Page 1 - 1964-11

T E L E G R A M A
CITIŢI
Excelenţei Sale
IN NUMĂRUL
domnului AH MED BEN BELLA
DE AZI
Preşedintele Republicii Algeriene
^ Lemnul valorificat cit mal Democratice şi Populare
superior.
Plantarea de toamna a po­ Alger
milor fructiferi
o Din filmele saptăminii Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratica yî
(pag. 2-a) Populare, a X-a aniversare a înccjvcrii revoluţiei algeriene, în numele Consi­
liului dc Stat al Republicii Populare Rominc, al guvernului şî poporului ro-
^ Adunări de dâri de scamă mîn, precum şi personal, adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporu­
?i aleperi. Acceaţî atenţie tuturor lui algerian prieten, cele mai călduroase felicitări şi sincere urări dc fericire,
locurilor de muncă!
prosperitate şi progres.
V Magazin Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că prietenia şi co­
(pag. â-a) laborarea dintre ţările noastre se vor întări şi dezvolta continuu în intere­
sul ambelor popoare, al păcii şl cooperării internaţionale.
^ De peste hotare
(ţug. 4-a) Cu înaltă consideraţie
ANUL XVI. NR. 3062 DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
preşedintele Consiliului de Stat
ai Republicii Populare Romîne

D I N C R O N I C A Semnarea Protocolului ind schimbul de mărfuri
între R. P. Rommă şi pe anul 1985

La 3t octombrie a.c. s-a semnat la duse industriale, produse chimice şî
Î N T R E C E R I I Bucureşti Protocolul privind schimbul produse farmaceutice, piper, cafea,
şhcllac, piei şi altele.
de mărfuri între R.P. Romînă şi India,
pc anul 1965. Volumul schimbului dc mărfuri con­
Conlorm Protocolului semnat, partea venit pentru anul 1965 prevede o creş­
romînă vn livra în India utilaj dc foraj, tere faţă de anul precedent,
Cu planul anual îndeplinit utilaj pentru rafinării, diverse echipa­ romînă dc Hi? Voîcw, adjunct al minis­
Protocolul a fost semnat din partea
mente şi Instalaţii industriale, transfor­
matori de foiţă, motoare electrice, ma- trului comerţului exterior, iar din par­
Muncitorii, inginerii si tehnicienii dc da color 10 luni, care au trecut din şini-tinelte, tractoare, rulmenţi, produ­ tea indiană, dc S. V. Ramaswami, ad­
la Termocentrala uzinei „Victoria" din an, la utilaje şi agregate s-au executat se chimice, printre care produse sodice, junct al ministrului comerţului.
Călan, antrenaţi în întrecerea socialistă întreţineri şi reparări dc calitate bună. farmaceutice, intermediari pentru colo­ La semnare a fost de faţă K. R. V.
pe baza de obiective concrete şi îndru­ Acest lucru a făcut posibil ca opririle ranţi, uleiuri Ittbrifiante etc. Partea in­
maţi îndeaproape de organizaţia de accidentale să fie reduse. diană va livra in România minereu de IChilnanî, ambasadorul Indiei in R. P.
partid, au obţinut zilele trecute un La realizările dobîndite şi-au adus fier, mică, ţesături textile de bumbac Romînă.
remarcabil succes : îndeplinirea planu­ din plin contribuţia tovarăşii Edgar şi dc lină, produse dc iută, diverse pro-. (Agcrpres)
lui anual la energie olcctrică. I’ina în Slrubcrt. Wilirm Kirsch, Pupăza Aurel,
ziua de 26 octombrie colectivul dc Mczci Ioan, Rîrlovan Augustîn, Erclceş
muncă şi-a depăşit planul anual cu Ioan, Moţ Ghcorghe, Zolani Ladislau,
822.758 kWh. llartmus Paul, Elcntoica Alexandru şi ACTUALITĂŢI
La acest succes a contribuit exploa­ alţii.
