Page 1 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 1

—







                                                                                                                                                        6. Veronesi şi V.  Balzamo,                T E L E G R A M E

                                                                                                                                                         membri  ai  Direcţiunii
                                                                                                                                                                P.S.  Italian,                             Tovarăşului  MAO  TZE-DUN
                                                                                                                                                                                                         preşedintele Comitetului Central
                                                                                                                                                          au  părăsit  Capitala
                                                                                                                                                                                                          al  Partidului  Comunist  Chinez
                                                                                                                                                         Vineri  dimineaţa  au  părăsit  Ca­
                                                                                                                                                        pitala  tovarăşii  Giorgio  Veronesi  şi             Tovarăşului  LIU  ŞAO-ŢI
                                                                                                                                                        Vincenzo  Balzamo,  membri  ai  Di­         preşedintele Republicii  Populare Chineze
                                                                                                                                                        recţiunii   Partidului  Socialist  Ita­
                                                                                                                                                        lian,  care  au  făcut  o  vizită  în  ţara             Tovarăşului  CIU  DE
                                                                                                                                                        noastră.
                                                                                                                                                         Pe  aeroportul  Băneasa,   oaspeţii          preşedintele Comitetului Permanent al
                                                                                                                                                        au  fost  salutaţi  de  tovarăşii  Manea       Adunării Reprezentanţilor Populari
                                                                                                                                                       Mânescu,  membru  supleant  al  Co­
                                                                                                                                                       mitetului  Executiv,  secretar  al  C.C.                  din întreaga Chină
                                                                                                                                                       al  P.C.R.,  Ghizela  Vass  şi  Bujor Sion,
                                                                                                                                                       şefi  de  secţie  la  C.C.  al  P.C.R.,  de           Tovarăşului CIU EN-LAI
                                                                                                                                                       activişti  de  partid.
                     ANUL  XVIII.  NK.  3654                      SIMBATA  1  OCTOMBRIE  1066                           4  PAGINI      BANI                                 (Agerpres).                    premierul  Consiliului  de  Stat
                                                                                                                                                                                                          al Republicii Populare Chineze
                                                                                                                                               w
                                                                                                                                                                                                                                PEKIN
                                                                                                               ADUNAREA  FESTIVA  DM  CAPITALA
                                                                                                                                                                                               In  numele  Comitetului  Central  al  Partidului  Comunist  Român,  Con­
                                                                                                                                                                                           siliului  de  Stat  şi  Consiliului  de  Miniştri  ale  Republicii  Socialiste  Româ­
                                                                                                       CU  PRILEJUL  CELEI  DE-A  17-A  ANIVERSĂRI                                         Central  al  Partidului  Comunist  Chinez,  Comitetului  Permanent  al  Adu­
                                                                                                                                                                                                                                                 Comitetului
                                                                                                                                                                                                                                 dumneavoastră
                                                                                                                                                                                           nia,  vă  adresăm  dumneavoastră  şi  prin
                                                                                                                                                                                           nării  Reprezentanţilor  Populari  din  întreaga  Chină,  Consiliului  de  Stat
                                                                                                                                                                                           al  Republicii  Populare  Chineze  şi  poporului  chinez  prieten  un   salut
                                                                                                   A PROCLAMĂRII  REPUBLICII  POPULARE  CHINEZE                                            frăţesc  şi  calde  felicitări  cu  prilejul  celei  de-a  XVII-a  aniversări  a  Re­
                                                                                                                                                                                           publicii  Populare  Chineze.
                                                                                                                                                                                               Victoria  revoluţiei  şi  proclamarea  Republicii  Populare  Chineze  au
                                                                                                    Vineri  după-amiază  a  avut   relor,  a  democraţiei,  păcii  ţi   te  rezultate  remarcabile   pri­  constituit  un  moment  de  cotitură  în  viaţa  poporului  chinez,  un  eveni­
                                                                                                   loc  în  Capitală  adunarea  fes­  socialismului  în  lume. .  vind  volumul  producţiei,  sorti­  ment  de  mare  însemnătate  al  epocii  noastre.
