Page 1 - 1964-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1Ţ1-VAI
C IT IŢ I Pentru o bogată
IN N U M Ă R U L
D E AZI activitate culturală
O Sport: F o tb a l: Campio­
natul regional ; Categoria C Avînd in vedere că lunile de iarnă tre orele 17-20 actorii repartizaţi do
seria vest ; Categoria B scrin oferă condiliile cele mai prielnice teatrul de stal .se vor deplasa la că­
a 1 l-a ; A tle tism : Considera­ pentru organizarea şi desfăşurarea u* minele culturale pentru instruirea
ţii la închiderea sezonului. nei bogate activi toii cui turâl-educa­ acestor formaţii,
(pag 2-a) ; tive de masă la oraşe si sate. Comi­ In prezent se lucrează bine pe a-
O Adunarea generală de tetul pentru cultură şi artă al oraşu­ censiă linie la Cimpa, Jieţ, Baniţa
dare de seamă şi alegeri de lui regional Petroşani a luat o serie si Bărbăteni. Pentru ridicarea ca lită ţii
la laminorul Bluiuing, — Să de măsuri menite să ducă la intensi­ artistice a programelor vom organiza
realizăm de pe acum indicii ficarea acestei activităţi. Astfel, toa­ in luna decembrie schimburi dc expe­
de plan prevăzuţi pentru anul te unităţile culturale au fost aprovi­ rienţă intre diferite form alii artistice.
v iito r ! zionate cu combustibil,, acolo unde a In scopul valorificării cit mai de­
fost necesar, ne-am în g rijit să sc facă pline a folclorului local de către fo r­
o E. M. Lonea: Postul de
corespondenţi voluntari ne in­ reparaţii la localuri (căminele cultu­ maţiile artistice, in cursul trim estru­
formează rale din comuna Cimpul lui Neag şi lui I al anului viitor, vom iniţia o în­
(pag. 3-a). Jiel), au fost inzestrate cu mobilier : trecere intre aceste formalii.
dulapuri, scaune ele. căminele cultu­ în colaborare cu comitetul de fe­
rale din Cimpa, Jiel şi Dealul babei. mei. biblioteca orăşenească va reac­
Biblioteci le comunale şi săteşli au tivi/.,! toate cercurile de citit, de.sfă-
fost aprovizionate cu căr|i noi şi sini şurind o intensă muncă de îndruma­
te a acestora pe baza unor grafice
L F. Praştie şi I. F. Sebeş-faţă-n __ DIN CRONICA ÎNTRECERII in curs de aprovizionare cu noi sto­ cursul acestei luni se vn organiza
şi planuri de măsuri concrete.
In
curi repartizate. In cursul trim estru­
lui IV a.c. vor mai fi înzestrate cu
mobilier biblioteca comunală din Is*
la Biblioteca comunală din Cimpa
Două feluri de a folosi HM croni şi căminele culturale din Hă- simpozionul literar „V iaţa nouă a sa­
lului oglindită în literatura nouă" iar
nila şi Cimpul lui Neag. Tot in aceas­
culturale din
tă perioadă căminele
biblioteca centrală orăşenească va o r­
Prin buna Jiel, Dîlja Mare şi Dealul babei vor ganiza în cadrul „Lunii cărlii la sare"
primi cile un aparal de radio pentru
mai multe in tîln iri intre membrii cer­
mecanismele U. M. C u g ir organizare organizarea unor audiţii colective. cului literar „M inerul" şi c itito rii din
cultură şi artă,
Comitetul pentru
Valea Jiului.
