Page 1 - Drumul_socialismului_1966_03

- C e n U a iâ )
R e g io n a lă j
H une»cioara*Dev/ti
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA 1
COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA

F R U N T A Ş

P E R A M U R Ă

S iderurgicii Hunedoarei au trăit ieri Tovarăşul Nicolae Agachl, director membru al Comitetului Executiv al
satislactia numcii îm plinite cu succes, general al CS Hunedoara, după ce CC. al P.C.R, preşedintele Consiliu­
mîndria de a obţine pentru a doua trece in revistă succesele Înregistrate lui Central al Sindicalelor, care adre­
oară consecut iv înalta distincţie a In anul care a trecut, evocă crimpeic sează harnicului colectiv hunedorean
m uncii: Steagul Roşu şi Diploma de din munca harnicului colectiv. In îchcilări pentru rezultatele oblinute
,.întreprindere fruntaşă in întrecerea lupta pentru rcilucerea preţului de şi Ic urează şidcrurgişlilor noi succese
socialistă în ramura siderurgică pe u- cost. Jurnaliştii secliei I au redus con­ în întrecerea socialistă. In cuvintnl
Jiul 1965". sumul de cocs cu 43 kg pc tona dc său. tovarăşul Constantm Dragau s-a
.. Se apropia ora 17. Aleea ce duce fontă, cei din secliaa ll-a c u 36 kg. iar referit fa necesitatea aplicăm pe sca­
spre clubul Siderurqistul" e domina- cei din seci ia n UI-a cu 14.5 kg. La secţia ră largă a cuceririlor ştiinfei şi teh­
lâ de animaţia zilelor de sărbătoare. a //ha. consumul de cocs a losl redus nicii. la organizarea ştiin/Hică a \iro-
la 623.5 kq cocs pe tona de lontu. fiind
DIN LUCRARjLE CONFERINŢEI DE CONSTITUIRE Aqlomeratorişti. lurnalişli, olelari, la­ cel mai scăzut consum de la intrarea ducţiei, la ridicarea continuă a caii-
minaturi. put tind la
reverul
hainei
licării profesionale — căi principale
în lunciiune o acestui marc şi modem
stelate purpurii, grăbesc paşii
spre
sala unde are loc leslivilatea înm iită■ agregat. In ultim ii doi am. de cirul de sporire a producţiei de metal şi a
îm bunătăţirii ca lilâ lii Im.
rii înaltei distincţii. lurnahştii hunedoreni au îmbrăţişat Luind cuvintnl. tovarăşul GllEOR-
In sala îmbrăcată sărbătoreşte erau iniţiativa dc a produce întreaga can­ GHE CĂLIN, membru al C C al P.C.R .
prezenţi aproape 1 500 dintre cei mai titate de Ioniă peste plan cu cocs c- pnm-secretar al Comitetului regional
conomisd. ei au realizat economii dc
combinatului.
harnici sidcrurgişli ai
A UNIUNII REGIONALE A CW ERMVELOR Aici şi-au dat parcă înltlm re hărni­ aproape 190000 tone cocs Hunedoara al P.C R.. a transmis side-
rurqiştilor calde felicitări pentru înal­
Ol clar ii au înscris şi ei în agenda
cia şi priceperea oamenilor, care ic -
gheară şi cordoonează procesul teh­ întrecerii lapte a căror laimă a trecut ta distincţie ce Ic-a lost acordată, cx-
pnmindu-şi convingerea câ laminato­
nologic de labricQtic a metalului. Nu­ dincolo de porlrle combinatului. N u­ rii. futnalişhi, ofe/arii şi aglomerata-
mărul steluţelor purpurii — în com­ mai în anul 1965 ei au asimilat 11 noi
binat — esle de pesle 3.000. Acestea mărci de oteluri. S-a definitival teh­ rişfu, întregul colectiv al combinatu­
lui nit-şi va precupeţi eforturile pen­
nologia de labricalic a otelului pentru
AGRICOLE DE PRODUCŢIE au lost ob(mutc p n nit-o muncă per­ sape dc foraj cu role, îmbunătăţiri- tru ca şi în viilo r .să dea patriei mn-
severentă. prin pricepere şi hărnicie.
