Page 1 - 1965-07

~ r *v
PROLETARI DIÑ To7AU N Ifl-VAl
UfiEÂ FUNDAMENT ALA

A HOMÀNIO SOCIALISTE

In atmosfera de intensă activitate politică şi de In proiectul de Constituţie îşi găseşte totodată ex­
puternic entuziasm, caracteristică acestor zile premer­ presie politica stalului nostru de ocrotire şi sprijinire
gătoare Congresului al IV-lea al partidului, publicarea a proprietăţii cooperativelor agricole de producţie şi d
în presă a proiectului de Constituţie a Republicii Socia­ celorlalte organizaţii cooperatiste, subliniindu-sc rolul
liste România s-a înscris ca un nou eveniment, de o important al acestora in opera de construcţie socialista.
deosebită însemnătate in viata poporului nostru. Oa­ Urmînd neabătut partidul, ţărănimea cooperatistă mun­
menii muncii de la oraşe şi sale au luat cunoştinţă cu ceşte cu avint pentru întărirea si dezvoltarea coopera­
profund interes şi bucurie de conţinutul acestui istoric tivelor agricole de producţie, pentru mobilizarea ma­
ñ ----------------------
document, care va deveni legea fundamentală a statului rilo r rezerve şi posibilităţi de sporire a producţiei agri­
¿267 JOI 1 IULIE 1965 4 .nî, 25 bani nostru socialist. cole pe care le oleră acestea, în vederea dezvoltării
J Imaginea luminoasă a în flo ririi patriei, conturată cu economiei naţionale, ridicării continue a nivelului de
-j------ ------ inr— atîta claritate de proiectele de Directive ale Congresului viată al ei si al întregului popor.
al IV-lea, este întregită de proiectul de Constituţie, care Socialismul se construieşte pentru ca oamenii muncii
consfinţeşte măreţele victorii repurtate de poporul nos­ să se bucure de o viaţă liberă şi (orieiIă — acestui no­
Di: DIRf-ClVE marile transformări revoluţionare săvîrşite in anii care şi stalului nostru. Ca lin adevătai imn închinat liber­
bil ţel îi este consacrată întreaga activitate a partidului
tru în făurirea noii orînduiri. Exprimînd în mod just
tăţii, demnităţii şi fericirii oamenilor răsună prevederile
fă au trecut de la eliberare, proiectul de Constituţie înlă- proiectului de Constituţie consacrate drepturilor funda­
ţişeazâ chipul unei Românii in plină înaintare pe drumul
progresului, al bunăstării şi civilizaţiei, viaţa nouă a mentale ale cetăţenilor. Dreptul la muncă, la odihnă,
poporului român, devenit cu adevărat liber în tara sa, la asigurarea materială in caz. de hătnncle, boala sau
stăpîn deplin al tuturor bogăţiilor naţionale, al roade­ incapacitate de muncă, dreptul la învăţătură s-au stator­
nicit de mult in viaţa oamenilor muncii din tara noa­
lor muncii lui, al propriului său destin. stră, fac parte organică din existenta lor de fiecare zi.
IN E E ZB A TE R E mirea pe care proiectul de Constituţie o propune pen­ Acelaşi lucru se poate spune despre egalitatea in drep­
Esenţa acestor schimbări îsi găseşte expresia în denu­
turi a femeii cu bărbatul, despre dreptul de a alege si
tru statul nostru — Republica Socialistă România. „Re­
publica Socialistă România — glăsuieşte articolul 1 al
proiectului — este stal al oamenilor muncii de la oraşe de a fi ales, dreptul de asociere, libertatea conştiinţei,
a cuvîntului, a presei, întrunirilor, dreptul de proprie­
«
şi sate. suveran, independent şi unitar". Imbrăţişind cu tate personală ele.