împreună cu conducerea Teatrului de
O atenlie sporită va acorda comi­
PANOUL IVlDlNÎJAÎllOJ? a muncii slat „Valea Jiului* a repartizat la fie ­ tetul pentru cultură'şi arlă muncii po­
litice cu film ul la cinematografele di*
care cămin cultural cile un actor pen­
în treprinderile forestiere din Sebeş prinderii şi conducerile sectoarelor, tru instruirea şi pregătirea form aţii­ la oraşe şi sate. In acest scop se vor
şi Orâştie au caracteristici comune. ia indicaţia organizaţiilor de partid, M u ncitorii, inginerii şi tehnicienii lo r artistice. Comisia pentru răspîn- organiza la cinematografele săteşli 15
A tit una, cît şi cealaltă, exploatează au repartizat pe v iito rii cursanţi să de la Fabrica chimică din Orâştie, direa cunoştinţelor cultural-sliintifi- premiere festive, 4 simpozioane, 2
din m asivii muntoşi din regiunea lucreze pe lîngă m uncitori cu expe­ îndrum aţi îndeaproape de către o r­ ce şi-a întocmit un grafic, după care concursuri „Cine ştie ciştigâ", 4 ci­
noastră cantităţi aproape egale de rienţă. In tim pul şcolarizării, multe fJT i'O k k ganele şi organizaţiile de partid, au va urmări deplasarea conferenţiari­ cluri dc filme documentare pe dife­
masă lemnoasă. Amîndouâ — prin lecţii au fost urmate de demonstra­ înscris lună de lună pe graficele în­ lor şi susţinerea conferinţelor. rite teme şi oile acţiuni.
specificul de muncă — îşi desfăşoa­ ţii practice pe teren”. trecerii socialiste succese tot mai Un grafic asemănător s-a întocmit In luna decembrie vom organiza un
ră activitatea afară, fiin d astfel in La I. F. Sebeş au fost luate şi alte frumoase. Ca urmare, de la începu­ şt pentru deplasarea brigăzilor ştiin­ schimb de experienţă între centrele
mod egal influenţate de condiţiile măsuri în vederea folosirii raţionale tul anului şi pînă în ziua de 1 de­ ţifice de radioficare şi vom analiza a c tiv i­
atmosferice. $i una şi cealaltă folo­ a mecanismelor. De pildă, a tit pen­ cembrie ei şi-au depăşit planul pro­ In atenţia com itetului pentru cul­ tatea staţiilor Înscrise In concursul
sesc aceleaşi procedee tehnologice; tru mecanicii de fierăstraie, cît si ducţiei globale şi marfă cu 2,5 Ia tură si artă va sta permanent preo­ „Centrul de radioficare cu cea mai
ambele exploatează sortim ente ase­ pentru funîcularişti şi tractorişti, sută si respectiv cu 11,5 la sută. In cuparea fată de organizarea unor ac­ bună activitate".
mănătoare. In procesul de producţie s-au introdus carnete de bord în această perioadă au dat peste sar­ ţiuni de calitate, bine pregătite. In Şcoala populară de artă şl şcoala
folosesc aceleaşi tip u ri de mecanis­ care se însemnează zilnic situaţia cinile prevăzute însemnate cantităţi acest scop se va consulta publicul de muzică şi arte plastice vor pre­
me. Pentru îndeplinirea ritm ică a realizării planului, starea d tila ju lu i, de produse chimice ca tanin praf, din Valea Jiului şi, In funcţie de ce­ găti lunar cîte o producţie internă şi
sarcinilor de plan, cît şi pentru uşu­ felul cum a fost deservit. Carnetele oxid roşu şi galben de fier, pirolu- rinţele acestuia, se vor Întreprinde ac­ vor colabora cu celelalte unităli cul­
rarea m uncii lucrătorilor, a tit în ­ de bord sînt controlate de şefii de zită eic. La preţul de cost. pe peri­ ţiu n i largi. Vor fi in v ita ţi lectori turale (cluburt-cămine) la realizarea
treprinderea forestieră din Sebeş, parchete, care au datoria să ia cele oada prim elor 10 luni, au obţinut şî conferenţiari centrali pentru dez­ unor programe festive de ansamblu.
cit şi cea din Orâştie au fost înzes­ mai bune măsuri pentru exploatarea 4.029.000 lei economii. baterea unor probleme şi teme cu Comitetul pentru cultură şi artă at
trate cu un număr aproxim ativ egal raţională a mecanismelor. Apoi, caracter ştiin ţific. oraşului regional Petroşani va lupta
La dobîndirea acestor realizări au
de mecanisme şi utilaje. toate mecanismele au fost între ţin u ­ co n trib uit mai m ulţi factori. Mai in- Ţinlnd seama de faptul că in anul pentru ca măsurile care au fost pre­
Cu toate acestea, rezultatele eco­ te şi reparate bine. In acest scop, tîi toţi m uncitorii, in frunte cu co­ 1965 se va desfăşura cel de-al IV - conizate să fie traduse In viaţă.