fal cit mai mult şi de mai hună ca-
du-se substanţial caracteristicile lizi-
Dincolo de ele se alia cifre care vor­
besc despre entuziasmul întrecerii in co-mccahice şi gradul de puritate. litote:
care s au născut cele peste 61 000 tone Fală de 1959. ponderea otelurilor de In sală izbucnesc aplauze. Intră un
de aglomerat autotondont,. 6.700 tone calitate a crescut de 3.6 ori. iar a ce­ mare qrup de pionieri care Ic o Icră
de cocs metalurgic, 6t.985 tone Ion- lor aliate de 3.9 ori. Una din preocu­ şidcrurgişlilor flori in semn de. prepa­
lă. 36 000 tone otel. '23.000 tone lamina­ pările olelarilor a lost introducerea re a muncii părinţilor lor. cărora le
Cuvînîarea tovarăşului PETRE LUPU» te Unite pline in dreptul cărora sidenu- tehnologiei de folosire a oxigenului in urează noi succese în munca viitoare.
procesul de elaborare al otelului. S-a
qiştii au pus semnul plus. E plus lată
,.T itlu l cişliqat în întrecere — spu­
de saicinilc de plan. Echivalate in redus astlel durata şarjei cu 30 mi­ nea maistrul lum alist Ghcnrqhe Cis-
ham. depăşirile realizate lată de plan nute la cuptoarele dc 200 tone şi cu maş — ne dă o minunată satisfacţie,
membru supleant al Comitetului Executiv la producţia mar 16 lotQliy.eazXi impre­ 60 minute la cele de 400 tone. dac ne şi obligă. Ne obligă să ne inar-
I.aminatorii au asimilat in anul 1965.
sionanta cilră de 136315000 Ici.
$i
măm cu noi cunoştinţe
profesionale,
dacă la această ciiră adăugăm încă zece noi tipodimensinni. Hi realizează sa perleclionăm pe această calc me­
două : 26 773.000 lei beneficii pesle in prezent circa 240 Iipodimensiuni de todele dc muncă pentru ca activitatea
al Comitetului Central al P. C . R. plan şi 61.260.000 lei economii la pre­ laminate, consumul specilic de otel noastră să devină mai rodnică" In nu­
lingou pe tona de tagle scăzind cu
ţul de cost. ne apare şi mai clară ima­
s-nu
mele siderurqişt Hor. vorbitorii
ginea muncii entuziaste deslăşuratâ in peste 30 la sută. iar la tagle pentru angajat ca în intimpmarea celei de-a
cursul anului ticcut de acest harnic rulmenţ i, c ir peste 15 la sulă. Pr in re­ 45,-a aniversări a Partidului Comunist
colectiv. plicarea iniţiativei de laminare la to­ Român, srl dea patriei importante can-
(TEXT PRESCURTAT) . Cei prezenţi in sală salută cu vii lerante negative, lam inatorii au eco­ tilu ţid e metal de bună calitate peste
nomisit in cursul anului irecut, mii de
aplauze prezenta in sală a iovarăşiloi sarcinile .ce le revin.