tarea raţională a agregatelor, ridicarea A. TUZA
calificării muncitorilor etc. In perioa­ corespondent
❖ Astăzi la orele 19, in sala cei peste 700 de participând la
Bi i a n r o d n i c căminului cultural din comuna Li- consfătuire au făcut aprecieri a-
vadia, raionul Haţeg, va avea loc supra ziarelor, angafindu-se să
Colectivul dc muncă dc la Prcpr.ra- ţa dc a dobândi rezultate tot mai fru­ spectacolul „Cintec, ioc şi voie sprijine în continuare activitatea
ţia cărbunelui din Petrila a încheiat moase, se preocupă în permanentă dc bună", realizarea lui îşi dau redacţiilor. In acelaşi timp ei au
cele trei trimestre din an cu un bi­ folosirea judicioasă a timpului de lucru, concursul brigada artistică de agi­ făcut numeroase propuneri de îm­
lanţ rodnic. Planul Ia cărbunele supus de îmbunătăţirea organizării muncii. taţie a fabricii de conserve din Ha­ bunătăţire a muncii ziarelor amin­
preparării a fost depăşit cu 4,7 la sută, Ei exploatează în mod raţional maşi­ de oameni ai
iar cel al producţiei nete a fost rea­ nile şi utilajele, îşi ridică necontenit ţeg, grupul de solişti vocali de pe tite cu masele
lizat în proporţie de 105 la suta. In nivelul dc calificare. In acest an Ia Ungă casa raională de cultură al­ muncii.
această perioadă s-a livrat scmîcocsc- cele 3 cursuri dc ridicare a edificării cătuit din Ana Rahoveanu, Elena ♦ Si această duminică oferă a-
rieî din oraşul Călan cu circa 10,3 la profesionale, caic au fost organizate, fâtan, Aurica Ştefan, Dorin bou- matorilor de sport meciuri inte­
sută mai mult cărbune. au participat peste 160 muncitori. reci, Dumitru Oprea şi Silviu Răz- resante. La Petroşani, jiul înlîlneş-
Succese asemănătoare s-au obţinut şi P. GĂIN A van. te formaţia sibiană C.S.M. dm ca­
în luna octombrie. Şî nu întîmplător. muncitor la Prcparaţîa ❖ Brigada artistică de agitaţie drul categoriei B. Două din echi­
Colectivul de muncă de aici, în dorin­ cărbunelui din Petrila
de la Exploatarea minieră Deva, a pele categoriei C, seria vest, vor
cărei activitate este binecunoscută susţine meciuri acasă. Minerul
Âplicmd metode avansate Directivele Congresului al de colectivul exploatării, prezintă Deva înlîlneşte pe Teba Arad, iar
Hl-lea al partidului prevăd ca in în paotfereu noj&jsî duminică, 1 noiembrie, în satul Victoria Călan pe Metalul Tr. Se­
Colectivul dc muncă dc la E.M. Ghe­ E.M. Ghelar au introdus şi extins apli­ perioada desenatului sa sporeas­ Almaşul Sec, sat locuit de mineri, ve rin.
ţar continuă şirul succeselor obţinute carea în producţie a metodelor avan­ că considerabil producţia de e- Noapte de octombrie. Ioan Berna c- cul cu pricina echipele de intervenţie un program in - care este relevată In campionatul regional etapa
în cele trei trimestre ale anului. An­ sate de exploatare a minereului. EI xecuta revizia liniei pc distanţa Bani conduse de picherul Ioan Jude ţi Marcvt munca şi viata minerilor. Condu­ de duminică programează dteva
trenaţi în întrecerea socialistă, minerii au folosit cu chibzuinţă timpul efec­ nergie electrica. Aşa se face că Marc — Mcrişor. Ploaia torenţială, care Sălăşan, din care făceau pane harnicii cerea artistică a spectacolului a- meciuri importante pentru confi­
dc aici şi-au depăşit în perioada 1—21 tiv dc lucru, şi-au organizat bine mun­ de la un an la altui sistemul a început să cadă odată cu venirea sc­ muncitori Gheorghc Sin, Ioan Avră- parţine tovarăşului Ioan Stoica, di­ guraţia clasamentului.