entuziasm şi sentimente de puternică mîndrie patriotică nale stă in aceea că statul le garantează prin asigurarea
Forţa acestor largi prevederi democratice constituţio­
nunciî numire a stalului un simbol al celei mai măreţe cuceriri condiţiilor materiale care permit exercitarea lor efecti­
această prevedere, poporul nostru vede in noua de­
vă. Aceasta creează fiecărui om al muncii posibitilăţi
a lui, al îm plinirii idealului pentru care au luptai si
s-au je rtfit cei mai buni fii ai clasei muncitoare şi ai
valorifica
cunoştinţele şi ap­
maselor largi populare — victoria deplină a socialis­ penlru a-şi a-şi afirma energia, talentul şi capaci­
tăţile creatoare, . a-şi
Mmnedo«rs& ploatării şi asupririi omului de către om. în interesul general al societăţii si al său personal.
m ultilateral personalitatea,
mului în România, lichidarea pentru totdeauna a ex­
titudinile,
dezvolta
î i cheia aprecierii caracterului o rin d u irii de stal este drepturi a cetăţenilor tării, fără deosebire de naţionali­
Problema fundamentală a oricărei revoluţii şi care dă
Proiectul de Constituite proclamă deplina egalitate în
problema puterii O ricît de meşteşugit ar vorbi o cons­ tate, rasă. sex sau religie. N aţionalităţilor conlocui­
tituţie despre „democraţie", despre „libertate" şi „ega­ toare le sint asigurate folosirea liberă a lim bii materne,
a vi loc Ja du bi „Sidtjuitul", adunarea oa- V orbitorii au scos în evidentă interesul und cu care oamenii mun­ litate", dacă la putere se află reprezentanţii capitaliştilor precum şi cărţi, ziare, reviste, teatre, învăţămînlul de
loaraconsacrată ezbalc/ /iedelor de Direc- cii au luat cunoştinţă de conţinutul proiectele Directive ale celui de-al şi moşierilor, ai exploatatorilor şi jefu itorilor maselor toate gradele, în limba proprie. In ţoale aceste
leaal pariirlului.Coi p(r>000 de parlicipanti IV-lea Conqres al P.M.R., şi-au exprimat apTea şi adeziunea lor de­ muncitoare, în fapt nu poale fi vorba de o democraţie prevederi îşi găseşte expresia rezolvarea mar-
iuzep;ezen|a la idunarnovarăşului Alexan- plină fată de măreţul program de continuă 'oltare a economiei şi cul­ adevărată, ci de dominarea m inorităţii avute asupra celor xist-leninistâ a problemei naţionale de către parti­
roul.i Politic al CC Jtf.R., vicepreşedinte turii noastre naţionale. Din cuvîntul lor a rjt holărîrea comuniştilor, a mulţi. dul şi statul nostru. Umăr la umăr, in strînsă unire, oa­
al IPR., a lovjăşuluîforghe Călin, prim- luluror oamenilor muncii din intreprinderihaşului Hunedoara de a in- In tara noastră, întreaga putere aparţine poporului. menii muncii din ţara noastră, fără deosebire de na­
onaJHuncdoaia il P.M/ altor reprezentanţi timplna Congresul parlidului cu noi succed muncă. Primit ou puter­ La temelia puterii populare se află alianţa frăţească ţionalitate, muncesc cu avint pentru înflorirea patriei
p riid ş i de stat. nice aplauze, a luat apoi cuvîntul toyarăşuiexandru Drăqhici. muncitorească-ţăiănească, unitatea de nezdruncinat din­ socialiste.