Tovarăşi, sinleză a principalelor probleme do în tîln irilc dv. în cadrul conferinţe­ uităm în urmă. fiecare obiectiv fi­ CONSTANTIN DRÂGAN. membru al tone de oiel. 1 H olăiirea de a întregi succesele re­
...Sini cîieva din faptele cărora le-au
ordin politic, organizatoric si econo­ lor raionale si regională să dezbateţi xat de congresele partidului nostru, Comitetului Executiv al C C. al PC R. purtate străbate de la un capăl la a l­
Rog să-mi permiteţi. In primul rind, mic care stau In această clapa în fata cu mult curai, să spuneţi dc-a drep­ a lost îndeplinit si depăşit. preşedintele Consiliului Central al dat via/ă siderurqişt ii celui ii de loc a tul telegrama trimisă de sideiurqiştii
s5 îndeplinesc o sarcină deosebit rle agriculturii cooperatiste a regiunii. tul, nemijlocit, ce aveţi de spus. olit Sindicalelor. GllEORCdlE CĂLIN, .Hunedoarei. Despre ele a vorbit mai­ luincdorcni Comitetului Central ni
plăcută, aceea rle a aduce delegaţi­ Am ascultat cuvîntarea înaripată, cu privire la realizări, cît si la unei? Congresul al IX-lea ol P C.R., caro membru al CC al P.C.R. prim-secre- strul lum alist Gheorqlie Cismaş. in­ Partidului Comunist Român, tovarăşu­
lor si invitaţilor la conferinţa rle con­ plină de miez, a tovarăşului neajunsuri. Pe de alia parte. dacă. in o avut loc anul irecut, examinînd re­ tar oh Comitetului regional Hunedoa­ ginerii David Vlodim ir şi fosil Pîrvu, lui Nicnlae .Ceauşescu. secretarul ge­
stituire a Uniunii regionale a coo­ Călin Gheoighe, prim -secretar al general. în cuvîntările rostite în con­ zultatele obţinute în îndeplinirea Di­ ra al P.C.R., mg. $T EH AN CONSTAN- prim -topitorul loan Prodan. Ei au a- neral al Comitetului Central al Parti­
Congresului al V 111- 1ea,
rectivelor
perativelor nqricole rlin regiunea Hu­ C om itetului regional de partid, am ferinţă au fost scoase în evidentă cvi a stabilit un nou obiectiv, o nouă TINESCU. adjunct al m inistrului In ­ rătat că succesele obţinute sini u r­ dului Comunist Român înalta dis­
nedoara şî, prin dumneavoastră, tu­ ascultat cuvântările rostite* de dp- putere experienţa pozitivă obţinută treaptă pe care trebuie să o urce po­ dustriei Metalurgice. VlCHF.NTE BĂ- mare a aplicării măsurilor luale pen­ tincţie ce le-a losl inmînalu si-
turor oamenilor muncii din agricul­ legaţi. într-im număr destul de rle numeroase cooperative agricole porul nostru, sub conducerea p a rti­ [.AN,- membru al biroului Comitetului tru creşterea’ indicilor de utilizare, denirgişfilor Hunedoarei, hărnicia si
tura regiunii, un călduros si lovără- însemnat, am fost impresionat de fruntaşe din regiune, relielarea nea­ dului : Continuarea operei de desă- regional Hunedoara al P.C.R., preşe­ pentru îmbunătăţirea calităţii produ­ priceperea lor stau chezăşie că agln-
sesc salul rlin partea Comitetului răspunderea cu care participanţii la junsurilor nu a fost la nivelul cerut. vîrşîre a construcţiei socialiste. La dintele Consiliului regional al sindica­ selor. pentru perfecţionarea metodelor m eratorişlii, ofe/arii. laminatorii. între­
Central al Partidului Comunist Ro­ conferinţa du constituire a U niunii De aceea, pc viitor. în cadrul adu­ Congres şi în documentele ulterioare telor Hunedoara, a ailor activişti de dc lucru. gul colectiv al Combinatului siderur­
Cu v ii aplauze este Inlîmpinat to­
mân. regionale a cooperativelor aqricolc nărilor trebuie să dezbatem mai te­ au fost scoase în evidenţa fapte care partid şi de stat. sosiţi ta sărbătoarea varăşul CONSTANTIN DRÂGAN, — gic din Hunedoara Işi va respecta cu-
şidcrurgişlilor. ,
\ înlul dat.