octombrie a.c. sarcinile de plan cu 5,6 ca, s-au preocupat dc ridicarea califică­ energetic naţional se îmbogăţeş­ rii, a acoperit între staţiile Crivadia — moi, Ghcorghe Popcscu, Marcu Cornea rijorul orchestrei Clubului sindica­ ❖ In turnee// pe care-l între­
Ia sută. rii profesionale. te cu noi centrale electrice con­ Meri$or, pe distanţă destul dc marc, si alţii. Pînă la sosirea lor însă, Ioan telor din Deva. prinde „ Taraful Corjului“ din Tîr-
Pentru realizarea acestui succes, mun­ M. CH IN D EA struite după ultimul cuvint al linia ferată cu păinînt. Dîndu-şî seama Berna a curăţat linia de pămînt pe o ❖ Redacţia ziarului nostru, în gti Jiu prin rara, azi, 1 noiembrie,
citorii, inginerii şi tehnicienii de la ; • corespondent tehnicii mondiale. dc pericol şi dc faptul că singur iui pu­ distanţă destul de mare.
tea înlătura obstacolul dc pc linie a Odată sosire, echipele n-au fost de colaborare cu redacţia ziarului va susţine în oraşul Sebeş două
luat de urgenţă măsuri. De o parte ţi prisos. Muncitorii n-au precupeţit nici ,,Steagul roşu“ din Petroşani, cu concerte de muzică populară ro-
de alta a porţiunii unde linia era aco­ un efort pentru înlăturarea obstacolu­ sprijinul Comitetului orăşenesc mînească. Cu acest prile}, cetăţe­
perită cu pamînt a pus avertizoare op­
Colocviul producţiei tice menite să oprească circulaţia tre­ lui. Drept rezultat, pământul de pc li­ ziua de 30 octombrie a.c. o con­ avea ocazia sz-i asculte pe mult
Petroşani al P.M.R.. a organizat în nii dm oraş şi dm împrejurimi vof
nie a fost curăţat înainte de trecerea
nurilor. A anunţat apoi echipele de în­
primului tren. Ca urmare,
siguranţa
sfătuire cu cititorii, colaboratorii şi apreciaţii solişti vocali de muzică
treţinere. După aceasta, pentru a re­
circulaţiei s-a desfăşurat în bune con-
duce timpul dc înlăturare a obstaco­ diţîuni. corespondenţii voluntari, din Valea populară f.QinîneascămAna fătu Ră-
lul dî, a început 'ft'lopătczc * păminuiF E. V1DOLMÂN cu'.u, adi'iă Oettnm» 5f-
ganizarea muncii. Asupra ei. atît Alteori, din aceleaşi motive, se dc pe linie. Intre timp au sosit la lo­ corespondent Cu această ocazie, mulţi dintre nulescu, florica floarea şi alţii.
LUCRUL oţelarii. cit şi alte colective — furna- suprapun cite 4-5 descărcări. Urma­
liştii. cei de la şarjabilizare şi trans­
rea este lesne de înţeles. Turnarea
porturi — pot acţiona eficient se face necorespunzător, se produc
Numai că acest lucru nu se întîm- rebuturi, se pierde continuitatea atit L L ' A R H E A G R IC O L E
trenurilor,
la pregătirea
cît şi la
plă întotdeauna. In ultima vreme,
DUPĂ M E ­ furnalele nu asigură fonta ritmic şî transport. Cauzele sînt mai multe.
Dar toate depind de acelaşi factor
nici la o compoziţie chimică unifor­
mă. De la o zi la alta. procentul — organizarea. Fie că oalele — şi
de siliciu şi mangan variază cu 0.-5 aşa cu durabilitatea scăzută — nu
de zgură întîrzîe la haldă sau tre­ D E
şî chiar 0.8 procente, determinînd sînt folosite raţional, fie că vanele T O A M N Ă
II CERIHTIÎ, dozarea necorcspunzătoarc a şarje­ nurile de turnare sînt manevrate cu
lor. prelungirea duratei de elaborare
încetineală, ritmicitatea la elabora­
a oţelului. Greutăţi a provocr.t in ul­
tima vreme dolomita, precum şi sla­ re. graficele de lucru. în fond. suferă.
