Page 1 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 1

P R O L E T A R I   D I N   T O A T E   Ţ Ă R I L E .   U N l Ţ l - V Ă !
                                                                                                                                                                                                     Tovarăşul NICOLAE



                                                                                                                                                                                                  CEAIISESCU a acordat




                                                                                                                                                                                                 un interviu televiziu-




                                                                                                                                                                                                           n ii  austriece



                                                                                                                                                                                                  Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,   cutlv,   secretar  al  C.C.  al
                                                                                                                                                                                                  secretar  general  al  Partidu­  P.C.R.
                                                                                                                                                                                                  lui  Comunist  Român,  preşe­  Cu  acest  prilej,  tovarăşul
                                                                                                                                                                                                  dintele  Consiliului  dc  Stat   Nicolae  Ceauşescu  a  acordat
               ORGAN  AL~ COMITETULUI  JUDEŢEAN  HUNEDOARA Al  P.C.R  Şl  Al  CONSILIULUI  POPUIAR  JUDEŢEAN                                                                                      al  Republicii  Socialiste  Româ­  ziariştilor  austrieci  un  inter­
                                                                                                                                                                                                                            viu  referlndu-se  la  unele  as­
                                                                                                                                                                                                  nia,  a  prim it,  iun]  la  amiază,
                                                                                                                                                                                                  un  grup  de  ziarişti  de   Ia   pecte  ale  construcţiei  socia­
                                                                                                                                                                                                  televiziunea  austriacă.  lismului  In  România  şl  ale
                                                                                                                                                                                                    La  prim ire  a  lost  de  lată   politicii  externe  a  statului
                                                                                                                                                                                                  tovarăşul  Dumitru  Popescu.   noslru.
          ANUL  XXII.  Nr.  4867                                                   MARTI  1  SEPTEMBRIE  1970                                                    4  PAGINI  -   30  BANI          membru  al  Comitetului  Exe-            (Agerpres)


                PLENARA  COMITETULUI                                                               Al  ffl-lea  Congres  international  de istoria  medicinii




                  JUDEŢEAN  DE  PARTID

                                                                                                    Luni  dimineaţa  au  început,   avut  de  tim puriu  răsunet  şl  re­
                                                                                                   în  Sala  mică  a  Palatului  Re­  cunoaştere  m ondiali  el  care  au        M E S A J U L
                                                                                                   publicii,  lucrările  celui  de-al   dat  personalităţi  internaţionale
          Ieri.  31  august  a.c., a avut loc   mlnate  finite,  8 135  tone  cocs   T:ului  şi  dotarea  acestora  cu   X XII-lea  Congres  International
        la  Deva   plenara  Comitetului   metalurgic,   2 165  tone  seml-   tot  utilajul  prevăzut  în  plan   de  istoria  medicinii,  organizat   de  prim  rang.
        judeţean  de  partid.  Plenara  a   cocs,  I  539  tone  fier  in  mine­  pe  1970  ;  organizarea  unei  a-   de  Uniunea  societăţilor  de  şti­  Congresul  a  fost,  de  aseme­
        analizat  activitatea  desfăşura­  reu   marfă,   2 000  mc  che­  urovizionări  corespunzătoare  a   inţe  medicale  din  România,  sub   nea,  salutat  de  prof.  dr.  Ro­
        ţii  de  orqanizatiile  de  partid  şl   restea,  1  680  mc  lemn  pentru   agregatelor  C.S.H.  cu  materii            man  Moldovan,  vicepreşedinte
        conducerile  tehnico-adminstra-   celuloză  şi  alte  produse.  prime  corespunzătoare t  asigu­  auspiciile  Societăţii  internaţio­  al  Academiei  de  Ştiinţe  So­
                                                                                                   nale  de  istoria  medicinii.  La  a-
                                                                                                                                 ciale  şi  Politice.
                                                                                                                                                   prof.  loan
        tive  ale   unităţilor  economice   E forturile  depuse  de  colecti­  rarea  forţei  de  muncă  şi  a  u­  ceastâ  Importantă  manifestare   liului  popular  al  municipiului  preşedintelui Consiliului de Stat
                                                                                                                                 Borca,  vicepreşedinte  al  Consi­
        din  judeţul  Hunedoara  pentru   vele  de  muncă  din  unităţile  e­  tilajelor  necesare   la  C.E.I.L.   ştiinţifică  Iau  -parte   numeroşi
        îndeplinirea  indicatorilor   de   conomice  pentru   organizarea   Deva  etc.  Şe  prevăd,  de  ase­  delegaţi  din  aproape  40  de  ţări   Bucureşti,  şi  prof.  dr.  Valerian
        plan  pe  şapte  luni  din  acest  an,   mai  bună  a  activităţii  de  pro­  menea,  măsuri  pentru  intensi­  ale  lumii,  personalităţi  proemi­  Popescu,  preşedintele   Uniunii
        măsurile  ce   trebuie  luate   In   ducţie  s-au  reflectat  In  creş­  ficarea  activităţii  de  investiţii,   nente  ale  istoriei  medicinii  in­  societăţilor  de  ştiinţe  medicale.