rhi.să 6 tovarăşul CheorCálin. In încheiere, adunarea oamenilor muncin Hunedoara a adoptat o tre clasa muncitoare — clasa conducătoare a societăţii Odată cu proclamarea drepturilor, proiectul de Con­
t ^ sii vejachi Nicohc, d ir general al Combi* — ţărănime, intelectualitate si celelalte categorii de oa­ stituţie pune în faţa oamenilor muncii îndatoririle fun­
'-.»i ■ "oara, Gheorqhe Ci/maş, tru furnalisl, Rădoane telegramă care a lost trimisă C om itetului trai al Partidului M uncito­ meni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, însu­ damentale de a respecta Constituţia şi loqile ţării, de
elar, Follîcska Fiancisrector general al Jn- resc Român, tovarăşului Nicolae Ceauşes<prin care îşi exprimă pro­ fleţite de aceeaşi cauză măreaţă — cauza construirii so­ a apăra proprietatea socialistă, de a contribui la întă­
'¡i sideurgice Hunedoaralulescu Ghoorghe, in- fundul ataşament iată de politica înţeleasa parlidului şi holărîrea fer­ cialismului şi comunismului în patria noastră. rirea şi dezvoltarea orinduirii socialiste. Datoria p ri­
imr şe- ma loan şeful E xplorării ?re Teliuc, Florea Va­ mă de a-şi mobiliza toate forţele la lupţ.entru înfăptuirea sarcinilor Proiectul de Constituţie consfinţeşte rolul parlidului mordială, sfîntă, a fiecărui cetăţean este de a şi pune
fi 11'-‘. jC/UÎ raría minereurilor de de la Teliuc. pe care cel de-al IV-lea Congres al pariui le va trasa. clasei muncitoare de forţă politică conducătoare a în­ toate forţele în sluiba apărării patriei socialiste.
tregii noastre societăţi. Sub steagul parlidului, poporul
In proiectul de Constituţie este evidenţiat rolul sta­
nostru a izbutit să cucerească pulerea din m nnile cla­ tului sociatisl ca principal instrument în opera de con­
selor exploatatoare, sub acelaşi steag glorios a obţinut struire a socialismului. Pe baza experienţei de pină
victoria deplină a socialismului, iar azi păşeşte înainte acum sînt definite ca direcţii «de vastei şi m ultilateralei
C u v î t a r e a spre noi izbinzi pe calea desăvirşirii construcţiei socia­ activităţi desfăşurate de statul nostru orqanizarea, pla­
liste. Partidul se bucură in popor de un imens prestigiu,
nificarea si conducerea economiei naţionale, apărarea
de dragostea şi încrederea nemărginită a celor mai largi proprietăţii socialiste, garantarea exercitării depline a
mase, care văd în politica sa propria lor politică, pro­ drepturilor cetăţenilor şi asigurarea legalităţii socialiste,
gramul viitorului lor luminos. Afirmarea rolului de con­ dezvoltarea învăţămîntulut de ţoale gradele si crearea
ducător politic al partidului este rezultatul un^i expe­ condiţiilor penlru înflorirea ştiinţei, artei şi culturii,
\ î e x n d r u D r â g h i c i rienţe istorice a poporului nostru, ea reprezintă o lege pentru ocrotirea sănătăţii, asigurarea apărării ţării, or­
a construcţiei socialiste in patria noastră. ganizarea relaţiilor cu celelalte state Ca un fir roşu
Deţinător suveran al puterii, poporul o exercită prin străbate prin toate prevederile privind activitatea o r­
partidulufalizarea planului pe litătiî produselor şi la obţinerea de varăşl, Marea Adunare Naţională şi prin sfaturile populare. ganelor de stat grija pentru înfăptuirea principiului
aduc si- primele 5 ale anului in curs, În Din prevederile amănunţite ale proiectului de Consti­
însemnate
ii iri: o.islructon* proporţie 02 la sută, indică (ap­ cost. economii la preţul de Isul palpitant înnoitor al con- tuţie cu privire Ia modul de alegere, atribuţiile şi sis­ muncii colective — mărturie a democratismului vieţii
noastre de stat.