ba întreţinere a cuptoarelor. Din a- Şi mai rîiu e.ste că asemenea defi­ Pesîe ha. îrcsam srrtate
cienţe se înlănţuie de la o z.i la alia.
ceastă cauză cuptorul nr. 5 a „că­
0 POSiBiUTUTE zut" in reparaţie după numai 117 Cum trebuie acţionat ? In ultimele zile colectiviştii clin tractoarele şi semănălorilc cu un
şarje în loc de minim 180, frinind
Răspunsul a venit din partea to­
randament sporit. In acest scop s-a
raionul Sebeş si-au sporit eforturile
realizarea in bune condiţii a planu­ varăşilor Mircca Penescu. Ion Ivan- pentru terminarea intr-un timp cît acordat o atenţie sporită eliberării
lui pe întreaga oţelăric in luna oc­ ciuc şi Ghcorghe Ciontea. „In viitor, mai scurt a lucrărilor de recoltare a terenului de culturi tîrzii. pînă la
tombrie. spuneau dinşii, vom da mai multă
Lucrul după grafic in oţelăriilc culturilor tirzii. şi a semănatului ce­ 31 octombrie fiind recoltaţi cartofii
Hunedoarei este o problemă de mare Cum trebuie înlăturate aseme­ atenţie problemelor organizatorice. realelor pâioase Ca urmare a unei in proporţie de 09 la sută şi porum­
actualitate. El exprimă posibilitatea nea neajunsuri ? Tovarăşul Nicolae Putem acţiona cu bune rezultate, şi bune organizări a muncii şi a folo­ bul de pe mai mult de 7.600 ha
sporirii producţiei de oţel, o înaltă Sîntimbrcanu. şeful secţiei spunea : acest lucru se.observă adesea. Ia pre­ sirii din plin a tuturor foiţelor şi Avînd teren eliberat, tractoriştii nu
organizare a muncii si un ridicat ni­ ..In viitor şi îndeosebi pentru 1965. gătirea oalelor şî ansamblelor de mijloacelor de care dispun, colecti­ pregătit patul germinativ pe aproa­
vel tehnic al producţiei. In oţelăria trebuie să asigurăm condiţii de lu­ turnare, la perfecţionarea lucrului viştii din raionul Sebeş au reuşit sA pe 1 1 000 ha.
Martin nr. 2, această sarcină se cru normale pc platformă. Aceasta în halele de stripaj. pregătire şi la insămînţeze cu cereale păioase pes­ In rîndul gospodăriilor colective
pune cu atît mai mult, cu cit prin înseamnă crearea de stocuri sufi­ hala TRCG . Solicităm însă si aju­ te 10600 ha, ceea ce reprezintă a- care au înregistrat rezultate mai
intrarea în exploatare a cuptoarelor ciente de dotomită şi magne/ită. ex­ torul altor colective. E vorba în pri­ proape 79 la sută din suprafaţa pre­ bune la însâminţâri se numără cele
nr. 7 şi 8, oţelăria a ajuns în rindul pedierea ritmică a fontei de bună mul rînd de deservirea promptă a văzută. La obţinerea acestui rezul­ din Pianu1 de Jos. Heciu. Lancrăm.
marilor unităţi de acest fel. calitate de la furnale. In plus. se transporturilor. Tovarăşii din acest tat o contribuţie dc seamă şi-au n- Petrcşti. Pianul de Sus, Răhău.
impune funcţionarea normală a uti­ sector nu înţeleg întotdeauna că ori­
Iată de ce, specialiştii de aici sînt lajelor şi mecanismelor de încărcare ce întîrzîere seu încetineală în cir­ dus-o tractoriştii de la S.M .T. Mier­ Sebeş. Gîrbova şi altele, tn unită­
preocupaţi să găsească răspunsuri culaţia trenurilor de turnare, şî a ţile respective tnsămînţările fiind
concrete la problemele complexe pe — maşini de şarjare — si macarale vagoanelor basculante frîncazâ mun­ curea, care, lucrînd în schimburi realizate în proporţie de 80—100 la
care le ridică statornicirea graficelor —, precum şi circulaţia în ritm a ca oţelarilor. Aşteptăm deci o de­ prelungite, au reuşit să folosească sută din suprafaţa planificată.