                                                                                                   tivă   organizată  de  Consiliul   După  ce  a  în'făţişât  succese­  mentele-  şi  calitatea  produse­  Devenit  stăpîn ‘pe  propriul  său  destin  —  sub  conducerea  partidului
                                                                                                  Central  al  Uniunii  Generale  a   le  obţinute  de  poporul  nostr.u,   lor.  Se  construiesc  importante   său  comunist,  poporul  chinez  înfăptuieşte  cu  succes  opera  de  construc­
                                                                                                  Sindicalelor  ..şi  Institutul   ro­  sub  conducerea  partidului,  în   şi  moderne  întreprinderi  in­  ţie  a  socialismului,  a  dobîndit  realizări  însemnate  în  dezvoltarea  indus­
                                                                                                  mân  pentru  relaţiile  culturale   opera  de  desăvîrşire  a  con­  dustriale.  In  agricultură,  a  su-   triei,  ogriculturii,  a  forţelor  de  producţie ale  ţării,  în  ridicarea  nivelului
                                                                                                  cu  străinătatea  cu  prilejul  ce­  strucţiei  socialiste,  vorbitorul^   bliniaţ  vorbţlorul.  ,au  fost  ob­  său  de  trai  şi  îşi  aduce  o  contribuţie  de  seamă  la  lupla  pentru  zădărni­
                                                                                                  lei  de  a  XVII-a  aniversări  a   a  spus:  In  centrul  politicii  ex­  ţinute,  în  ultim ii  patru  ani,'re­  cirea  acţiunilor  agresive  ale  imperialismului,  pentru  cauza  eliberării  po­
                                                                                                  proclamării  Republicii  Popu­  terne .  a  României - se  -află  a-   colte  bogate  şi  se  apreciază  că   poarelor,  a  progresului  şi  kpăcii. în  lume.
                                                                                                  lare  Chineze.               lianţa,  prietenia  şi  colaborarea*   ■şi  .în  acest-  an  se  vor  obţine   Poporul  român  se  bucură  din  inimă  de  aceste  succese  $•
                                                                                                     Au   participat   tovarăşii   frăţească* cu  toate  ţările  socia­  ■ recolte  bune.  poporului  chinez  cu  prilejul  sărbătorii  sale  naţionale  noi  vi'
                                                                                                  Gheorghe  Apostol,  membru  al   liste.   Intre  România  şi  R.P.   .  Datorită-, dezvoltării  produc­  ra  de  construire, a  socialismului ‘în  patria  sa.
                                                                                                  Comitetului  Executiv,  al  Pre­  Chineză  s-au  statornicit  relaţii   ţiei  industriale  şî  agricole,  a   Dîrtd  o  înaltă  preţuire  relaţiilor  de  prietenie  şi  colau
                                                                                                  zidiului  Permanent  al  C C.  al   de  prietenie  şi  colaborare  to­  relevat  ambasadorul, 1 în   R.P.   şi  partidele  noastre,  ne  exprimăm  convingerea  câ  f
                                                                                                  P.C R.,  prim-vicepreşedinte  al   vărăşească,  bazate  pe  princi­  Chineză  piaţă*  esle  îmbelşuga­  volta  continuu  pe  baza  principiilor  marxism-lentnisir
                                                                                                  Consiliului  de  Miniştri,  Vasile   piile  marxism-leninismului  şi   tă,  preţul  mărfurilor  este  sta­  nalismuluj  proletar,  corespunzător  intereselor  celor  do*,
                                                                                                  Gliga.  adjunct  al  ministrului   internaţionalismului   socialist.   bil,  viaţa  ipoporului.  se  îmbu­  socialismului  şi  păcii  în  lume.