uncii hu- tul că sar« prevăzute pentru acest Creşterea potenţialului industrial al srtiei socialiste se afirmă din plin temul de funcţionare a M arii Adunări Naţionale — Legea de bază a statului nostru înscrie trăsăturile
ovăroşosc an se vojeplini şi depăşi. La fi­ ţârii a creat baza tehnico-materială sa Hunedoara. Urmărind In timp organul suprem al puterii de stat — a Consiliului de fundamentale ale politicii externe a stalului, politică
partidu- nele anui9G5 producţia globală necesară dezvoltării agriculturii. A g ri­ tlulia dezvoltării, constatăm că în Stat, a C onsiliului de M iniştri, a celorlalte organe cen­ de dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi cola­
i Nicolae industrialii» de 2,24 ori mai mare cultura a fost înzestrată cu noi m ij­ t puterii populare Hunedoara a trale ale administraţiei, a organelor locale ale puterii, borare frăţească cu ţările socialiste, de promo­
Comile- decît în linrcqistrînd un ritm me­ loace tehnice, lărgindu-se an de an ibălut un drum măreţ, plin de vic­ precum şi a organelor judecătoreşti şi a procuraturii, vare a relaţiilor de colaborare cu ţările avînd
noslru. diu anuall4,4 la sută fată de 13 mecanizarea muncilor agricole şi asi- ii. se desprind în modul cel mai clar şi convingător pro­ altă orînduire social-polilică, în scopul asigură­
ca pro­ la sulă c i prevăzut în Directive. qurîndu-se introducerea pe scară largă 'artidul si stalul nostru acordă o fundul democratism al orin du irii noastre, strinsa legă­ rii păcii şi înţelegerii între popoare Republica noa­
b i de-al In I9G5, foaslră va obţine o pro- a agrotehnicii moderne. In perioada nţie deosebită valorificării cît mai tură dintre statu), nostru socialist şi masele largi ale stră îşi bazează relaţiile sale externe pe principiile
i rb’rtip iegală, de 9,5 ori mai mare anilor 1960— 1964 s-a obţinut o pro­ pline a bogatelor resurse naturale poporului, participarea nemijlocită a acestora la gospo­ respectării suveranităţii şi independentei naţionale, ora­
statut decît in3. ducţie globală cerealieră care depă­ ; acestei regiuni, în interesul dez- dărirea treburilor ţării. lităţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului
iU ,‘m a\i iest Rezult remarcabile obţinute în şeşte cu 12 la sută media color 5 ani Itărîi economiei naţionale şi creş- Temelia orinduirii noastre, baza democratismului ei în treburile interne. In toate aceste prevederi îsi qăscsc
«aţiilc de rii bunăstării oamenilor muncii, real, este economia socialistă unitară, întemeiată pe întruchiparea năzuinţele poporului romîn. devotat trnn
din toate in înfăptuirea politicii partidului de proprielalea socialistă asupra mijloacelor de producţie, şi suflet cauzei socialismului, păcii şi prieteniei între
.. nre. O ri- dustrializarc socialistă, Hunedoara a sub forma proprietăţii de stat şi a proprietăţii coopera­ ponoare.
:tc dirre- »venii o puternică bază a indus- tiste. Prin întrequl ei conţinut, noua Constituţie va consti­
ire însu- ici grele, In regiune s-a produs anul Economia socialista este rodul muncii pline de abne­ tui un puternic instrument în lupta şi munca poporului
că vor ecul aproape 70 la sută din canti- gaţie a întregului popor pentru aplicarea politicii parti­ nostru, condus do partid, pentru dezvollarea operei
, aptă mai itea de fontă, 65 la sută de otel, 52 dului de industrializare a tării, de transformare socia­ de construcţie socialistă, pentru crearea condiţiilor ne­
culturii a sută de laminate finite, 88 îa sută listă a agriculturii, al înfăptuirii planurilor de stat. al
>nii mun- le cocs metalurgic, 65 la sută de succeselor în creşterea continuă a producţiei industriale cesare trecerii la comunism.