nomice ale celor două întreprinderi la I. F, Sebeş există la fiecare sec­ m uniştii, s-au preocupat de îm bu­ lea festival bienal de teatru „I. L Ca- prof. IIO G M AN CORNEL
sînt diferite. In 10 luni, I. F. Sebeş tor cîte un atelier mecanic unde lu ­ 1- : 1 nătăţirea organizării muncii. Cu toţii ragiale", fiecare cămin cultural se secretarul Comitetului pentru
şi-a depăşit sarcinile producţiei glo­ crează m uncitori specializaţi in în­ au folosit mai raţional maşinile şi pregăteşte intens pentru concurs In cultură şi arlă al oraşului
bale şi marfă cu 8,9 la sută şi, res­ treţinerea şi repararea mecanisme­ utilajele la care au lucrat. Au a- acest sens în fiecare zi de m arţi in ­ regional Petroşani
pectiv, cu 10,1 la sută. întreprinde­ lor. Pentru fiecare mecanism şi u- SPIRIDON MATEESCU CORNEL DURIG A cordat apoi o atenţie mai mare re­
rea forestieră din Orâştie insă a în­ tilaj în parte au fost întocm ite gra­ tîm plar — secţia tim plărie maistru — secţia turnătorie ducerii tim p ilo r neproductivi. Ingi­
deplinit planul producţiei globale şi fice de întreţinere şi reparaţie, care mam nerii ffî tehnicienii au s p rijin it in Refacerea fondului de pescuit sportiv
marfă în proporţie de 100 la sută şi au fost respectate. Calitatea între­ permanenţă m uncitorii în organiza­
respectiv, 98,7 la sută. Colectivul în­ ţin e rilo r şi reparaţiilor a fost bună. rea muncii, deservirea m aşinilor şi In vederea protejării şi dezvoltării filia le i Petroşani s-au deversat pes­
treprinderii din Sebeş şi-a îndeplinit Ca urmare, la multe din mecanisme în ridicarea ca lifică rii profesionale. bazei de pescuit sportiv, Com itetul te 260.000 puîeţi de păstrăv cu ic u -
ritm ic planul la aproape toate sor­ (exemplu fierăstraiele „D ru jb a ” Cele mai bune realizări le-au ob­ regional de vină toace şi pescuit din beu. Rîul Mureş, împreună cu băl­
tim entele; la cele principale a ob­ deservite de Crisiea loan, Cotoflenci ţinut colectivele de muncă din sec­ regiunea noastră a întocm it un plan ţile naturale din localităţile Aba
ţin u t însemnate depăşiri. La I. F. Vasile şi alţii), durata între două J ţiile I chimie, III metalurgie şi mase de măsuri tehnico-organizatoi ice Iulia, Sebeş, OrâŞitie, Sim eria si
Orâştie situaţia se prezintă însă a lt­ reparaţii capitale a crescut. De sub­ plastice. privind construcţia unor noi insta­ Deva, au p rim it în efectivul lor pis­
fel. La sortim entele de bază, p rin ­ lin ia t apoi faptul că toate mecanis­ w la ţii şi amenajarea celor existente, cicol peste 2000 kg. puiet dc crap.
tre care buşteni de fag pentru ga­ mele au in tra t la tim pul planificat • m K B. STELIAN crearea de bazine noi şi repopularea Toate aceste realizări au dus la
ter, buşteni de fag pentru derulaj, în luci u, ele au fost instalate in ter­ i ' f 3 - r 1 corespondent lor cu specii de peşti corespunzători dezvoltarea bazei de pescuit sportiv
lemn de răşinoase pentru mină, menele stabilite. La I. F. Sebeş exis­ regim ului de apă respectiv. în regiunea noastră. Dar aceasta nu
lemn de fag pentru celuloză şi altele, tă două echipe anume specializate Acordînd im portanţa cuvenită în­ înseamnă că s-a făcut totul. Este de
colectivul între p rind e rii a rămas cu în montarea funieularelor. P 3 In mod ritmic fă p tu irii m ăsurilor stabilite, au fost dorit ca si pescarii sportivi să ma­
restanţe cuprinse între 1700-3000 m c. Care este situaţia la I. F. Orăşv- obţinute im portante realizări. Ast­ nifeste mai m ult interes în păstra­
Cauzele care au făcut ca realiză­ tie? Mai întîi conducerea între­ A m M uncitorii de la I.C.R.T I. Petro­ fel, au fost construite 48 cascade şi rea efectivului piscicol al regiunii
rile celor două în tre p rinderi să fie prinderii (director Constantin Mano- şani acordă o atenţie deosebită în ­ praguri, 2000 m p. toplîţe şa In a- noastre.