                                                                                                  afacerilor  externe,   reprezen­  Dezvoltarea  continuă  a  relaţii­  nătăţeşte  necontenit.  Vorbito­
                                                                                                  tanţi  ai  organizaţiilor  obşteşti,   lor  de  prietenie  şi  colaborare   rul  s-a  ocupat  apoi  dc‘ succese­  NICOLAE  CEAUŞESCU   CHIVU  STOi.
                                                                                                  ai  unor  instituţii  centrale,  oa­  dintre  cele  două  ţări  şi  parti­  le- obţinute, de  poporul  chinez
                                                                                                  meni  de  artă  şi  cultură,  nume­  de  corespund  intereselor  am­  în  domeniul  ştiinţei  şi  cultu­  Secretar  general  al  Comitetului   Preşedintele  Consiliului  de
                                                                                                  roşi  oameni  ai  muncii.    belor  popoare,  cauzei  generale   rii.                    Central
                                                                                                    Au  fost  intonate  imnurile  de   a  socialismului  şi  păcii.                          al  Partidului  Comunist  Român  al  Republicii  Socialiste  România
                                                                                                  stat  ale  Republicii   Populare                            Referindu-sc la  unele  proble­
                                                                                                  Chineze  şi  Republicii  Socialis­  Subliniind  câ  poporul  nostru   me  ale  situaţiei  internaţiona­     ION  GHEORGHE  MAURER
                                                                                                  te  România.                 condamnă  cu  asprime  politica   le, ambasadorul Ţzen  Iun-ciuan           Preşedintele  Consiliului  de  Miniştri
                                                                                                    Adunarea  a  fost  deschisă  de   de  amestec  şi  acţiunile  agresi­  a  condamnat  cu  asprime  ae-   al  Republicii  Socialiste  România
                                                                                                  Gheorghe  Boiş,   preşedintele   ve  ale  cercurilor  imperialiste.'  ’ (;iufiile  imperialismului  aiâeri-
                                                                                                  Consiliului  local  al  Sindicate­  vorbitorul 'a   arătat  că  Româ­  can  împotriva  poporului  chi­
                                                                                                  lor  —   Bucureşti..         nia  acordă  şi  va  acorda  între­  nez,  precum   şi   agresiunea           Excclcnţei Sale
                                                                                                    Luînd  cuvînlul  Costică  Ale-   gul  sprijin  politic,  materiaţ  şi  . S.U.A.  în.  Vietnam.  In.  conti­
                                                                                                  cu,  vicepreşedinte  al  Insîtulu-   moral  luptei  eroice  a  poporu­  nuare.  el  a  subliniat  succesele   Arhiepiscopului  MAKARIOS,
                                                                                                  iui  român  pentru  relaţiile  cul­  lui  vietnamez  împotriva  agre­  obţinute  de  poporul-român-sub     Preşedintele  Republicii  Cipru
                                                                                                  turale  cu  străinătatea,  a  evo­  siunii  americane.    conducerea  Partidului  Comu­
                                                                                                  cat  pe  larg  lupta  dusă  de  po­  Poporul  român  —  a  spus* în   nist  Roman  în. construirea,  so­                                N I C O S I A
                                                                                                  porul  chinez  pentru   victoria   încheiere  vorbitorul  —>•  adre­  cialismului.  Poporul  chinez,  a   In  numele  poporului   român,   al
                                                                                                  revoluţiei  populare,  eveniment   sează  poporului  chinez  cu  pri­  arătat  el,  se  bucură  din  inimă   Consiliului  de  Stat  al  Republicii  So­  cii  Cipru,  cele  mai  cordiale  felicitări
                                                                                                  de  mare  însemnătate  în  viaţa   lejul  marii  sale  sărbători,  un   de  realizările  poporului   ro­  cialiste  România  şi  al  meu  personal,   şi  urări  pentru  sănătatea  şi  fericirea
                                                                                                  internaţională.              călduros  salut,  cordiale  felici­  mân  şi  n  urează  noi  si  mari,   vă  rog  să  primiţi.  Excelenţă,  cu  o-   dv.  personală,  pentru  prosperitatea
                                                                                                                                                            succese  în  îndeplinirea  noului
                                                                                                   China—  a  spus  vorbitorul  —   tări  şi  urări  de  noi  realizări   plan  cincinal.   Intre  poporul   cazîa  sărbătorii  naţionale  a  Republi-  poporului  cipriot.