                                                                                                                                                        pre­ al  Republicii  Socialiste  Româ­
        scopul  realizării  planului  şi  a   terea   productivităţii   muncii,   pentru  pregătirea  activităţii  de   ternaţionale,   valoroşi  oameni   In   numele   congreslştllor,
        angajamentelor  pe  acest   an,   reducerea  cheltuielilor  materia­  producţie  şi  investiţii  pe  anul   de  ştilntă  din  ţara  noastră.  prof.   Maurice   Bariety,
        stadiul  pregătirii  activităţii  de   le,  în  sporirea  continuă  a  efi­  1971,  precum  şl  unele   sarcini   In  cuvîntul   de  deschidere   şedintele  Societăţii  Internaţio­
        producţie  şl  investiţii  pe  anul   cienţei  economice   şi  realiza­  ce  revin  In  această  perioadă   rostit  la  şedinţa  festivă,  prof.   nale  de  istoria   medicinii,   a
        1971.                         rea  angajamentelor  luate   în   organelor  şi  organizaţiilor  de   dr.  docent  Valerian  Bologa.  vi­  mulţum it   penlru   căldurosul
          Au  luat  parte  membrii   şl   întrecerea  socialistă.   Rezulta­  partid,  sindicat  şi  U.T.C.  cepreşedinte  al  Societăţii  in­  mesaj  adresat  Congresului  de   nia,  NICOLAE  CEAUŞESCU,
        membrii  supleanţi  ai  Comite­  tele  obţinute  —  au  subliniat   In  încheierea  lucrărilor  ple­  ternaţionale  de  istoria  medici­  preşedintele   Consiliului   de
        tului  judeţean  de  partid,   se­  unii  vorbitori  —  demonstrea­  narei  a  luat   cuvîntul   tova­  nii,   preşedintele   Comitetului  Stat.  Nicolae  Ceauşescu.  expri-
        cretari  ai  unor  comitete   de   ză  competenta   organizaţiilor   răşul  loachlm  Moga,  prîm-se-   de  orqanizare  a  Congresului,   mîndu-şi  satisfacţia  penlru  pri­
                                                                    de  partid.  In  scopul  realizării  J
        partid  din  marile  Întreprinderi   de  partid,  sindicat  şi  U.T.C.,  a   cretar  a!  Comitetului  judeţean   după  ce  a  făcut  o  sumară  tre­  mirea  deosebită  rezervată  con-
        ale  judeţului,  cadre  de  condu­  consiliilor  de  administraţie  şi                     cere  In  revistă   a   dezvoltării   qresiştilor  —  în  spiritul  tradi­
        cere  din  organizaţiile  de  masă   comitetelor  de  direcţie  în  con­  exemplare  a  sarcinilor  de  plan   studiului   istoriei  medicinii  si   ţionalei  ospitalităţi   româneşti   adresat  participanţilor  la  cel
        Si  obşteşti,  reprezentant!  ai  u-   ducerea  şi  organizarea  activi­  Si angajamentelor  asumate, vor-,   a  Invătăm întului  de  specialita­  —  şi  condiţiile  excelente  cre­
        nr>r  ministere,  ziarişti.   tăţii  economice,  In  mobilizarea   bitorul   a   subliniat  necesita­  te   a  relevat  înalta  apreciere   ate  desfăşurării  lucrărilor.
                                      colectivelor  de  salariaţi  Ia  în­
          La   dezbaterile  din   cadrul   deplinirea  exemplară  a  sarci­  tea  ca  In  toate  unităţile  eco­  de  care  se  bucură  in  tara  noas­  A  avut  loc   apoi  înmlnarea
        plenarei  au  luat  cuvîntul  tovă­  nilor  ce  le  stau  în  faţă.  nomice,  consiliile  de  adminis­  tră  aelivitalea  desfăşurată   in   Premiului  „Esculap  de  aur*',  în
                                                                                                                                 semn  de  înaltă  preţuire  a  ac­
        răşii   Cornel  Fulqa,  director   S-a  apreciat  însă  că  fată  de   traţie  şi  comitetele  de  direcţie   acest  domeniu.  tivită ţii  ştiinţifice  în  acest  do­ de-al  XXII-lea  Congres  interna­
        general  al  Combinatului  de  ex­  posibilităţi,  de  condiţiile  tehni-   să  acţioneze  energic  şi  eficace   Cu  viu  Interes  si  profundă
        ploatare   Şi  industrializare   a   co-maleriale  existente,  în  une­  pentru  soluţionarea  probleme­  satisfacţie  exprimate,  prin  pu­  meniu,  prof.  Erna  Lesky,  de  la
        lemnului  Deva.   Dumitru  Po-   le  unităţi  cum  sînt  I.  M,  Ţe­  lor  complexe  ale  producţiei  şî   ternice  aplauze,   a  prim it  în-   Universiialea  din  Viena.