la elaborarea şi turnarea oţelului. Mai garniturilor standard pentru fier servire pe măsura posibilităţilor de
mulţi specialişti cu care am stat de vechi, minereu si .vai-. Totodată, este care dispun. In G.A.S.
vorbă — inginerii Nicolae Siulim - necesar să reducem în continuare Avem şi faţă de constructori cîte-
timpul de reparaţii la cald si. mai
breanu, Mircea Penescu, Ion Ivan- ales, să îmbunătăţim calitatea lor va pretenţii. Ei trebuie să termine Ritm mai susţinu! la recoltatul porumbului
ciuc, maistrul Gheorghc Ciontea, şi astfel îneît cuptoarele noastre să toate lucrările aferente oţelăriei si,
aiţii — au apreciat unanim că exis­ în special, rele de la corpul prin­
aibă o durată de funcţionare de cel Pînă în prezent în gospodăriile
tă posibilităţi reale pentru a res­ puţin 180 d? şarje între două re­ cipal, hala T R C G . şarj'abilizarea şî Bîrcea 98,3%
pecta într-o mare proporţie grafi­ paraţii la rece Odată ce sînt înde­ consolidarea liniilor de cale ferată". agricole de stat dm regiunea noa­
cele de lucru. Care sînt căile şi mij­ stră s-a recoltat porumbul de pe
plinite aceste cerinţe, vom putea, cu Efortul oţelarilor pentru încetăţe- 3.095 hectare, ceea ce reprezintă 87 Călan 95.00 >%
loacele de realizare a acestei cerinţe siguranţă, să asigurăm o mai bună nirea graficelor de lucru s-au con­
a producţiei moderne ? ritmicitate la elaborare". cretizat pînă acum într-un procent Ia sulă din suprafaţa ocupată cu a-
Elaborarea si turnarea oţelului Al doilea factor, de natură orga­ de 45—50 la sută şarje elaborate în ceastă plantă. Mai avansate cu lu­ Alba 04,3%
ere, după spusele specialiştilor, trei nizatorică, priveşte direct lucrul în gi-a/ic. Rezolvarea problemelor ră­ crarea respectiva sînt gospodăriile Haţeg 93,9% |
aspecte principale : două de natură hala de turnare, pregătirea si cir­ mase pe agenda preocupărilor zilnice agricole dc stat dm Bîrcea, Călan
va duce fără îndoială spi c noi succe­
organizatorică .şi unui de ordin teh­ culaţia trenurilor de turnare. Se ştie se. Colectivul celei mai mari oţelării vi Alba Iulîa. La gospodăriile din Gelmar 87,1% |
nologic. La primul capitol intră pre­ că în prezent Ia unele cuptoare du­ a ţarii are panini aceasta suficien­ Mintia, Brad şi Miercurea însă strîn-
gătirea şarjei, dozarea şi încărcarea rata unei şarje se prelungeşte pînă te rezerve şi posibilităţi. sul recoltei de porumb nu se des­ Pelreştî 82.4%
eî. ajustarea cuptoarelor. Sînt pro­ la 14 şi chiar 1G ore, în mare parte făşoară pe măsura posibil i lăţi lor e-
bleme care depind exclusiv de or- din pricina deficienţelor din hală. A L. V A SIU xlstenie aici, ceea ce impune lua­ Galda 80,2%
rea unor masuri urgente care să
duca la impulsionarea acestei lu­ Miercurea 62.6%
crări. Potrivit datelor existente la Paralel cu recoltarea culturilor Urzii sl insămhiţatul cerealelor de
Trustul regional Gostat, situaţia re­ Brad 50.2% toamnă la G .A .C . din Apoldul dc Jos, raionul Sebeş, se bucură de
coltării porumbului în G.A.5. la multă atenţie şi acţiunea de recoltare a strugurilor.