Plenara C C. al P M.R din 28 iunie, care a analizat
ă cu viu ninereuri de fier şi peste 51 la sută şi agricole. Aceasta constituie izvorul superiorităţii orin ­ ş? $i-a exprimat în unanimitate acordul cu proiectul de
iropuneri Je cărbune brut diu producţia între­ d uirii noastre, mîndria poporului muncitor. Statornici­
i să con- gii ţări. rea relaţiilor de producţie socialiste în întreaga econo­ Constituţie, a arătat că organele si organizaţiile de
partid, precum si organele de presă au sarrina de a asi­
i lui pro- La Hunedoara au fost dirijate an mie a asigurat dezvoltarea în ritm înalt a forţelor de gura dezbaterea largă a proiectului de Constituţie de
îzbaterea de an sume tot mai importante pen­ producţie, valorificarea superioară a bogăţiilor naţio­
asele de tru lărgirea şi creşterea capacităţii de nale în slujba progresului multilateral al patriei şi r i­ către oamenii muncii.
Dezbaterea proiectului de Constituţie va duce, fără
producţie, investiţiile totalizînd nu­
i o dată
J ic istre so­ mai în perioada şesenalului cifra de dicării nivelului de trai al celor ce muncesc. îndoială, la dezvollarea şt mai puternică a conştiinţei
Proiectul de Constituţie consfinţeşte rolul principal
socialiste a maselor, la creşterea răsounderii lor sociale,
13 miliarde lei.
— proprietate a întregului popor — care cuprinde bo­
ţie şi ' n* Numeroase obiective industriale de în economia naţională al proprietăţii socialiste de stat va stimula participarea lor activă şi plină de iniţiativă
la rezolvarea problemelor vieţii noastre de stat, va
, lovarăşii mare importantă pentru economia na­ găţiile de orice natură ale subsolului, minele, fondul spori şi mai mull holărîrea lor de a-şi consacra toate
narea de ţională, care in urmă cu 5-6 ani erau funciar de stat, pădurile, apele, izvoarele de energie forţele. întreaga capacitate creatoare înfăptuirii lum i­
' 1 fie că a- cunoscute doar sub formă de preve­ naturală, fabricile şi uzinele, băncile, gospodăriile agri­ nosului program de dezvoltare m ultilaterală a societăţii
pe linia deri in Directivele Congresului al cole de stat, staţiunile de maşini şi tracotare, căile de
taliei re- III-lea, au fost materializate, spo­ comunicaţie, mijloacele de transport şi telecomunicaţii noastre, care va fi adoptat de Congresul al IV-lea al
! >r. i, care a rind ş; mai mult puterea economică a de stat, fondul de stat de clădiri şi locuinţe, baza ma­ partidului.
;V.‘ or docu- acestei regiuni. Noul furnal de î .000 terială a institu ţiilo r social-culturale de stat. (Din „Scînteia" nr. 6665)
metri cubi, cele 5 cuptoare M arlin
enlă răs- de 400 lone/şarjă, grupul de laminoa­
lică pre- re şi fabrica de aglomerare, Uzina
rea fermă de preparare a m inereurilor de fier
le partid, de la Coroieşlî, grupul energetic de Solemnitatea înm înării unor înalte
u t la Teliuc, Preparata de cărbune
din acest
il târî», de 150 MW, prin care s-a dublat ca­
i pe vii- pacitatea Termocentralei de la Paro-
ru înde­ şeni, prima linie de şamotă a Fa­ titlu ri şi ordine cu prilejul
se văzu le bricii de produse refractare de la
Alba Iulia şi alte obiective industria­
le importante puse în funcţiune în
ştin|â cu ultim ii ani, constituie o imagine vie
le obiec- a modului în care este tradusă în via­
!itoare a ţă politica parlidului de industrializa­ Zilei învăţătorului
le Direc- re socialistă a ţării, o expresie con­
a repre- cretă a dezvoltării economiei regiu­