Vreau lotodntă să-mi exprim bucu­ nu abordai problemele. Conferinţa meinic aceste neajunsuri. Un exem­ demonstrează cum a acţionat p a rti­
ria si emolia pe care o simt. avînrl dumneavoastră q dezbătut pe larg. in plu strălucit de abordare autocritică dul în fruntea poporului pentru în­
plăcerea de a participa la această lumina sarcinilor stabilite de Congre­ îl constituie în mod deosebit Con­ făptuirea sarcinilor din planul şeso
conlerinlă. Bucuria si emolîa î$i au sul nl IX-lca al partidului, munca gresul al !X-lcn al P.C.R.. care. dos» nal. Nu vreau sa citez multe cifre,
rădăcinile atît în faptul că particip desfăşurată în cooperativele agrico­ ar li avut motive temeinice să vor­ dar cîteva sîrit necesare pentru a
împreună cu dumneavoastră la un le. n scos în evidentă succesele ob­ bească numai despre marile realizări şcoate în evidenţă trăsăturile gene­
eveniment deosebii do însemnat în ţinute. deficientele ce mai există, alo poporului nostru, s-n oprit în a- rale ale aceste* perioade: producţia
viaţa ■ ţărănimii muncitoare clin tcqiu- cauzele acestora, a dezbătut sarcini­ celaşi timp asupra neajunsurilor, cu industrială globală a ţă rii a crescut
ne — atunci rînrl işi luureşle pro­ le şi măsurile ce trebuie adoptate în scopul de n le înlătura, de a merge de 2.5 ori în aceşti G ani. In 1965 s-a
pria organizaţie pentru conducerea vederea creşterii producţiei aqricolc mai hotărît şi mai bine înainte. realizat patru cincim i din întreaga
îri toate cooperativele în vederea con­
Ireburilor gospodăreşti ■ rlin. agricul­ M ulţi tovarăşi care au luat cuvţn- producţie a prim ului cincinal — 1951-
tură, cît şi prin (aptul că cei prezenţi solidării lor economico-orqenizaiori- t liP. an vorbit despre marea încre­ 1955 R itm ul anual de creştere a pro­
!n sală sînt continuatorii unei tra d iţii ce. Se poate aprecia, după părerea dere a ţărănimii muncitoare fală de ducţiei globale industriale în anii şe-
glorioase .revoluţionare a ţărănim ii mea. că lucrările conlerinlei au con­ Partidul- Comunist Ho mân. despre senalul.Uf ăf fost de T4.5 Va sută, faţă de
rlj pe aceste meleaguri. Tradiţia miş­ stituit un valoros schimb ric expe­ profund.j recunoştinţa a maselor faţă 13 la şută cît a prevăzut Congresul
cării «evolnlionare a ţărănimii mun- rienţă. Toţi tovarăşii carp au luat ru- de conducătorul lor încercat. Se pune al V llI-le n . Este unul dintre cele mai
riln^re din aceaslă parte a ţării, rare vintul au apreciat cu însufleţire ma- întrebarea : care oslo izvorul sau înalte ritm u ri de dezvoltare a produc­
s-a îmbogăţii odată eu crearea orga­ r^a importanţă pe care o au în viaţa principal, izvorul acestei încrederi ţiei industriale din întreaga lume»
nizaţiei sale de luptă — Frontul Plu­ ţăranilor, a poporului muncitor, ho- nestrămutate a maselor, a poporului Această dezvoltare a producţiei in­
garilor — constituie un fapt cu tărîrilc adoptate de Congresul al IX- nostru în Partidul Comunist Rom.in? dustriale s-a realizat în prim ul rînd
al partidului, măsurile stabilite
care se mîndroşie nu numai regiunea Esle bine «ă arătăm că principalul pe calea dezvoltării industriei grele
rle Plenara Comitetului Central al
dnmgpavoa^tră. ci întieaga tară. se partidului din 11 — 12 noiembrie 1065. izvor constă în aceea că. între vorbele — baza dezvoltării şi progresului tu­
mîndresle Partidul Comunist Român, cn privire la agricultură şi documen­ partidului nostru si faptele sale exis­ turor ram urilor economiei naţionale.
Deosebit de im portant este faptul
din ţndemmi! căruia a luat Hinlă a- tele elaborate de Comisia de organi­ tă o unitate indisolubilă, manifestată că în această perioadă au fost puse
ceasltă orqanizatîe u ţărănimii. In zare a Congresului pe tară al ţărani­ în toata existenta sa istorică. Acest m funcţie 500 de întreprinderi şi
fruntea ei s-au aflat, iu afară do em i­ lor rooperalori. lucru are o mare însemnătate pen­ secţii noi. cu o tehnică modernă.