d iferite sînt mai multe. Pentru obţi­ le, inginer şef Mogoşan Remus) nu d e p lin irii planului de desfacere in pele de munte s-au deversat peste C RISTIN EL POFA
nerea unor rezultate tot mai bune, a acordat atenţia cuvenită proble­ m -\*l mod ritm ic. Ei îşi organizează bine 200 000 bucăţi păstrăvi indigeni, iar preşedintele C om itetului regional
conducerea în tre p rin d e rii din Sebeş, melor de mecanizare. La biroul de h SBH munca, se preocupă de eliminarea în lacul de acumulare de la Cincis de vînatoare şi pescuit
îndrum ată de organizaţia de partid, mecanizare, pe lingă faptul că ma­ tim p ilo r neproductivi. Ca urmare, — Cerna şi într-un lac din cadrul Hunedoara-Deva
s-a preocupat de aplicarea în pro­ joritatea lu cră torilo r nu au avut o lună de lună nu numai că si-au în­
ducţie a unor măsuri tehnico-orga- calificare corespunzătoare specifică L m B m m deplinit planul, dar l-au şi depăşit.
ni/.atorice eficace. Accentul a fost locului de muncă, au existat fluc­ Acest lucru a făcut ca planul de Extinderea folosirii traverselor
pus pe extinderea mecanizării lu ­ tuaţii. La sectoarele de exploatare, FLOAREA ŞTEFANESCU M ARIUS PARASCHIV desfacere pe II luni să fie îndepli­
c ră rilo r grele. Ca urmare, la ope­ de asemenea, există puţini lucrători lustruitoare — secţia tim plărie rectificator — secţia sculărie nit cu 9 zile mai devreme. Drept din beton precomprimat
ra ţiile doborît-secţionat, scos-apro- cu munci de răspundere specializaţi (fotografii trimise in cadrul concursului corespondenţilor 'voluntari rezultat, oamenii muncii din regiu­
piat şi co jit mecanic, I. F. Sebeş în probleme de mecanizare. Aceasta nea Hunedoara au putut cumpăra Anul acesta, pe lin iile dc calc fe­ Pentru refacerea într-un tim p cît
şi-a depăşit planul cu circa 60 la fiin d situaţia, se pune întrebarea ce de tov. Troian Trie). la timp, din magazine însemnate rată dintre Brazi—Citnpiua, Iaşi — mai scurt a lin iilo r, constructorii
sută. 1 la sută şi respectiv 8 la su­ îndrumare, ce sp rijin calificat pot cantităţi de m ărfuri de sezon. Tecuci, Sim eria—Petroşani, Braşov folosesc procedeul mecanizat de în­
ta La toate mecanismele planul a prim i m uncitorii care deservesc me­ —Podul Olt, Teiuş — Oradea şi pc locuire a şinelor uzate cu panouri
fost îndeplinit, la m ulte fiind depă­ canismele ? La I F. Orăştie, sînt In întrecerea socialistă ce se des­ alte trasee a căror lungime depă­ de lin ii gata montate pc traverse.