        peanăş.  director  tehnic  !a  Cen­  bea,  exploatările  miniere  U ri-   investiţiilor  pe  care  le  ridică   treaqa  asistentă  Mesajul  pre­  Prof.  Fr.  A.  Sondervorst,  v i­
        trala  cărbunelui  Petroşani,  N i­  cani.  Lonea,  Vulcan.   C.M.N.   finalizarea  în  cele  mal  bune   şedintelui  Consiliului  de  Stat   cepreşedinte  al  Societăţii   a   ţional  de  istoria  medicinii
        colae  Ciobotea.  director  al  în­  Deva,  întreprinderea  ..Marmu­  condiţiuni  a  ultim ului  an  al   a!  Republicii  Socialiste  Româ­  prezentat  raportul  „50  de  ani
        treprinderii  ..Marmura"  Sime-   ra**  Simerîa,  întreprinderile  de   cincinalului  actual  şi  pregăti­  nia.  Nicolae  Ceauşescu.  adre­  de  la  primul  Congres  interna­
        via,  Ştefan  Nicolau,  şeful  Şan­  industrie  locală  Brad  si  Deva   rea  optimă  a  cincinalului  v i­  sat  participanţilor  la  cel  de-al   ţional  de  istoria  m edicinii“ .
        tierului  de  construcţii   hidro­  etc.,  rezultatele  obţinute  nu  se   itor.  In  mod  deosebit  vorbito­  X XII-lea  Congres  internaţional         In  numele  Consiliului  de  Stat,  al  quvernului
        tehnice   speciale   Petroşani,   ridică  la  nivelul  cerinţelor.  A ­  rul  s-a  referit  la  perfecţiona­  de  istoria  medicinii.  Mesajul   Timp  de  cinci  zile,  la  Bucu­  Republicii  Socialiste  România  şl  al  meu  per­  te  orientată  activitatea  oamenilor  de  ştiinţă  $1
        Raúl  Costea,  director  ia  Cen­  ceasta.   datorită   deficienţelor   rea  conducerii   şi  organizării   a  fost  citit  de  ministrul  sănă­  reşti  şi  Constanta,  participanţii   sonal.  adresez  participanţilor   ta  cct  dc-al   a  tuturor  slu jito rilo r  pe  tărfmul  medicinii  din
                                                                                                                                                                                                              patria  noastră,  activitate  căreia  statul,  guver­
        trala   m inereurilor   neferoase   manifestate  în   conducerea  si   activităţii  productive,  lichida­                vor  dezbate  pe  secţii  proble­  XXII-lea  Congres  internaţional  dc  istoria  me­
        Deva,  Druker  Adolf,   director   organizarea  actîvitătii  de  pro­  rea  anomaliilor  manifestate  în   tăţii,  dr.  Dan  Enăchescu.  me  privind  istoria  deontologiei   dicinii  care  îşi  începe  astăzi  lucrările  la  Bu­  nul  ţării  se  străduiesc  să-l  creeze  condiţii  tot
        al  Uzinei  „Victoria**   Călan,   ducţie,  In  aprovizionarea   cu   aprovizionarea  tehnico-materia-   In  continuare,  acad.  Aurel                  cureşti  un  salut  cordial.                 mal  bune  de  desfăşurare.  Avem  convingerea
        Ştefan  Almăşan,   secretar   al   materii  prime  si  materiale,  În­  lă.  folosirea  capacităţilor   de   Moga,  preşedintele  Academiei   medîcaie,  valoarea  ştiinţifică  a   România  este  bucuroasă  să  acorde  —  pen­  că  abordarea  In  cadrul  Congresului  dumnea­
        Comitetului  judeţean  de  par­  treţinerea  agregatelor  şi  insta­  producţie,  a  forţei  de  muncă  şi   de  Ştiinţe  Medicale,   salutînd   folclorului  medical,  relaţii  me­  tru  a  doua  oară  —  ospitalitate  acestui  înalt   voastră  a  temei  relaţiilor  medicale  ale  Româ­
                                                                                                                                                                                                              niei  cu  alte  ţărt  —  aşa  cum  se  prevede  în  or­
                                                                    a  tim pului  de  lucru.  De  aseme­
        tid.  Lazăr  Pop,  director  al  în­  laţiilor,  respectarea  ordinii  şi                                               dicale  între  România   şi  alte   lo r  ştiinţific  internaţional  care  reuneşte  sa­
        treprinderii   miniere   Ţebea,   a  disciplinei,  folosirea  integra­  nea,  vorbitorul  a  relevat  ne­  pe  congreslşti,  a  menţionat  că   ţări,  medicina  provincială   în   vanţi  şl  cercetători  de  prestigiu  dlnlr-un  în­  dinea  de  zl  a  reuniunii  —  va  înlesni  mai  buna
                                                                    cesitatea  ca  orqanele  şi  orga­
        C'oslache  Trotuş.  director  ge­  lă  a  fondului  de  timp.                             Istoriografia   medicală   româ­  Im periul  roman  şi  altele,  semnat  număr  de  ţări  ale  lumii.      cunoaştere  şt  punere  în  lumină  a  realizărilor