•bilizator, nii Hunedoara. M iercuri a avut loc la Consiliul de M unci;", clasa a Tll-a, unor învăţă­ rit lYij Teluşan Popescu. care au
ile vieţii Datorită punerii în funcţiune a noi­ Stat solemni'atea înm înării unor tori şi profesori din învăţămîntul m ulţum it cu căldură partidului şi
icnite să lor capacităţi de producţie, îmbună­ înalte titlu ri şi ordine cu prilejul Zi­ de cultură generala şi din învăţă- guvernului penlru înalta apreciere,
11ă etapă tăţirii proceselor tehnologice şi creş­ lei învăţătorului. In sala de marmu­ m înlul profesional şi tehnic. Pre­ au asigurat că vor munci cu loate
te în pa- terii productivităţii muncii, producţia ră se aflau învăţători şi profesori şedintele Consiliului du Stat a în- forţele pentru a-şi îndeplini, alături
o con- industrială globală a regiunii a spo­ care s-au distins în nobila lor minat apoi înaltele distincţii acor­ de colegii lor, misiunea încredinţa­
llicc ge­ rit în ultim ii 5 ani de 2,3 ori, reali- muncă de instruire şi educare a ti­ date. tă de partid de a pregăti şi a edu­
ca tinerelul în spiritul dragostei şi
ţi nostru, zindu-se un ritm mediu anual de 14,5 nerei generaţii, cadre didactice care In numele Comitetului Central al
or docu- toate ranu je industriei consliluie o anteriori şi cu 29 Ia sută pe accei rea­ la sută. Anul acesta, potrivit preve­ au contribuit la dezvoltarea învăţă- Partidului Muncitoresc Român, al devotamentului faţă de patrie, fată
de partid, faţă de cauza socialismu­
rofund al slrălucîfi Infirmare a justeţei po- lizată între anii 1934—1938. Prcducţio derilor, în regiune se va realiza faţă m inlului in ţara noastră. Consiliului de Stat şi al Consiliului
nulul lor liticiî d» lustrializare socialistă — aqricolă a asigurat aproviiiinarea de anul 1959 un spor de producţie de Cei prezenţi au salutat cu înde­ de M iniştri al Republicii Populare lui.
ibilîiătile piatră iTiqlilară a întregii politici a populaţiei cu produse agroalimenlare 1.6 milioane tone cărbune brul, 550.000 lungi şi puternice aplauze pe tova­ Române a luat cuvîntul tovarăşul ☆
In cadrul aceleiaşi solemnităli s-a
Tea crea­ partidului şlru de construcţie a noii şi a industriei cu materii prime. Re­ tone minereu de fier, 500.000 tone răşii Chlvu Stoica, Gheorghc Apos­ Chivu Stoica care a adresat învă­ mai conferit titlu l de „Profesor E
ţi învaţă- orînduiil. coltele tot mai mari obţinute deG.A.S. cocs metalurgic. 680.000 tone fontă. tol, Ştefan Voitec. Paul Niculoscu- ţătorilor şi profesorilor participanţi
Orientări spre dezvoltarea cu pre- şi cooperativele aqricole de produc­ 1.5 milioane tone otel, 1,2 milioane M izil. la solemnîtaie un călduros salut cu merit al Republicii Populare Rom-'
cădere o oducţiei m ijloacelor de Erau de faţă tovarăşii Avram Bu- prilejul tradiţionalei sărbători a „Z i­ ne". Ordinul „Steaua Republi
.olitice şi producţie, ieosebi a ram urilor hotă- ţie fruntaşe dovedesc rezervele de tone laminate finite, 1,5 miliarde lei învăţătorului" şi i-a felicitat Populare Române", „O rdinul M
construc- rit oare ¡peí u progresul întregii eco- creştere a producţiei, de care dispu­ k.Wh energie electrică şi dlte produse naciu, vicepreşedinte al Consiliului pentru rezultatele bogate obţinute cii", unor cadre didactice din î
,)Ornil in- nomii : en ;iia electrică şi termică, ne agricultura noastră socialistă. în valoare totală de 4,8 miliarde lei. de Stat, Grigore Ceamănu. secreta­ în activitatea de educare şi forma­ ţâmîntui superior de artă, p.
