
note şi informaţii în care să fie tratate pr-ibleme legate de nu manifestă grija cuvenită faţă de această problemă, să scrie de corespondenţi pe alte teme, în mod deosebit pe acelea
creşterea productivităţii muncii. In toate întreprinderile au fost privind munca şi viaţa nouă din regiune, munca de educaţie
ziarului despre curăţirea, îngrăşarea şi supraînsămînţarea păşu­ socialistă şl altele.
nilor şi fîneţelor, irigarea acestora ; despre extinderea suprafeţelor