                                                                                                                                                                                                             şl  a  vocaţiei  umaniste  a  medicinii  româneşti,
       n e ra l  al  Centralei  industriale   Participanţii  ia  plenară   au   nizaţiile  de  partid,  conducerile   neasca  se  numără  printre  ace­           In  epoca  noastră,  caracterizată  prin  pro­
      T   Hunedoara,   Víchenle   Bălan.  relevat  şi  faptul  că,  în  dome­  centralelor  industriale  şi  între­  le  ramuri  ale  medicinii  care  au      funde  şl  continui  prefaceri  înnoitoare,  ştlinta   dornică  să  conlucreze  strîns  cu  şcolile  medi­
                                                                    prinderilor  să'  caute  soluţii  a­
                                                                                                                                                                                                             cale  de  pretutindeni  In  lupta  pentru  ocrotirea
       ■  ¿rîm-vîcepresedintc  al  Comite­  niul  investiţiilor,  pe  Ungă  rea­                                                                 {Agerpres)     este  un  aliat  de  nelipsit  al  popoarelor  In  lupta
      ’  tulul  executiv   al  Consiliului   lizările  bune  obţinute  {planul   decvate  şi  să   intervină   cu                                               pentru  o  viată  mai  bună.  In  acest  cadru,  şti­  sănătăţii  Individului  şl  a  colectivităţii,  pentru
        popular  judeţean.            anual  a  fost  realizat  In  pro­  competentă   şî   operativitate                                                      inţele  medicale  au,  prin  însuşi  obiectul  lor,   împlinirea  înaltelor  deziderate  de  bunăstare  şi
                                                                                                                                                                                                             fericire,  de  progres  şl  pace  ale  popoarelor.
         Dezbâtînd  activi lalea  desfă­  porţie  de  60,5  la  suta),  s-au  în­  pentru  îmbunătăţirea   calităţii                                           un  rol  de  o  covirşltoare   însemnătate,  fiind   Prin  însăşi  natura  el,  medicina  slujeşte  vie­
                                                                                reducerea  . consu­
                                                                    produselor,
        şurată  pentru  asigurarea  înde­  registrat  şi  unele  rămlnerl  in                                                                                  chemate  să  contribuie  la  apărarea  sănătăţii  şi   ţii,  ocrotirii  sănătăţii  orautul,  păcii  şl.  ca  a­
        p lin irii   sarcinilor   economice   urmă,  mai  cu  seamă  la  între­  m urilor  specifice   de   materii                                            vie ţii  celui  mai  preţios  fond  al  societăţii  —   tare.  ea  este  profund  Interesată  ca  popoarele
                                                                    prime  şi  materiale,  lichidarea
        pe  1070  şi  pregătirea  activităţii   prinderea  de  explorări  miniere                                                                              omul.  Fără  îndoială,  cunoaşterea  preocupărilor   să  trăiască  în  pace.  ca  umanitatea  să  fie  apă­
        de  producţie   şi  investiţii   pe   Deva.  Uzina  „V ictoria"  Călan,   stocurilor  suipranormative  şl  a                                           umaniste  ale  savanţilor   şl  cercetătorilor  din   rată  de  urgiile  războiutul.  ca  în  lume  să  se
                                                                                 neeconomicoase,
                                                                    cheltuielilor
        1971   participanţii   la  plenară   Fabrica   „V idra"   Orăştie.                                                                                      trecut,  a  uriaşelor  Investiţii  de  gîndire  sl  de   Instaureze  relaţii  de  înţelegere  şl  colaborare
        au  subliniat  că  toate  colecti­  U.M.M.R.   Simerîa.   Consiliul   ridicarea  qenerală  a  eficientei                                               strădanii  ale  omenirii  in  lupta  îm potriva  boli­
                                                                    economice.
        vele  de  muncă  din  întreprin­  popular  judeţean,  rămîneri  In                                                                                     lor  şi  a  durerii  constituie  un  factor  pre(!os  în   între  toate  naţiunile.