                                                                                                  a  devenit  o  ţară  socialistă  în   în  înfăptuirea  prevederilor  ce­  chinez  şi  poporul  român   s-a
                                                                                                  plin  avînt,  care  valorifică  in­  lui  de-al  treilea  plan  cincinal,                                                   CHIVU  STOICA
                                                                                                  tens  marele  său  potenţial  eco­  de  noi  victorii  în  opera   de   statornicit  o  profundă  priete­            Preşedintele  Consiliului  de  Stat  .
                                                                                                                                                                          s-au  dezvoltat
                                                                                                                                                            nie  frăţească,
                                                                                                  nomic,  dezvoltă  în  ritm  rapid   construire  a  socialismului,  de   continuu  relaţiile  de  colabora­
                                                                                                  forţele  de  producţie.  Cu  hărni­  înflorire  a  Chinei  populare.  re  dintre  cele  două  ţări  în  do­         al  Republicii  Socialiste  România
                                                                                                  cia  şi  energia  ce-1  caracteri­  A  luat  apoi  cuvîntul  amba­  meniul  politic,  economic,  cul­
                                                                                                  zează,  poporul   chinez  a  do-   sadorul  R.P-.   Chineze,   Ţ/.en   tural  şi  tehnico-şliinţific.  Sîn-
                                                                                                  bîndit  succese  importante   în   Iun-ciuan,  care  a  subliniat  că   lem  convinşi,  a  încheiat  amba­
                                                                                                  industrializarea  ţării,  în  dez­  poporul  chinez,  sub  conduce­  sadorul,  că  aceste  relaţii   de
                                                                                                  voltarea  agriculturii,  în  îmbu­  rea  Partidului  Comunist  Chi­  prietenie  se  vor  consolida  şi   Pentru  continua  îmbunătăţire
                                                                                                  nătăţirea  continuă  a  condiţii­  nez,  a  obţinut  în  cei  17  ani  de   se  vor  dezvolta  pe  mai  de­
                                                                                                  lor  de  trai  ale  celor  ce  mun­  la  proclamarea  R.P.  Chineze,   parte.
                                                                                                  cesc.                        succese   însemnate   în   con­  In  încheierea  adunării  a  fost   studiului  şi  comportării  studenţilor
             S ă x t ă t o x h e a                                                                mare  însemnătate  în  viaţa  in­  strucţia  socialistă.  El  a  arătat   prezentat  un  program  artistic   Invăţămîntul  superior   din   ţara
                                                                                                   R.P.  Chineză  are  un  rol  de
                                                                                                                               că  economia  ţârii  se  dezvoltă
                                                                                     E  dulce     ternaţională,  în  lupta  popoa­  într-un  ritm  susţinut,  sănătos.   susţinut  de  ansamblul  „Peri-   noastră  cunoaşte  o  continuă  dezvol ­  rit  de  studenţi.  In  prezent  în  insti­
                                                                                                  relor  împotriva  imperialismu­
                                                                                                                                                                                                                           tuţiile  de  ?nvă,ţămînt  superior  stu­
                                                                                                                               In  acest  an  popbful'  chinez  a
                                                                                                                                                            niţa"  al  Sfatului  popular
                                                                                                                                                                                    al
                                                                                   toamna         lui,  pentru  zădărnicirea  acţiu­  început  cu  succes realizarea ce­  Capitalei.     tare  Prin  grija  partidului  şi  a  gu­  diază  136.000  studenţi,  care  se  pre­
                                                                                   noastră        nilor  agresive   ale   acestuia,   lui  de-al  treilea  plan  cincinal.               vernului,  sînt  create  posibilităţi  de   gătesc  în  peste  200  de  specialităţi.