şit. mecanisme deservite de m uncitori făşoară la această întreprindere s-au şeşte 300 km, s-au term inat lucră­ Astfel, productivitatea muncii spo­
La f. F Orăştie însă nu a existat necalilicaţi. Este drept, conducerea LUCRâRI AGRICOLE DE SEZON evidenţiat responsabilii de raion rile dc înlocuire a traverselor din reşte cu 20 la sută, iar durata de
o continuă preocupare pentru e xtin ­ întreprinderii, sp rijin ită de comite­ ■ ■ B O B O S a B U M m t f M m n V M M H M r J M H M H M R I f B " 1 Petre Stelescu, de la raionul trico­ lemn cu ccic din beton precom­ întrerupere a circulaţiei se micşorea­
derea mecanizării lu crărilo r. Meca­ tul de partid, s-a preocupat de ca­ taje de lină, Constantin Vîlceanu. de prim at ză aproape la jum ătate faţă dc me­
nismele nu au fost folosite la capa­ lificarea m uncitorilor. Dar rău este Preocupări actuale în legumicultura la raionul tricotaje de mătase, Mihai Extinderea folosirii pe lot mai todele obişnuite.
citatea nominală. La unele lucrări, că a existat o slabă preocupare pen­ Crăciun de la raionul ciorapi de multe magistrale feroviare a noului A nul acesta, p o trivit calculelor
care trebuiau să se execute meca­ tru permanentizarea lor. Deşi cali- In prim ele luni ale prim ăverii, în cu spanac, salată *»i alte legume, din bumbac şi Popescu loan de la raio­ tip de traverse cu o durabilitate dc specialiştilor din M inisterul Trans­
nizat, s-a folosit muncă manuală. )ificaţi, o puric din m uncitori au unităţile agricole vor trebui c u lti­ cele 10 planificate. nul ţesături de bumbac, aproape 3 ori mai mare contribuie po rtu rilo r nî Telecom unicaţiilor, in
Ca urmare, la operaţiile doborit-scc- plecat din întreprindere, iar o par­ vate 130 de hectare cu legume tim ­ Mai anevoios se desfăşoară aceste la mărirea vitezei dc circulaţie şi In urma m ontării traverselor din belon
tionat, scos-apropiat. încărcat şi co­ te, în loc să fie încadraţi în lucru la purii. D im ie acestea 100 ha. sînt lucrări în unităţile agricole din ra­ I CRIŞAN reducerea cheltuielilor de în tre ţi­ precom prim at se vor economisi 30.000
j it mecanic, I. F. Orâştie a rămas sectoarele productive, au fost tri­ destinate pentru cultura spanacului ionul Alba. Dcsi în acest raion sînt corespondent nere. metri cubi buşteni dc fag.
cu restanţe de 34.178 mc., 55 896 mişi .să urmeze alte cursuri de cali­ şi salatei, inr 30 ha. pentru ceapă gospodării colective ca cele din Mi*
m c., 29 233 m c. şi respectiv cu ficare pentru alte profesii. Oare în verde In vederea bunei desfăşurări ceşti şi M ihalţ unde se cultivă su­
2.100 m c. masă lemnoasă. cadrul întreprind erii nu se puteau a lucră rilor s-au luat o serie de mă­ prafeţe însemnate cu legume, totuşi
găsi în afara acestora şi a lţi m un­ suri. Astfel, toate seminţele necesa­ Pe urmele
Dar să analizăm mai am ânnnlit această acţiune este rămasă în urmă. ____ € o m s 9 § e t a p c
cauzele care au făcut ca la cete două citori care să fie trim işi la şcola­ re au fost repartizate din vreme gos­ In total pe raion s-au realizat pînâ
întreprinderi mecanismele să fie' fo­ rizare ? podăriilor colective. Ca urmare, în acum abia 17 ha. cu legume, din materialelor publicate
losite într-un mod cu totul diferit. Pe lîngă rele arătate, la nereali- numeroase unităţi semănatul legu­ cele 30 stabilite.