                                                                                                                                                                                                               Progresul  ştiinţelor.  Inclusiv  al  medicinii,
                                                                                     problemele
                                                                      Referindu-se  la
        derile,  unităţile  economice  şl   urmă  cauzale  de  neasiqurarea   pregătirii  producţiei  anului  v i­                                             eforturile  care  se  depun  pentru  a  soluţiona   este  strîns  legat  dc  dezvoltarea  largă  a  rapor­
        in slitu tiile   judeţului,  îndruma­  condiţiilor  de  finanţare  si  e­  itor,  vorbitorul  a  subliniat  că                                         cu  succes  problemele  complexe  ale  medicinii   tu rilo r  m ultilaterale  dintre  savanţii  şl  cerce­
        te  cu  competenţă  de  către  or­  xecuţie,  de  unele  carenţe  exis­                                                                                contemporane.   Apreciem  de  aceea  în  mod   tătorii  de  pretutindeni,  Intensificarea  coope­
        ganele  şi  orqanizatiile  de  par­  tente  în  orqanizarea  activită­  atenţia  trebuie  concentrată  «­                                              deosebit  această  întîlnire   a  dumneavoastră,   rării  dintre  toate  statele  pe  baza  deplinei  ega­
                                                                    supra  asigurării  la  timp  a  ma­
        tid  au  desfăşurat  o  activitate   ţii  de  construcţii-montaj.   do   teriilor  prime,  materialelor  şl                                            menită  să  aducă  noi  contribuţii  la  cunoaşterea   lităţi  în  drepturi,  a  respectului  independentei
        rodnică   pentru   înfăptuirea   lipsa  unor  materiale,  utilaje  şi                                                                                  doctrinelor  şi  practicilor  medicale  din  trecui,
        sarcinilor  ce  le  revin  din  mă­  forţă  de  muncă.      pieselor  de  schimb   necesare                                                            să  înlesnească,  pe  această  bază.  obţinerea  de   şi  suveranităţii  fiecărui  popor.
                                                                                                                                                                                                                Urez  succes  deplin  lucrărilor  celui  de-al
                                                                    bunei  desfăşurări  a  producţiei,
        reţul  program  elaborat  de  Con­  Pentru  înlăturarea  neajunsu­  contractării  întregului   volum                                                   noi  progrese  în  medicina  zilelor  noastre.  XXII-lea  Congres  Internaţional  de  Istoria  me­
        gresul  al  X-lea  al  P.C.R.  S-a   rilo r  semnalate,  asigurarea  u­                                                                                   Lupta  îm potriva  bolilor,  apărarea  sănătăţii   dicinii,  expr!mîndu-ml  convingerea  că  el  va
        relevat  de  asemenea  că.  drept   nor  condiţii  optime  realizării   de  producţie  marfă,   creării                                                oamenilor  este  o  cauză  comună  a  tuturor  po­
        rezultat  al  măsurilor  politice,   sarcinilor  economice   aferente   condiţiilor  pentru   realizarea                                               poarelor,  un  domeniu  In  care  savanţii  şl  cer­  reprezenta  un  moment  Important  tn  dezvolta­
        organizatorice   şi   economice   acestui  an  şi  în  vederea  pre­  volum ului  de  investiţii  indus­                                               cetătorii  din  toate  ţările  lum ii  pot  colabora   rea  ştiinţelor  medicale,  fn  întărirea  colaborării
        luate,  al  entuziasmului  cu  care   gătirii  activităţii  pe  anul  1971,   triale  şi  sociai-culturale.                                            iructuos,  cu  bune  rezultate.  In  acest  spirit  es­  Internaţionale  a  oamenilor  de  ştiinţă.
        au  participat  oamenii  muncii,   plenara  a  adoptat  măsuri  care   V orbitorul  a  exprimat  con-
        sub  conducerea  organizaţiilor                             vinqerea  că   oamenii  muncii
                                      prevăd  printre  altele  :  recupe­  din.  judeţul   Hunedoara.   sub
        de  partid,  la  înfăptuirea  sarci­
                                      rarea  răm înerilor  în  urmă  la   conducerea  nemijlocită  a  orga­                                                                                                                                         I
        nilor,  planul  de  stat  pentru  pe­
                                      toate  Întreprinderile  unde  nu   nelor  şi  orqanizatîilor  de  par­
        rioada  amintită  a  fost  depăşit   s-au  realizat  sarcinile  de  plan,   tid.  îşi  vor  intensifica  efortu­                                            In  pag.  a  lll-a      !
        la  toţi  indicatorii  •  la  produc­  pe  baza  unor  grafice  cu  ter­  rile  penlru  a  încheia  cu  de­                                                                             Obiective  noi -realizate  prin
        ţia  globală  realizările  reprezin­  mene  st  responsabilităţi  preci­  plin  succes  prevederile  cinci­
        tă  101,8  la  sută,  iar  la  produc­
        ţia  marfă  102.2  la  sută.   S-au   se J  asigurarea  unei  mal  bune   nalului  actual,  pentru  trecerea                                               lineretul
        dat  economiei  naţionale  peste   aprovizionări  tehnico-materîale   la   înfăptuirea   exemplară   a                                                                                       contribuţia cetăţenilor                        j
        prevederile   de  plan   aproape   a  locurilor  de  muncă   la  ex­  obiectivelor  trasate  de  partid
        16 000  tone  oţel,  4 347  tone  la-  ploatările  miniere   dîn  Valea  în  viitorul  cincinal.