                 2 'filei  te c a lte i'                                           Foto:          peniru  cauza  eliberării  popoa­  In  industrie  au  fost  înregistra­    (Agerpres)  cuprindere a  unui  număr  mereu  spo­  oară  în  instituţiile  de  învăţămînt
                                                                                                                                                                                                                           In  acest  an  vor  puşi  pentru  prima
                                                                                    V.  ONOIU
             PP                                                                                                                                                                                                            superior  peste  33.000  de  tineri,  adi­
                                                                                                                                                                                                                           că  mai  mult  decît  numărul  total  al
                                                                                                                                                                                                                           studenţilor  existenţi  în  România  a-
               După  cum  se  ştie,  la  propunerea   festaţiilor  îşi  dau  concursul  forma­                                                                                                                             nului  1938.
             Uniunii  Naţionale  a  Cooperativelor   ţii cultural-artistice  din  comune,  pre­
             Agrk     de  Producţie.   Comitetul   cum  şi  ale  sindicalelor  din  oraşe  şi                                                                                                                                Gratuitatea  învăţămîntului,  bur­
             Cer      P.C R  şi  Consiliul  de  Mi-   centre  muncitoreşti.  Sint  iniţiate,  de                                                                                                                           sele  de  care  beneficiază  peste  60  la
                      probat  instituirea   «Zilei   asemenea,  de  către  asociaţiile  spor­                                                                                                                              sută  din  studenţii  ţării,  căminele  şi
                       ceastă  mare   sărbătoare   tive  şi  organizaţiile  de  tineret,‘ în­                                                                                                                              cantinele  moderne  construite  în  cen­
                      are  se  va  desfăşura   în   treceri  şi  demonstraţii  de  atletism,                                                                                                                               trele  universitare,  asigură  studenţi­
                       n  prima  duminică  a  lunii   gimnastică,  fotbal,  ciclism,  trîntă  etc.                                                                                                                         lor  noştri  condiţii  bune  de  pregătire
              uiomorie. are  loc  în  toate  comu­  Expoziţiile  cu  produse  agricole  o-                                                                                                                                 şi  de  viaţă,  scutîndu-i  de  greută­
             nele.  satele,  oraşele  şi  centrele  mun­  cupă  un  loc  de  seamă  în  cadrul  ma­                                                                                                                        ţile  materiale  chinuitoare  care  îm­
             citoreşti  din  ţară.             nifestaţiilor  care  se  organizează.  A-                                                                                                                                   povărau  în  trecut cea  mai  mare  par­
              Pentru  a  cunoaşte  unele  detalii  în   cesle  expoziţii  oferă  vizitatorilor  po­                                                                                                                        te  a  tineretului  universitar.
             legătură  cu  sărbătorirea  „Zilei  recol­  sibilitatea  de  a  cunoaşte  îndeaproa­                                                                                                                           Cu  prilejul  deschiderii  noului  an
             tei"  în  regiunea  noastră,  am  adresat   pe.  prin  intermediul  produselor,  gra­                                                                                                                         universitar,  ministrul  învăţămîntu­
             cîteva  întrebări  tovarăşului   Aurel   ficelor  şi  fotografiilor,   rezultatele                                                                                                                            lui  a  emis  un  ordin  prin  care  sta­
             Moraiu,  vicepreşedinte   al  Uniunii   obţinute  în  producţie   de   unităţi,                                                                                                                               bileşte  reguli  şi  obligaţii  ale  stu­
             regionale  a  cooperativelor   agricole   constituind  astfel  un  rodnic  schimb                                                                                                                             denţilor  privind  studiul  şi  compor­
             de  producţie.                    de  experienţă  şi - un  imbold  puternic                                                                                                                                   tarea  lor  în  cadrul  instituţiilor   de
                    —  Vă  rugăm  să  arătaţi  care   pentru  aplicarea  pe  scară  largă  a  cu­                                                                                                                          învăţămînt  superior  şi  în  viaţa  so­
                  este  semnificaţia  acestei  săr­  ceririlor  ştiinţei  agricole.  In  oraşele                                                                                                                          cială.