Să vedem rum au reuşit lucrătorii zarea planului pe mecanisme au melor se desfăşoară in bune condi- S ituaţii asemănătoare sc în t Unesc
de la I. F. S^bes să obţină rezulta­ contribuit şi a lţi factori. De exem­ ţiuni. Rezultate bune s-au obţinut si în gospodăriile agricole colective
te bune în folosirea tuturor meca­ plu, o parte din utilaj? au in trat la G.A.C. din Lăpuşnic, Bretea Mu- din Toleşli şi Haţeg, unde s-au se­ l a u n r ă
nismelor. tîrziu in luciu. In loc ,să fie u tili­ resană şi în alte unităţi din raionul mănat doar 2 ha. din cele 10 plani­
..îndeplinirea planului la meca­ zate, ele au stat în magazia între­ llia , unde s-au semănat 12 hectare ficate.
nisme nu e.sle întîm plătoare — ne prinderii. La unele, durata de insta­
spunea inginerul V irg il Bran, şeful lare şi punere în funcţiune a fost De ce întîrzie executarea arăturilor? In graficul clin „Agenda de în tre­ tură obiectivă. Din răspuns aceasta Dar să cităm mai" departe răspun­
b iroului meranisme de la I. F. Sebeş. depăsilă. Aceasta pentru că echipa cere" apăruta in ziarul „D rum ul so­ rezultă. Dar, să aruncăm o p rivire sul sosit la redacţie :
La întreprinderea noastră toţi m un­ condusă de Berindei loan nu si-a La gospodăria colectivă din Cris- y.c la această gospodărie colectivă. cialism ului” din 30 octombrie, ex­ asupra rezultatelor înregistrate în ,,b) E. M. Deva: prin faptul că la
c ito rii. inginerii şi tehnicienii au n- organizat întotdeauna judicios m un­ lur, oraşul regional Deva, pentru Deşi conducerea G.A.C. a solicitat ploatările miniere Teliuc, Deva, cele 10 luni din acest an de către această unitate nivelul de exploa­
cordat acestei probleme o deosebi­ ca. M uncitorii nu au fost rep arti­ însăminţarea cu ltu rilo r de prim ă­ şefului de brigadă si celor 3 trac­ Muncelul Mic şi Bâiţa-Crâciuneşti Exploatarea m inieră Teliuc La fie ­ tare este la felia 9 şi 10, respectiv
tă atenţie. Conducerea întreprinderii zaţi zi de zi chibzuit pe operaţii de vară s-a prevăzut ca în această torişti repartizaţi pentru a deservi au apărut cu planul nerealizat pe care sfîrşit de lună s-au înregistrat orizontul — 90 m. unde se execută
a repartizat judicios mecanismele ne lucru. La 1. F. Orâştie încă nu s-a toamnă să se execute arături pe a- această unitate să execute arături perioada 1-20 .octombrie. Cum era depăşiri faţă de plan de cîte 1-2 si lucrări de pregătire *\i transport în
secte* re. ţinînd seama de sarcinile ce reuşit să se înjghebeze o echipă de proape 100 ha Din suprafaţa am in­ pe tarlalele eliberate de culturi u r­ şi normal, conducerea T rustului m i­ chiar 4 procente. Aceasta înseamnă acelaşi timp, ritm u l de execuţie nu
t: .'bule îndeplinite. Ele r i fost date m uncitori localnici specializaţi în tită. pinâ in prezent, s-au făcut ară­ zii, tractoarele au fost foloshe în nier Deva, în a cărui competenţă că­ că de la Teliuc a luat drum ul furna­ poate să se menţină lin ia r fapt care
spre a fi dejprvite, m uncitorilor ca­ montarea d ife rite lo r mecanisme turi pe abia 6 ha. alte scopuri, care nu au nim ic co­ dea sarcina să ia măsuri pentru în­ lelor mai m ult minereu. întrebarea influenţează negativ planul de pro­
lific a ţi. In acest scop, numai in In cursul acestui an s-au făcut m u l­ Explicaţia râm înerii în urmă tre­ mun cu lucrările agricole contrac­ deplinirea ritm ică a planului, mă­ este însă cînd s-a extras acest m i­ ducţie şi cere efo rtu ri în realizarea
cursul anului curent au fost cali­ te mişcări de mecanisme şi utilaje. buie căutată, pe de o parte, în sla­ tate de S.M.T. cu gospodăria colecti­ suri despre care să informeze şi re­ nereu pentru că In fiecare lună, cu lui.