data de 30 octombrie inclusiv este Mintia 46.6% In fotografic: Aspect de ta culesul strugurilor.
următoarea : Foto : V. O N O IU
z i l a b a z a d e
In aceste zile dc toamnă, la baza dc contractuale, iar ca urmare a produc­ scurt. Gradul dc umiditate este ime­ trimis delegaţi la unităţile agricole
recepţie din Sebeş, c un du-tc-vino ţiei sporite dc porumb din acest an, diat comunicat responsabililor dc ma­ socialiste din raion, cere, la faţa lo­
continuu dc camioane, remorci $i unele unităţi au şi suplimentat con­ gazii, iar pc această ba/ă ei trec fără cului, stabilesc ce cantităţi dc porumb
caic încărcate cu rodul bogat al re­ tractul. Printre acestea :c numără întîrzîere Iz preluarea produselor. sc încadrează în gradul dc umidi­
coltei de porumb. Fiecare unitate a- gospodăriile agricole colecţii» din Dc menţionat că pentru a evita tate admis şi pot fi transportate în
grîcolă socialistă din raion se Strădu­ Sebeş, Petreşti, Apoldul dc Joj, Gir- unele neajunsuri, conducerea bazei a bază. In vederea reducerii pierderi­
ieşte să achite cît mai grabnic obliga­ bova, Reciu ţi altele. Astfel, numai luat din vreme toate măsurile, astfel lor prîn mncegăire. s-au luat măsuri
ţiile contractuale. In ziua dc 29 oc­ colectiviştii din Sebeş au predat pes­ că pr!n construirea unor noi pătulc ca porumbul cu un grad mai marc
tombrie am întâlnit aici delegaţi ai te prevederile contractului 41 tone dc spaţiul dc depozitare a porumbului a dc umiditate să fie aşezat în pătulc
colectiviştilor din Tău, Răhău, Lan­ porumb, iar ccî din Apoldul dc Jos crescut cu încă 500 tone. De aseme­ speciale prevăzute cu gratii mai ra­
crăm şi alţii, care aduseseră la bază, au suplimentat contractul cu 34 de nea, pentru a sc înlătura aglomeră­ refiate şi aşezat în straturi subţiri,
pînă la data amintită, circa 50 la sută tone. rile şi staţionările, fiecare patul a ceea ce permite o uscare forţată a
PLECAREA UNEI DELEGAŢII ROMI NE IN BELGIA din cantităţile dc porumb contrac­ La această bază, munca dc predare fost prevăzut cu cîtc două rânduri lui. Numai după ce stă cîtcva zile
tate cu statul. Dar, cu ajutorul tov. şi preluare a produselor este bine or­ dc uşi care dau posibilitatea să sc în straturi subţiri, unde arc o mai
Moi blocuri de locuinţe pen­ Sîmbătă dimineaţa a plecat spre dezvoltării R.P. Romîne, organizat în- Ştefan Muntîu, contabil la baza de ganizată. Cei doi laboranţi — Ioan Mol- facă o descărcare cît mai rapidă a marc expunere la soare şi vînt, n-
Bruxelles o delegaţie condusă de acad. »re 3 şi 6 noiembrie de Centrul bel- ccst porumb este depozitat în pătulc
tru oamenii muncii din regiunea recepţie, am aflat că sînt gospodării dovan şi Marin Zaharia mînuicsc cu produselor. Ar mai trebui menţionat
iordan, v i c ^ d i n .e a, Aer- Ro- colective care cu 5—7 zile în urmă pricepere umidorr.etrole, căutând ia r^nlru păstrare pe o perioadă mai în­
noastră. şi faptul câ pentru a sc evita trans­ delungată.
demiei R.P. Romîne, care va participa mine. au achitat în întregime obligaţiile facă analizele într-un timp cît ma] porturile inutile, conducerea bazei * I. M ANEA
(a Colocviul romîno-belgian asupra (Agcrpres)