                  bători  a  rodniciei.        reşedinţă  de  raion  şi  regiune,  pre­                                                                                                                                     Conducerile  instituţiilor  de  învă­
              — «Ziua recoltei"  constituie un  b^n   cum  şi  în  centrele  muncitoreşti,  se                                                                                                                             ţămînt  superior  sînt  chemate  să  ia
             prilej,  pentru  ţărănimea  cooperatis­  organizează  expoziţii-tîrg,  unde  co­                                                                                                                              măsurile  necesare  pentru  asigurarea
             tă  şi  pentru  ceilalţi  lucrători  din  a-   operativele  agricole  şi  gospodăriile                                                                                                                        desfăşurării  în  bune  condiţii  a  ac­
             gricullură,  de  trecere  în  revistă   a   de  stat  pot  valorifica  însemnate  can-                                                                                                                       tivităţii  studenţilor.
             succeselor  dobîndite  de  unităţile  a-            N.  TlRCOB
             gricole  în  consolidarea  lor  economi-                                                                                                                                                                                          (Agerpres).
             co-organizatoricâ,   evidenţi indu-se   (Continuare  in  pag.  a  2-a)   Unu  şi  cu  unu  fac...  doi                Foto:  I.  TEREK
             brigăzile,  echipele  şi  lucrătorii  frun­
             taşi  în  sporirea  producţiei  agricole.
             De  asemenea,  vor  fi  reliefate  rezul­                                                                                                    In  luna   septembrie   —  De  la  început  tre­  lor,  nu  se  gîndesc   la   —  Literatura  de  spe­
             tatele  obţinute  pe  linia  dezvoltării                                                                                                   ac.,  la  Comitetul  Cen­  buie  să  menţionez   câ   faptul  că  primul  copil   cialitate,  practica,  au  de­
             social-culturale  a  satelor.  Cu   alte                                                                                                   tral  al  Partidului  Co­  primul  indicator   este   realizează  o  sudură  trai­  monstrat că  o  tînără  de­
             faţă  de  partid  şi  patria  noastră  so­ TOA  E  FORJELE                                                                                 loc  o  consfătuire  cu  ca­  exemplu,  numai  o  cin­  —  familia  —,  că  spiri­  înţeles  al  cuvîntului,  a-
                                                                                                                                                        munist  Român  a  avut
                                                                                                                                                                                 mult  inferior  celui  de-al
                                                                                                                                                                                                                                  vine femeie, în adevăratul
                                                                                                                                                                                                         nică  în  cea  mai  sim­
             cuvinte,  va  fi  o  manifestare  a  bucu­
                                                                                                                                                                                 doilea.  In  anul  1965,  de
                                                                                                                                                                                                         plă  celulă  a  societăţii
                                  a  dragostei
             riei  muncii  împlinite,
                                                                                                                                                        drele  medicale,  cu  pri-
                                                                                                                                                                                                                                  bia  după  prima  naşte­
             cialistă.  In  acelaşi  timp,  sărbătorirea                                                                                                lejbl  căreia  au  fost  ana­  cime  din  sarcinile  în­  tul  de  reciprocitate  din­  re.  Să  precizăm  un  lu­
             „Zilei  recoltei"  este  o  largă  manifes­                                                                                                lizate problemele privind   registrate  s-au  soldat  cu   tre  soţi  îmbracă  o  haină   cru :  afirmaţia  nu  se  re­
             tare  de  masă  unde  se  valorilică  ex­                                                                                                  creşterea   natalităţii  şi   naşteri.   După  părerea   nouă,  mai  durabilă,  că   feră  la  persoanele  care,
             perienţa.  tradiţiile  populare  înainta­                                                                                                  îmbunătăţirea  continuă   mea,  abuzul  de  chiure­  abia  acum  apare  şi  în­  din  anumite  motive  fi­
             te  şi  obiceiurile  existente  în  această   LA  GRĂBIREA  ’ INSAMINTARILOR                                                               a  măsurilor  de  ocroti­  taje  este  cauza  princi­  cepe  să  se  dezvolte  răs­  ziologice,  suferă  de  ste­
             privinţă.                                                                                                                                  re  a  mamei  şi  copilului.   pală  a  sporului  mic  de   punderea  mamei  şi  a   rilitate  îndelungată.