meiniră a siderurgia construcţia de maşini, Datorită rezultatelor obţinute în Ca urmare a măsurilor luate de rul Consiliului de Stat, Constanţa re a tinerei generaţii. activitate îndelungată şi merit,
de cerin- industria ¿mică, a stal în perma­ dezvoltarea economiei socialiste s-au conducerea partidului şi statului, s-a Crăciun, preşedintele Comitetului învăţătorii şi profesorii prezenţi sebite în dezvoltarea învăţă
de Stat pentru Cultură şi Artă, Şte­
.nleresele nenţă în mirul politicii economice realizat succese importante in rid i­ dezvoltat şi aqricultura regiunii, a fan Bălan, m inistrul jnvăţăm întului, (a solemnitate au prim it cu căldură lui superior artistic.
j fost iz- 3 parliduh nostru. carea nivelului de trai al oamenilor crescut numărul de maşini şi tractoa­ Ion Teoreanu, şeful secţiei de în- cuvintele de înaltă apreciere ce (Ager
luate de In decurii ultim ilor 6 ani s-a ac­ m uncii; salariul real a crescut cu 35 re, cooperativele aqricole de produc­ le-au fost adresate.
a) vc;ifi- la sulă faţă de media anului 1959. s-a ţie s-au întărit din punct de vedere vătămînt şi sănătate a CC. al
I . I.) • ¿cec*, previrle- centuat prdcsu) dc diversificare a ra­ înregistrat o creştere simţitoare a ve­ economic şi organizatoric, suprafeţele P M R . Au luat cuvîntul, profesorul c- In pagina a lll-a, rel
• Uipi. ww D,.rJC sîni îşc- murilor şi lubramurilor industriale, a niturilor ţărănimii. Aprovizionarea cu aqricole sint valorificate mai superior, S-a dat citire decretelor privind merit îoan Nimiţan, de la Şcoala
solid pe temelia realizărilor de crescut ijmplexitatea şi varietatea mărfuri a populaţiei s-a îmbunătăţii, asigurind producţii sporite la hectar. conferirea titlu lu i de „învăţător E- medie „Ştefan cel M are" din Su­ cu privire la conferire« C;
ceava, învăţătoarea emerită Domo-
produselor|realîzate, capacitatea in ­
acum. pe marile succese cbţi- s-a intensificat construcţia de locuin­ Ca rezultat al dezvoltării economiei merit al Republicii Populare Ro­ Titluri şi Ordine unor cadre
:n inlăptuirca planului de 6pni dustriei dtjn valorifica la nivel su­ ţe, ceea ce a făcut ca aproape un întregii ţări, al sporirii producţiei in ­ mâne", „Profesor Emerit al Republi­ koş Piroşka din comuna Joseni, ra­ didactice.
perioadă deosebit de im portata perior, reşcele naturale ale ţării. milion de oameni să se mute in lo­ dustriale şi aqricole, creşterii veni­ cii Populare Române", „O rdinul ionul Gheorghieni, profesorul eme­
V'Sâvîrşirca construcţiei sodalfcle. Infăoiui/p amplului proqram de in- cuinţe noi, s-au construit noi cămine tului naţional, s-a îmbunătăţii in per­
ii si şi îndrumaţi de partid, on- vestihi pru/ăzut în Directivele Con­ sludenleşli şi alte aşezăminte de in­ manentă nivelul de trai.