nentul patriot si strălucit om rle stnl tru întregul popor si o însemnătate
Prin de7.balerile sale. prin spiritul
dr Petru Gr.ora. ţărani ca Romulus deosebită pentru ţărănime, care de-a Politica de industrializare sociali­
7ăroni. Ion Moga Piloni. Ion Re'.ea. manifestat, prin atmosfera care a do­ lungul' istoriei a fost înselală de lot stă a tă rii, aplicata cu consecvenţă
Tovarăşul Andriş. care a luat cuvîu- minat tot tim pul, conferinţa a con­ felul de partide care. deseori, se in ­ în perioada şpsenalului, a adus un
tul în rnnlorinlă şi alţi tovarăşi care stituit o puternică demonstraţie a ii- titulau partide ţărăneşti. In anii pu­ aport deosebit de însemnat la con­
au parlicioat la organizaţia ..Frontul uităţii rîndurilor ţărănimii muncitoa­ terii populare, ţărănimea s-a convins tinua întărire a puterii economice,
Plugarilor" spuneau : ,.Fram putini, pentru prima dată în istoria ţâ rii că la întărirea independenţei şi suve­
dar huni". Fsie semnificativ (aptul ca re din regiunea Hunedoara cu ţără­ în fruntea ei se afla un partid a câ­ ra n ită ţii naţionale a poporului nostru.
şi. astăzi, lot .din înrlenuml si sub nimea muncitoare clin întreaga tară, n ii politică este în deplină concor­ Tovarăşi,
conducerea Partidului Comunist Ro­ a dovedit ataşamentul sî unitatea de danta cu cerinţele şi interesele gene­
rale ale întregului popor.
mân partid de a v mm ardă al clasei nestrămutat a ţărănimii muncitoare In a g ric u ltu ri, recoltele obţinute
F suficient, tovarăşi, sa privim re­
muncitoare, iau fiin ţă . în cu totul alte rlin regiune In iurul gloriosului $i trospectiv numai ultim ii oni de Ia la griu, porumb, floarea-soarelui,
condiţii, orcane proprii de coordona­ încercatului nostru partid — Parti­ preluarea puterii politice de către sfeclă de zahăr, la legum e'si fructe
au fost în acest şesenal, cu m ult mai
re şi îndrum are a activităţii coope­ dul Comunist Român. claso muncitoare, de la trecerea la mari decît în perioada 1954-1959. Şi
construirea socialismului sub condu­
rativelor agricole de producţie. aceasta, cu toate că in perioada a-
Tovarăşi, cerea Partidului Comunist Român, m intită, în general, condiţiile clim a­
pentru ca să ne dâm seama de dru­
Tovarăşi» Desigur, dacă acestea au fost tră­ mul glorios pe care l-am parcurs. terice au fost mai puţin favorabile.
Parliripînrl la lucrările ronferintpi săturile generale, pozitive ale con­ Fiecare conqres al partidului a Irasat In 19G5. aşa cum au arătat şi a lţi
tovarăşi, s-au obţinut 12.600.000 tone
am flscullat. cu Interes. în primul rind ferinţei. as vrea să fac două obser­ cîle o treaptă prin care poporul nos­ cereale, cea mai mare producţie ob­
raportul mezeniat dr comisia rle or­ vaţii critice ; în primul rînd, mi se tru s-a ridicat mai sus pe culmile ţinută pînâ acum în istoria ţării.
ganizare, raport pe care-1 consider o pare că ar li bine ra. pe viilor, in civilizaţiei şi progresului. Dacă ne In ce priveşte creşterea anim ale­
lor. în 1965 ţara noastră avea cu
467.000 bovine, cu 1.431 000 porcine,
şi cu aproape 2 m ilioane ovine mai
T E L E G R A M Ă m ult decît în 1959. A crescut
foarte m ult baza tehnica a agricul­
turii. Dacă în 1959 reveneau 270 ha
pe tractor fizic, în 1965 revin 122; în
1965 am avut de 3.6 ori mai m ulte
Către îngrăşăminte chimice decît în 1959.