                    —  Cc  acţiuni  sînt  organizate                                                                                                    Lucrările  consfătuirii  au   populaţie.         tatălui,  răspundere   ce  Dar  să  revenim   la
                  şî  cum  se  vor  desfăşura  ele ?                                                                                                    subliniat   importanţa                                                    problema  adusă  în  dis­
              —  Potrivit  planurilor  întocmite,  la   In  cooperativele  agricole  de  pref-   sămîntat  cu păioase  3.618   hectare,   unde  pînă  la  aceeaşi  dală  s-a  însă-   deosebită   acordată  de                    cuţie.  După  prima  naş­
             nivel  de  regiune,  raioane  şi  unităţi,   duclic  din  raionul  Alba  însămînţa-   reprezentind  42,4  la  sută  din  supra­  mînţat  mai  bine  de  jumătate   din   partid  şi  guvern   pro­                   tere,  în  organismul  fe­
             în  cadrul  unor  adunări  festive  vor   (ul  cerealelor  păioase  se  desfăşoară   faţa  stabilită.  Concomitent  s-a  în­  suprafaţa  ce  urmează  a  fi  cultivată   blemelor   sănătăţii  pu­                   meii  se  realizează  o  co­
                                                                                                                                                        în  evidenţă  caracterul  ASPECTUL
             fi  făcute  expuneri  în  care  se  înfăţi­  din  plin.  Acolo  unde  au  fost  luate   ceput  recoltarea  plantelor  prăşitoare   cu  păioase.  blice.  Totodată  s-a  scos                    SO CIAL              relaţie  perfectă   între
             şează  realizările  obţinute  de  unită­  d*n  timp  toate  măsurile  organizato­  şi  eliberarea  suprafeţelor  care   ur­                                                                                          diferite  organe   (ovare,
             ţile  agricole.  Urmează   manifestări   rice,  zilnic  se  Înregistrează  rezultate   mează  a  fi  cultivate  cu  păioase.               nesatisfăcător  al  actua­                                                glandele  tiroidă,  supra­
             cuUural-arlistice,   filme.                                           Ilî-(lîn,1  oîlavo  rnnnanlîvA  fin           nai                    lei  legislaţii  privind  în­                                             renală,  hipofiză,  endo­
                                                             ■  >  tcr<***r'                                                                            treruperea  sarcinii,  care    Şl  FIZIO LO G IC
                                                                                                                                                        aduce  daune  stării  de                                                  crină  etc.).  Acum   se
                                                                                                                                 *  v din 400?          sănătate  a  femeilor  şi                                                 corectează  o  serie   de
                                                                                                                                                        influenţează  negativ  a-                                                 tulburări   ale  ovarelor,
                                                                                                                                                        supra  sporului  natural   AL  ÎNTRERUPERILOR                             ale ciclului  menstrual  la
                                                                                                                                   jricolâ  din  Câpud   al  populaţiei.                                                         tinerele  femei.