ncii de pe întreg cupri|su1 gresului olIII-lea, a determinai schim­ teres social-cultural. In ultim ii 5 ani, din fondurile sta­ Juriul va alege din lucrările pre­
sire au muncit cu talent, «lan bări adinei în economia tării ppăstre. tului s-au construit şi dat in folo­ In legătură cu eternizarea memoriei miale pe acelea ce urmează a ii rea­
erqie pentru îndeplinirea s.rci- Au fost cmstruile noi combínate şi Aslă/î, în anul celui de-al IV-lea sinţa oamenilor muncii din regiune lizate in Oraşele Bucureşti şi Cluj
r trasate de cel do-al 111-îca Con- mari comjlexe industriale moderne. Conqres al parlidului, România înfă­ 15.800 apartamente, din care numai Totodată, Comitetul de Stat penlru
il partidului. Ei au dobîidit S-a imbujătăţit repartizarea terito­ ţişează tabloul unei ţări în plin avint. anul trecut 4.000, iar din fondurile pro­ Cultură şi Artă, la recomandarea ju ­
Accese istorice, in ridicarea pi o rială a foitelor de producţie prin dez­ cu o economie socialistă m ultilateral prii s-au construit aproape 12.000 lui Glisorghe Qheorghiu-Dej riului. va acorda comenzi pentru rea­
treaptă mai înaltă a bazei tehneo- voltarea nai accentuată a reqiunilor dezvoltata, în care industria cunoaş­ apartamente. In anul 1964 s-au dat în lizarea de bnsturi ate lui Gheorqhe
materiale a socialismului, în temi- în trecui rămase în urmă. In toate te un continuu proces de perfecţio­ folosinţă 37 şcoli cu 155 săli de cla­ In baza hotărîrii Comitetului Cen- în Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej" Gheorghîu-Dej, ce urmează a fi a-
narea cooperativizării aqhculUrii, regiunile ţării, odată cu construcţia nare şi adaptare la cerinţele progre­ să, 15 cămine culturale, un cinemato­ tial al Parlidului Muncitoresc Ro­ din Bucureşti şi Piaţa „Păcii" din şezale la instituţiile prevăzute în Ho-
r. >re a marcat încheierea procealui de obiectvc industriale au fost rid i­ sului tehnic contemporan, iar agricul­ graf, un club şi alte edificii social- mân. a C onsiliului de Stat şi a Con­ Cluj. tărîrea privind eternizarea memoriei
de făurire a relaţiilor socialiste in cate noi cartiere de locuinţe şi in ­ tura socialistă pune în valoare tot culturale. siliului de M iniştri al Republicii Concursul este deschis tuturor celor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
I inireaqa economie. stituţii s>cial-cullurale. Construirea mai larg noile ei rezerve; toate re­ Tovarăşi, Populare Române, referitoare la eter­ cc doresc să participe individual sau Concurenţii pol obţine regulamen­
de noi olicctive industriale şi înzes­ giunile şi raioanele ţării cunosc o Dezbaterea proiectelor de Directive nizarea memoriei lui Gheorghe în colectiv. tul concursului, precum şi orice alte
trarea eeor vechi cu tehnică nouă, viaţă social-economică intensă. înflo­ de căţre oamenii muncii din regiune Gheorghiu-Dej, Comitetul de Stat Termenul de prezentare a machete­ inform aţii necesare la Consiliul A r­
ridicarea calificării m uncitorilor au reşte cultura nouă socialistă, creşte penlru Cultură şi Artă organizează lor este l decembrie 1965. telor Plastice din Comitetul de Stat
In anii şesenalului, producţia inlus- dus la CDŞterea productivităţii mun­ an de an bunăstarea oamenilor mun­ a constituit un prilej de caldă şi una- un concurs public pentru realizarea Concursul este dotat cu mai multe pentru Cultură şi Artă. Uniunea A r­
trială a depăşii considerabil, atîl ca cii, la îmbunătăţirea simţitoare a ca- cii de la oraşe şi sate. (Continuare !n pag. 3-a) premii. tiştilor Plastici şi Filialele U.A.P.
- volum cit şi ca ritm, prevederile Di­ statuii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
re c tiv e lo r Congresului al lll-le i al
5633. ^
i
I