ficaţi peste 80 m uncitori. Deşi cursu­ Unele s-au făcut, poate, justificai, dar ba preocupare a consiliului de con­ vă. dacţia, ne-a trim is un răspuns în excepţia lu n ilo r a prilie şi octom­ Prin măsurile tehnico-organizato-
rile au avut o durată scurtă, după altele se datoresc nerespectârii terme­ ducere al G.A.C. faţă de eliberarea care încearcă să explice cauzele care brie, prima decadă a fost încheiată rice dispuse, exploatarea a reuşit ca
term inarea lor m uncitorii au exploa­ întregii suprafeţe de teren destina­ au dus la nerealizârile din exploa­ cu cîte 2-3 şi chiar 5 procente Iu pe luna octombrie 1964 să de­
tat raţional mecanismele, şi-au în­ nelor de exploatare a parchetelor tă a ră tu rilo r de toamnă, iar pe de Ogoare pe 1980 ha. tările amintite. minereul extras în minus ? Să lă­ păşească planul la minereul extras
dep linit sarcinile de plan. Ei stâ- (exemplu parchetul Voia). Intreţine- altă parte, în activitatea defectu­ „D in analiza făcută în cadrul ex­ săm cifrele să vorbească: luna iulie, cu 0,4 la sută” .
pinesc bine tainele meseriei. Aceas­ L. DEM ETER oasă pe care o desfăşoară mecani­ ploatărilor privind cauzele care au de exemplu, a fost încheiată cu pla­ Deci, în luna octombrie si E. M.
ta deoarece, cu multe luni înain­ zatorii din brigada a XV-a de Ia Tim pul prielnic pentru executarea influenţat aceste nerealizări — se nul îndeplinit în proporţie de 101,8 Deva a avut condiţii obiective. Dar
te de şcolarizare, conducerea între­ (Continuare in pag. a 3-a) S.M.T. OrâŞitie, repartizaţi să lucie- în cîmp a lu cră rilo r agricole este fo­ spune în răspuns — s-au dispus ur­ la sută. $i, curios, la s firşilu l p ri­ în lunile februarie, aprilie, ntai, iu ­
losit din plin de către lucrătorii de mătoarele: mei decade a aceleiaşi luni sarci­ nie. iulie şi august, cînd prim a de­
la G.A.S. din Sîntămăria Orlea. Ei nile la extracţia de minereu au fost cadă a fast încheiată cu planul ne­
depun e forturi sporite pentru fe rti­ a) la E. M. Teliuc în ziua de II îndeplinite în proporţie de numai realizat, L\ M Deva a avut tot con­
lizarea unor suprafeţe cît mai mari octombrie 1964, în schimbul II, s-a 98,3 la sută. Au fost însă şi cazuri, d iţii obiective? Poate se va susţine to­
de teren. Pînâ ieri, ne-a inform at lu p t cablul purtător de la funîcu- cum este luna mai, cind prima de­ tuşi că lucrările am intite sînt de lun­
tov. ing. Lazâr Domşa, directorul larul Teliuc-Hunedoara, necesitînd cadă s-a încheiat cu planul îndepli­ gă durată si greutăţile au existat A -
G.A.S., au fost transportate în cîmp reparaţii pînă în 2iua de 12 octom­ nii doar în proporţie de 88 la sulă. Uinci cum se explică faptul că în
peste 5.000 tone gunoi de grajd, pe brie 1064, orele 14, cînd s-a dat din Se pune întrebarea: oare în toate lunile ianuarie, m artie şi septembrie
mai bine de 250 de hectare. nou în folosinţă Prin măsurile dis­ cele 8 luni în care prima decadă a planul a fost îndeplinit în fiecare
Atenţie cuvenită se acordă si ară­ puse s-a reuşit ca la finele lunii oc­ fost încheiată cu m inusuri au fost decadă? Nu este surprinzătoare dis­
turilor. Datorită muncii susţinute pe tom brie 1904 planul de producţie să cauze obiective de genul cablului dc pariţia şi apariţia, de la o lună la
care au depus-o mecanizatorii uni­ fie realizat si depăşit”. Jn funicular care s-a rupt sau a lip ­ alta, a aceloraşi cauze obiective ?.