                                                                                                                                   nie  se  desfăşoară    Situaţia  sporului  na­
                                                                                                                                   nâ  ieri,  în  această   tural  al  populaţiei  a  în­                                             — Din relatările de
                                                                                                                                   lînţat  cu  păioase   registrat  un  indice  scă­   DE  S A R C I N Ă
                                                                                                                                   i  cele  peste  400   zut  în  ultim ii  ani  şi  în                                             pînă  acum  reiese  im­
                                                                                                                                   :  â  la  ora  actuală   regiunea  noastră.   Des­                                               portanţa  primei  sar­
                                                                                                                                   t  şi  al  secarei  n-a   pre  aspectul  social  şi  fi­                                         cini.  Vă  rugăm  să  a-
                                                                                                                                   -u  a  justifica  în-   ziologic  al  întreruperilor
                                                                                                                                    :)e   cooperativei   de  sarcină  —  unul  din   -   Din   practica   se  încadrează   organic   minţiţi   cîteva   din
                                                                                                                                   oa,   şi  inginerul   factorii  cheie  al  scăderii                   în  această  mare  familie   consecinţele   chiure­
                                                                                                                                    invocă  fel  şi  fel   natalităţii  —  redactorul   dumneavoastră,   aţi   pe  care  o  numim  socie­
                                                                                                                                    îl   esle  câ   aici   nostru,  A.  Da vid,  a  a-   Iras  probabil  o  con­  tate.  Tinerii   căsătoriţi   tajului  în  general,  şi
                                                                                                                                    lor  nu  este  bine   vut  o  convorbire  cu  tov.                                              ale  primului  în  spe­
                                                                                                                                    za  lipsei  de  con-   dr.  Mircea  Giurgiu,  me­  cluzie  referitoare  la   nu  se   gîndesc  nici  la   cial.
                                                                                                                                    necanizatorii  ară   dic  primar   ginecolog,   femeile  care  frecven­  bucuriile  cotidiene  pri­
                                                                                                                                     de  teren,  parce*   inspector  la  secţia  să­  tează  cel   mai  mult   lejuite  de  apariţia  pri­  —  Datorită   faptului
                                                                                                                                    cu  zeci  de  şan-                                                  mului  copil,  care,  orice   că  întreruperea  sareînîî
                                                                                                                                    >le  nici  calitatea   nătate  şi  prevederi  so­  cabinetele  ginecolo­  s-ar  spune,  aduc  satis­  este  un  act  chirurgical
                                                                                                                                    it.  Uneori  meca-   ciale  a  Sfatului  popu­  gice.   Cine   solicită   facţii  morale  deosebite,   mecanic,  ce  se  face  cu
                                                                                                                                    i  să  însăminţeze   lar  regional.                                 şi  pun  pe  plan  secun­  instrumente  metalice  pe
                                                                                                                                   maşină.                                        mai  des  serviciile  a-   dar  unele  greutăţi  ine­  ce!  mai  sensibil  organ
                                                                                                                                    tractoarelor   şi       -  Tovarăşe  doctor,   cestor  instituţii ?  rente.                  al  femeii  (mucoasa  en-
                                                                                                                                    )losilă   judicios,   vă  rugăm  să  vrezen-   —  In  mod  deosebit                          domelrială).  raclajul  est'
                                                                                                                                    itat  şeful  brigă-                        tinerele.  Sub  paravanul     -  în  afară  de  as­  periculos  pentru   orice
                                                                                                                                                          taţi  cititorilor  noştri
                                                                                                                                    ic  semănatul  în-                         câ  în  primii  ani  de  căs­  pectul  social  ce  im­
                                                                                                                                                          o  situaţie  a  naşterilor
                                                                                                                                    îoarece  consiliul                          nicie  trebuie  să  fie  li­  portanţă  are   prima
                                                                                                                                    e  îngrijeşte   de    şi  avorturilor  înregis­  bere.  să  se  distreze,  un   sarcină  asupra  dez­
                                                                                                                                                                               număr  însemnat  de  ti­
                                                                                                                                    în  cîmp.  Un  alt    trate  în  regiunea  Hu­  nere  renunţă  la  prima   voltării  ulterioare  a
                                                                                                                                                         nedoara.              sarcină.  Ele,  ca  şi  soţii  organismului  femeii ?         o r
                                                                                                                                    pag.  a  2-a)
   1   2   3   4   5   6