                                                                                                                                                                                            j
                                                                                                                                                                                                 Acest  an  a  fost  deosebit   andrei  —.  au  fost  construite   \  |
                                                                                                                                                                                                                          4  cămine  culturale  —  Ia  Rl-
                                                                                                                                                                şi contempo­                   de  bogat  in  construcţia  de   blţa,  Boş,  Groşi  şl   Sllvaşu   j
                                                                                                                                                                                               noi  obiective  soctal-culturale
        La  instalaţia  de  brichetare  Coroesti                                                                                                                                               In  mediul  rural.  Deşi  am  în­  de  Jos  — ,  Iar  in  satul  Peş-   \  ;
                                                                                                                                                                                                                                      Introdusă  all-
                                                                                                                                                                                                                          teana  a  fost
                                                                                                                                                                                               cheiat  abia  8  luni,  pînă  în
                                                                                                                                                                                               orezent  au  fost  date  în  folo­  mentarea  cu  apă.  Sub  toate   j
                                                                                                         Pe  şantierul  Termocentralei  de  la  Mintia,  ritmul  de  execu­                    sinţă,  printre  altele,  19   săli   aceste  realizări   şt-au   pus   I  j
                   FLUXUL  PRODUCTIV                                                                ţie  atinge  cote  înalte  de  intensitate.  Peste  clteva  luni  urmeaxâ   raneitatea     Călanu  Mic,  Grind  şl  Slnt-  prin  hărnicia   şt  priceperea   j  j
                                                                                                                                                                                                                          semnătura  mii  de  cetăţeni
                                                                                                                                                                                               de  clasă  —  la  Dobra,  Toteştl.
                                                                                                                                                                                               Boz,  Sllvaşu  de  Jos,  Boholt.
                                                                                                    sâ  fie  pus  în  funcţiune  cel  de-al  treilea  grup  energetic  de
                                                                                                                                                      210
                                                                                                                                                                                                                          lor.
                                                                                                    megawaţi.  Vedere  de  ansamblu  a  coşurilor  de  fum  înalte
                                                                                                                                                      de
                                                                                                    220  m.                              Folo  :  V.  ONOIU
                      ANEMIC  ÎMPIEDICA
                                                                                                                                   / \                                   sy                ____          ___         A        A
           în d e p lin ir e a  planului                                                          nivelul recoltei la  cerealele  pă-
                                                                                                   Intre  factorii  care  determină
                                                                                                  ioase  de  toamnă,  lucrările  de   GIND  SE  VA  GĂSI  ANTIDOTUL  INTIRZIERI-
                                                                                                  pregătire  a  terenului  deţin  un
         In  luna  martie  a  acestui  an,   Pentru  a  cunoaşte   cauzele   către  proiectant  —  IPROM1N   loc  de  prim  ordin.  Se  ştie  bine
        prima  linie  a  instalaţiei  de  b ri­  care  au  determinat  aceste  per­  Bucureşti, constructor — TCMM   că de modul cum se eleclueazâ a­
       chete  de  la  preparatia  Coro­  turbaţii,  ne-am  adresat  tovară­  Petroşani  şi  Centrala  cărbune­  răturile,  îndeosebi  de  calitatea
        esti  a  intrai  in  funcţiune.  In   şului  dr.  ing.  Ioan  Crăiescu,   lui  Petroşani.  acestora,  precum  $1  de  lelul  In   L0R  LA  EXECUTAREA  ARĂTURILOR  ?