tă ţii am intite pînâ acum au fost a- Deci, cauzele care au dus la ră- sei de energie, pe seama cărora este
rate 1980 de hectare, din cele 2500 mînerea în urmă la E. M. Teliuc au motivată nenea liza rea ritm ică a pla­ SIM IO N POP
planificate. fost, in luna octombrie, numai de na­ nului ? (Continuare in pag 3-a)

tribuţie au făcut parte actorii lîo - O.N.T. „C arpa(i“ prin regiunile
ACTUALITATEA ria Şerbânescu, Ionel M i ron, A le­ m uncitori, ingineri şi tehnicieni, c*
Cei 37
Banat, Crivana şi Clu.i.
xandru .Itila ctc.
f , YyL. — i — nmu — ■ La subfiliala din Brad a U ni­ videnţinţi in întrecerea socialistă,
unii societăţii de ştiinţe medicale, au vizitat cu acest p rile j oraşele
s-a organizat recent o şedinţă dc Lugoj, Tim işoara, Arad, Oradea,
Q Colectivul Teatrului dc stat ® Duminică, la căminul cultu­ referate ştiinţifice. C luj, Turda şi Alba Iulia
din Oradea a fost duminică oas­ ral din Peştişul Mare, a avut loc Cu acest p rile j au fost prezen­ Excursia s-a dovedit deosebit dc
petele dcvenîlor. In faţa sutelor dc o expunere pe tema : „Cum pu­ tate mai m ulte referate. Pe m ar­ utită pentru îmbogăţirea cunoştin­
spectatori, a rtiştii orădeni au pre­ tem mări fertilitatea solului". Ex­ ginea lor s-au purtat discuţii fru c­ ţelor şi pentru cunoaşterea reali­
zentat piesa: „V izita bălrînci punerea a fost susţinută de ing tuoase, participanţii împărtăşit)* zărilor regim ului nostru dcmocrat-
doamne", eomedie-tragică în 3 ac­ Octavian Solomon. du-şî din experienţa acumulată în popular, constituind în acelaşi
te de Fricderich Durrenmatt. Pie­ C) Azi, sala A lta din Deva va activitatea ce o desfăşoară. tim p un nou imbold în muncă.
sa, în care dram aturgul elveţian găzdui în matineu şi seara spec­ O La Casa dc cultură din Hu­ VE.IDEL S TA N IS LA V
mmmi dezvăluie aspecte din cruda reali­ tacolul: „Căsnicia nu-i o joacă”, Institutul dc teatru şi cinematogra­ 0 Din in iţia tiva C om itetului o-
corespondent
nedoara, tov A Radu. asistent Iu
tate capitalistă contemporană, că­
comedie în 3 acte de Ion I). Ser­
reia actorii i-au dat o înaltă ţi­ bau. Spectacolul va fi prezentat fie din Bucureşti a prezentat sîm- răşmesc pentru cultură şi artă
nută artistică, s-a bucurat de un de colectivul Teatrului dc stal din bătă, 28 noiembrie, în faţa unui Deva, duminică 29 noiembrie, trei
J Ai.
binem eritat succes. Arad care se află în turneu în re­ numeros public, expunerea cu te­ brigăzi ştiinţifice alcătuite din oa­
© Luni 30 noiembrie a.c. Ia că­ giunea noastră. ma „F ilm u l rominesc peste hota­ meni de diverse specialităţi s-au
m inul cultural din Nâdăştia Supe­ © La Casa dc cultură din oraşul re". In continuare a rulat film u l deplasat în satele Sîntandrei, Crîs-
rioară, ing. Traîan Sirnina a sus­ Sebeş a avut loc zilele trecute rominesc „L u p cn i’29". tur si Almaşul Sec. Aici, m em brii
ţinut în faţa colectiviştilor consul­ concertul-spectacol „C arnaval la © Comitetul sindicatului dc la brigăzilor au dat răspunsuri am­
taţia pe tema „Cum putem comba­ Tunase", prezentat de Teatrul sa­ E. M. Lupcni a organizat zilele ple Ia toate întrebările puse de
Strungarul Pavel Victor de fa Atelierele centrale din Curabarza Îşi depăşeşte lună 'de lună sarci­ te eroziunea solului*. tiric muzical C. Tănase. D in dis­ trecute o excursie cu autocarul către locuitorii satelor respective.
nile de plan, execută numai lucrări de bună calitate. El este evidenţiat in Întrecerea socialistă,