In această perioadă în întreaga ţară
s-au plantat 182.000 ha cu pomi ,şi Pentru a doua oară consecu­ T E L E G R A M E
Comitetul Central al Partidului Comunist Român 85.000 ha cu vie pe terenuri im pro­ tiv, Steagul Roşu de în tre­
p rii alto r culturi.
prindere fruntaşă pc ramură
Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Conlinuare In pag. a 3-a) se află la siderurgiştii liunc- Comitetului Central
doreni.
al Partidului Popular Revoluţionar Mongol
BUCUREŞTI ULAN-BATOR
Primirea de către preşedintele
Conferinţa de constituire a U niunii regionale a coo­ conferinţă şi-au exprim at angajam entul şi hotărîrea Dragi tovarăşi,
perativelor agricole dc producţie, dînd glas sentimen­ fermă de a-şi concentra şi-n viito r eforturile în direcţia Consiliului de Miniştri In numele Com itetului Central al P artidului Comunist Român, al co­
telor unanime ale ţăranilor cooperatori din regiunea îm bunătăţirii muncii organizatorice şi de planificare, m uniştilor români şi al poporului nostru, vă trim item dv. şî prin dv. în­
Hunedoara, işi manifestă recunoştinţa fierhinte. ataşa­ aplicării perseverente a m ăsurilor agrotehnice, extinde­ tregului partid şi poporului mongol, felicitări cordiale şi un salut frăţesc
mentul şi dragostea neţărm urită faţă de conducerea în ­ rii mecanizării, chim izării şi irig ă rii culturilor, sporirii a misiunii industriale franceze cu p rile ju l celei de-a 45-a aniversări a P artidului Popular Revoluţionar
ţeleaptă a PC.R.. care călăuzeşte poporul nostru pe continue a producţiei vegetale şi animale, creşterii con­ Preşedintele C onsiliului de M in iştri La întrevedere, care a decurs în- Mongol şi vă urâm noi succese în activitatea consacrată în flo ririi Repu­
drum ul )umino< al progresului şî bunăstării. tribuţiei cooperativelor agricole de producţie la form a­ al Republicii Socialiste România, Ion tr-o atmosferă cordială, au participat b licii Populare Mongole.
Delegaţii la conferinţă işi exprim ă convingerea ră rea fondului central de produse agro-alimentare. Gheorghe Maurer. a p rim it luni la Alexandru Bîrlădeanu, prim -virepre- Ne exprim ăm convingerea câ relaţiile de prietenie frăţească stator­
m ăsurile stabilite de Congresul a) JX-lea al P.C.R. şi de In numele lucrătorilor din agricultura regiunii, dele­ amiază misiunea industrială france­ şedinte al C onsiliului de M iniştri, nicite între partidele şi ţăritc noastre se vor dezvolta continuu, spre hi-
Plenara C om itetului Central din 11-12 noiembrie 1965, gaţii la conferinţă se angajează să intim pine aniversa­ ză, în frunte cu Rene Georges V iI- Gheorghe C'oară. m inistrul com erţu­ ncle popoarelor român şi mongol, al u n ităţii ţâ rilo r socialiste şi mişcării
deschid ag ricu ltu rii măreţe perspective, care-i asigura rea a 45 dc ani de la crearea P artidului Comunist Ro­ liers. preşedintele C onsiliului naţio­ lui exterior şi V ictor Ionesru, pre­ comuniste internaţionale, cauzei păcii şi socialismului în lume
o dezvoltare intensivă, m ultilaterală şi armonioasă, în mân. eveniment rem arcabil în viaţa patriei şi a poporu­ nal al patronatului francez, care face şedintele Camerei de Comerţ.
deplină concordanţă cu cerinţele generale ale economiei lui nostru, cu noi succese în realizarea sarcinilor de o vizită in ţara noastră. Au fost de faţă .Jean Louis Pons, C O M ITE TU L CENTRAL
naţionale. Prevederile acestor im portante documente, producţie, să efectueze lucrările din campania agricolă Din misiune fac parte reprezen­ ambasadorul Franţei la Bucureşti, şi A L P A R T ID U LU I COMUNIST ROMAN
de creare a unor organe proprii dc conducere şi îndru­ dc prim ăvară în bune condiţii şi la un nivel agrotehnic tanţi ai cercurilor industriale şi co­ membri ai ambasadei.