        aprilie  au  fost  pornite  si  „mo-   inginer  şei  cu  preparatiile  la   Menţionez  faptul  că  lucrările   care  sinţ  întreţinute  ogoarele
        inarolc"  celei  de  a  doua  lin ii.   Centrala  cărbunelui  Petroşani,   de  reproiectare  se  află  înlr-o
        Desigur,  prima   perioadă   era   care  ne-a  relatat  :   fază  relativ  înaintată,  ceea  ce   pînă  la  însSmtnţare  depinde  in
        destinată  cu  precădere  punerii   —  La  punerea  în  funcţie  a   ne  face  să  credem  că  se  va   mod  nem ijlocit  producţia  ce  se                                                                       pregătirea  terenului  după  pă­
        la  punct  a  procesului  tehnolo-   instalaţiei  s-au  constatat  o  sea­  putea  trece  pe  noua  soluţie  În­  obţine  la  heclar.  mai  elementare  măsuri  cerute   Asupra  posibilităţilor  de  ter­  şedinte  Ghcorghe  Prip),   dacă   ioase  la  cooperativele  aqricole
        qîc  si  aclimatizării  personalu­  mă  de  deficiente  de  proiecta­  că  la  începutul  trim estrului  JV.   Realizările  cu  mult  sub  po­  de  tehnologia  culturilor  pâioa-   minare  a  efectuării  arăturilor   nu  pregătirea  temeinică  a  îosă-
        lui  de   deservire,   cunoscind   re  si  execuţie,  în  ce  priveşte   Toate  aceste   modificări   vor   sibilităţi  înregistrate  la  cultura   se de toamnă. Argumentele  care   pentru  Insămîntările  de  toam­  m înţărilor  de  toamnă?  Aceeaşi   din  Jeledinţi.  Bobîlna,  Rapoltu
        faptul  că  instalaţiile,  proveni­  alimentarea  cu  agent   termic,   permite   In   viitor   creşterea   griulu i  au  evidenţiat  cc  priso­  pledează  In  favoarea  afirma­  nă  duDă  culturile  de  vară   nu   întrebare  se  pune  şî  în  cazul   Mare,   Bosorod,   Romos   etc.
                                                                                                                                                                                                                          Cum  pol  considera  oare  preşe­
        te  din  import,   sînt  unicate   focarele  Instalaţiei  de  uscare   producţiei  de  brichete  faţă  de   sinţă  rolul  hotărllor  al  acţiuni­  ţiei  de  mai  sus  sînt  sintetizate   încape  nici  o  îndoială.  Ne-o  do­  cooperativei  agricole  din  Dineu   dinţii  şi  inqinerii  şefj  aî  aces­
        deocamdată  în  ţară.  Urma  a­  Si  Instalaţia  de  topire  a  bitu­  nivelul  atins  in  prezent.  lor  de  pregătire  a  solului.  Fi­  de  rezultatele  total  nemulţumi­  vedesc  exemplele  cooperative­  Mic,  unde  preşedintele  şi  In-
       poi  intrarea  în  normal,  Inte­  mului.   Pentru  remedierea  a­  Rezultă  'din  spusele  de  mai   resc  era  ca  din  neajunsurile  ce   toare  existente  la  efectuarea  a-   lor  agricole  din  Cristur,  Dobra,   qinera  Maria  Moioş  vădesc   <>   tor  unităţi   că  au  făcut  totul
        grarea  în  ritm ul  necesar  înde­  cestor  deficienţe,  am  luat,  de­  sus  că  preocupările  în  vede­  s-au  manifestat  să  se  traqă  ma­  răturîlor  pentru  insămîntările   Simerîa  se-,   unde  pregătirea   totală  nepăsare  faţă  de   bun*   pentru  a  pregăti  o  bază  solidă
        p lin irii  planului   de   brichete,   sigur,  o  serie  de  măsuri  prin­  rea  îm bunătăţirii  fluxului  teh-  ximum  de  Învăţăminte  în  fie­  de  toamnă.  Astfel,  deşi  pe  circa   terenului  eliberat  de  păioase   organizare  a  lucrărilor  de  pre­  producţiei  prim ului  an  al  ur­
        combustibil  atit  de  cerut  tn   tre  care  cele  mai   importante                                                    5 300  hectare  qriul  are  ca  plan­  nu  mai  ridică  nici  o  problemă.   gătire  a  terenului  destinat  in-   mătorului  cincinal  cînd  în  30—
        toată  ţara.                  sînt  :  m odificări  parţiale  si  îm­  Ing.  RADU  SELEjAN  care  cooperativă  agricolă.  Dar,   te  premergătoare  culturi   de   In  schimb,  surprinde  faptul  că   săimnţărilor  de  toamnă.  40  sau  chiar  maî  multe  zile  nu
         Din  păcate,  evoluţia  produc­  bunătăţiri  Ia  reţeaua   de  ali­                      contrar oricăror  aşteptări,  se  in.   păioase,  pînă  acum  nu   s-au   la  C.A.P.  Bărâşli  nu  s-a   arat   In  legătură   cu  asigurarea   au  reuşit  să  asigure  eliberarea
        tivă  a  instalaţiei  nu  este  cea   mentare  cu  agent  termic,  re­                    tîlnesc  încă  multe  unităţi  unde   arat  nici  3 500  hectare!  Un  cal­  nici  măcar  un  hectar  din  cele   recoltei  viitoare  deficiente  in­  terenului  şi  executarea   ară­
        aşteptată.  După  6  luni  se  con­  facerea  parţială  a  zidăriei  în                   se  ignorează,  de  către  inqineri   cul  sumar  demonstrează  ca  su­  35  destinate  însăm inlârii,  unde   tolerabile  se  ţntilnesc  $î  la  coo­  turilor ?