mare a a g ricu ltu rii, corespund întru totul cerinţelor şi superior. merciale franceze. (Agerpi es)
sarcinilor actuale. U niunile eonpoi aii vclor agricole, nou E xprim indu-ne încă o dată recunoştinţa fierbinte si
create, sinf chemate să m ohili/ezc masa ţăranilor co­ dragostea profundă faţă de partidul nostru drag. con­ Tovarăşului FAM VAN DONG,
operator la valorificarea deplină a rezervelor dc care ducătorul inccrcat al poporului român pc drum ul socia­ Plecarea spre Cipru a tovarăşului Simion Bughici
acestea dispun să coordoneze eforturile ţărănim ii coo­ lism ului. al progresului social şi păcii între popoare, asi­
peratiste în direcţia sporirii permanente a producţiei gurăm Com itetul Central, pe dumneavoastră personal, Luni dimineaţa a plecat spre Cipru lea Congres al P artidului Progresist Primul ministru al Republicii Democrate Vi^-uiam
vegetale si animale, rezolvării tuturor problemelor so- iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţăranii coopera­ tovarăşul Simion Bughici. membru al Oamenilor M uncii din Cipru
cial-culturaie al«' oamenilor muncii de la sate. dezvol­ tori din regiunea Hunedoara, alături de ceilalţi oameni al C.C. al P.C.R , care va participa, ca (A-K.E.L.). H A N O I
tă rii re la ţiilo r dintre cooperativele agricole dc produc­ ai muncii, de întregul nostru popor, vor spori neîncetat reprezentant al P artidului Comunist
ţie şi alte organizaţi* socialiste. producţia agricolă, vor depune toată strădania, pricepe­ Român, la lucrări le celui de-al X f- (Agerpres) Dragă tovarăşe prim -m inistru.
rea şi puterea lor de muncă în scopul în d e p lin irii sar­
In strînsă si nem ijlocită legătură cu sarcinile dc pro­ Cu p rile ju l celei de-a 60-a aniversări a zilei dumneavoastră de naş­
ducţie delegaţii la conferinţă au dezbătut proiectul de cin ilo r ce le revin, pentru creşterea bunăstării lor. a înapoierea delegaţiei C.C.S. care a făcut o vizită în Maroc tere. vă adresez cele mai sincere fe lic ită ri şi urări de sănătate şi viaţa
contribuţiei ţărănim ii noastre cooperatiste la în flo ri­
Statut a< cooperativelor agricole şi proiectele dc Statut lungă.
ale U n iu n ilor cooperatiste şi Casei de pensii, dîndu-si rea continuă a economiei naţionale şi a patriei noastre Delegaţia C onsiliului Central al această perioadă, delegaţia a vizitat Vâ doresc din toată inim a succes deplin în activitatea dumneavoa-
adeziunea deplin* faţă dc prevederile lor. socialiste. strâ consacrată triu m fu lu i luptei drepte a poporului vietnamez pentru in ­
Sindicatelor, condusă de tov. Nicolae întreprinderi şi in s titu ţii social-cul-
Folosim acest prile.i pentru a raporta conducerii Oniga, şeful Comisiei pentru a ctivi­ turale din principalele oraşe ale ţării, dependenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a patriei
partidu lu i că ţărănimea cooperatistă din regiunea H u­ CONFERINŢA DE CONSTITUIRE tatea cultural-educativă a C.C.S.. a avut în tîln iri cu conducerea U niu­ sale.
nedoara a obţinut an de an rezultate im portante pc li­ A U N IU N II R EG IO NALE care la in vita ţia U n iunii Marocane nii Marocane a M uncii, cu activişti ION GHEORGHE MAURER
nia creşteri* producţiei cerealiere şi animaliere, dezvol­ A COOPERATIVELOR AGRICOLE a M uncii a făcut o vizită de zece zile sindicali şi cu oarpeni ai m uncii ma­ Preşedintele C onsiliului de M in iştri
tă rii avuţiei obşteşti şl a fondului de bază. Delegaţii la DE PRODUCŢIE în: Maroc, s-a înapoiat în Capitală. In rocani. fii Republicii Socialiste România