        stată  cu  regret  un  minus  de   focarul  instalaţiei   de  uscare,   (Continuer»  in  pog  o  3-o)                   prafaţa  respectivă  se  putea  o-   griul  are ca plante  premergătoa­  perativa  aqricolă  din  Roscani.   Ştiind  cu  precizie  că  bazele
        aproape  130 000  tone  brichete   Jar  la  instalaţia  de  topire  a  bi­                Si  preşedinţi,  aplicarea  celor  gorî  cu  numai  jumătate   din   re  lot culturi  de  păioase.  Orice   Din  cele  190  ha  care  urmează   recoltei  viitoare  nu  se  asigură
        M  rare  se  adaugă  încă  13 000   tumului,  ca  o  primă   măsură,                                                    numărul  tractoarelor   aflate  în   încercare  a  preşedintelui   a-  să  se  însămînţeze  cu  qrîu.  pe   cu  justificări,  este  de  datoria
        tone  nerealizate  în  primele  do­                                                                                     dotarea  I.M.A.,  în  cel  mult   6   cestri  unităţi,  Ion  Răsădea,  dc   139  ha  plantele  premergătoare   conducerii  fiecărei  cooperative,
        uă  decade  ale  lunii  auqust.  De   s-a  executat  curăţirea  depune­                                                 zile  bune  de  lucru.  Inlr-o  ase­  a  da  vina  pe  „cauze  obiective",   Ic  constituie  pâîoasele.  Pînă   agricole,  a  Inginerilor  $elî   sl
        remarcat  că  această  considera­  rilor  din  topitoare  si  su.prain-                                                 menea  situaţie   este  evidentă   nu  are  nici  un  suport  temeinic.   acum  însă  nu  s-au  efectuat  ară­  a  organelor  agricole   |udcţene
        bilă  restantă  nu  se   compen­  călzîloare  Şl  s-au  suplimentat                                                     lipsa  de  preocupare  a  preşe­  O  situaţie  asemănătoare  se  în-   turi  nici  pe  20  ha,  ceea  ce  evi­  să  întreprindă  ncînlîrzlat  mă­
        sează  nici  pe  departe  cu  cele   serpentinele  in  vederea  creş­                                                   d inţilor  de  cooperative,  a  Ingi­  lîlneşte   la  C.A.P.  Silvaş.  La  denţiază   superficialitatea   si   suri  energice  în  vederea  execu­
        15 000  tone  de  brichete  reali­  terii  capacităţii  de  topire.  In                                                 nerilor  din  unităţi  şl  a  comite­  această   cooperativă  pînă  in  lipsa  de  răspundere   cu   care
        zate  peste  plan  în  această  pe­  viito ru l  apropiat   se  preconi­                                                telor  de  direcţie  ale  I.M.A.  pen­                     inginerul  Soos  Ludovic  şi  pre­  tării  arăturilor   în  maximum
        rioadă  de  către  secţia  de  bri­  zează   Înlocuirea   procedeului                                                   tru  asigurarea  unei  temelii  trai­  ziua  de   30  august  a.c.  nu  s-a              3-4  2lle  pe   toate  suprafeţele
        chete  a  preparatiei  Petrii a  Si­  actual  de  topire  a  bitumului  cu                                              nice  recoltei  viitoare,  cunos-   tras  nici  o  brazdă  pe  cele  56   şedintele  C.A.P.,  Petru  Mireea.   care  se  vor  tnsăroînţa  în  a-
        tuaţia  este  cu  a lit  mai  qravă   o  variantă  suplimentară   pri­                                                                               hectare  planificate.  Ce  altă  ac­  privesc  soarta  producţiei  anu­  ccastă  toamnă  după  culturi  de
        cu  cit  în  multe  oraşe  ale  tării                                                                                   cînd  că  lucrările  de  recoltare   ţiune  mai   importanţă  retine   lui  1971.  Nu  maî  puţin  alar­
        se  conta  pe  aceste   cantităti   vind  transportul,   depozitarea                                                    a  păioaselor  si  eliberarea  tere­                       mante  sînt  şî  restanţele  —  dc   vară.
        penlru   aprovizionarea   popu­  $1  alimentarea  cu  bitum  lichid.                                                    nului  au  Început  cu  două  luni   oare  atenţia  consiliului   dc                                     N,  TIRCOB
        laţiei  cu  combustibil.      Acest  lucru  va  fi  realizat  de                                                        în  urmă.                    conducere  al  cooperativei  (pre­  cile  30— 150  ha  —  existente  la
   1   2   3   4   5   6