Page 1 - Drumul_socialismului_1970_11

■ '*»*** tttfiHttttftttt itrtfrttttttHttntttttiutittitttiHttttiynw/wiMw/*rar
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ»

fii O.N.U.: Dezbaterile a două

proiecte de rezoluţie în le­

gătură cu situaţia din

Orientul Apropiat

5 lirtttnttrtutrtiHiiHiiHiitirtuiiirtttiititititittiitttttniitfn',itittrtiti ^v///////////////////////////c/////zz/////////y//^/AŢZ///////z//>//>>v/-z/y//z//y/z//*-
■ 20 000 mineri britanici
i
în grevă

R Alegerile legislative

din S.U.A.

m n ^ B B a n n n g w ■ Curier, Atlas
ANUL XXII. NR. 4920 DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

COMENTARIU ECONOMIC
Pe urmele „Căutătorilor ae comori“

Primită, attt de către pio­
PREJUL nieri cit şi de către cadrele existente de către o comisie răndenc de la Vaţa de Jos,
pentru a ne întreba, cu fn-
judeţeană formată din specia­
dreptăţită mirare, de ce, de la
didactice, comandanţi de pio­
lişti şi sprijinirea în continu­
nieri, cu entuziasmul firesc are a acţiunilor cu adevărat o vreme, consiliile populare
unei acţiuni cu largi valenţe valoroase. ale acestor comune refuză să
TERGIVERSĂRILOR educative „Căutătorii de co­ caţia acestor acţiuni, tovară­ mai sprijine o acţiune cu sem­
Vorbindu-ne despre semnifi­
nificaţii deosebite pentru fie­
mori“ — competiţie a inteli­
care localitate. De ce. atunci
şul Mircea Valea, directorul
genţei, isteţimii, curajului şi
pasiunii — işi încheie, in cu- Muzeului judeţean, releva va­ cînd e nevoie de obţinerea
rind, al doilea an de desfăşu­ loarea deosebită a colecţiilor unui spaţiu pentru diverse u­
rare. Intrăm in faza pe locali­ etnografice populare, mai ales tilizări, muzeul şcolar devine
Deşi duminică, ortórl birourile întreprinderilor cunoje tate a acestei.acţiuni republi­ in contextul în care, in jude­ cel mai comod mijloc de obţi
o febrilitate şi inteniitote modmă. E il de-rrtîl $1 econo­ cane, organizate de Consiliul ţul Hunedoara, atit de bogat nerc a lui, soluţie adoptată in
miştii, planificatorii, contabilii, statisticienii, toate cadrele Naţional al Organizaţiei Pio­ (n tradiţii, nu avem, in afara cele trei comune amintite. Să
din statul major ol conducerilor întreprinderilor zoresc la nierilor, fază stabilită pentru muzeului din Orâştie, cu spe­ scoţi în drum sau să transferi
încheierea bilanţului pe cec de-a zecea tunó a anului. O toamna acestui an, şi un bi­ cificul zonei, nici un muzeu la nesfxrşit exponatele din-
imensitate de dote ^1 cifre, Inceplnd cu „zero virguló.,.“ şl lanţ fugar dezvăluie realizări etnografic. tr-un loc In altul, găsind pină
ter.mlnlnd cu „x miliorde“, slrrt prelucrate şi sintetizate In­ cu adevărat meritorii; colecţii Prin entuziasmul copiilor, la urmi soluţii de compromis
tr-un mănunchi de indicatori care, confruntaţi apoi cu pla­ valoroase de obiecte arheo­ îndrumaţi cu grijă de cadrele cum ar fi mansarda oferită
nurile, se transformó Intr-o oglinda fidelă a activităţii eco­ logice, mobilier rustic, obi­ didactice, de specialişti, au muzeului din Vaţa de Jos
nomice o întreprinderilor. ecte legate de obiceiuri, cere­ luat fiinţă in judeţ aproape înseamnă să loveşti in înşişi
Peniru majoritatea conducătorilor va fl din nou o sa­ monii, jocuri populare, cusă­ 50 de muzee şi colţuri muzeis­ cei care au contribuit fa rea­
tisfacţie só constate că bilanţul reflecta Imaginea robustă turi, ţesături de uz şi deco­ tice şcolare, printre care cele lizarea lui. $i aceasta cu atit
o unei activităţi sânătoose, dinamice şi eficiente desfă­ rative, porturi, Inţrustături fn din Riu Bărbat, Orăştioara de mai mult cu cit sala muzeului
şurate in toate compartimentele care alcătuiesc organis­ lemn, documente de evident Sus, Petroşani, Vaţa de Jos, c destinată multor acţiuni e-
mul întreprinderii sau centralei. O Imagine în care nu este interes istoric, — lecţii prac­ Haţeg, Pauliş etc. sc află la ducative cuprinse tn acel vast
greu de întrezărit şl descifrat o evoluţie viguroasă, opti­ tice oferite direct elevului atit loc de cinste. $i e suficient să plan de intîmpinare şi sărbă­
mistă şi /odnică spre finalul ocestui ultim an al cincina­ de receptiv la trtrsta pionie- amintim plugul cu brăzdar de torire a semicentenarului Par­
lului. Aceasta este desigur nota dominantă, globală ce rtei. lemn de la Riu Bărbat solici­ tidului Comunist Român.
marchează „tehnologia" olcâtvriri! bilanţurilor şi pe care Relevlnd necesitatea unor tat, pentru incontestabila-i va­ Experienţa nedorită a aces­
o explicăm şi o motivăm firesc prin munco şi eforturile exigenţe sporite in colecţiona­ loare documentară, de Muzeul tor „comori nomade“ obligă la
stăruitoare ale zeci şi zeci de mii de muncitori, tehnicieni, rea şi clasarea materialelor Satului din Bucureşti, cunos­ un memento • să nu renunţăm
ingineri şi funcţionari, prin fermitatea şi perseverenţa con­ muzeistice strinse de copii, cutele colecţii arheologice, cu otita uşurinţă la ceea ce
ducerilor, prin competenţa şi responsabilitatea cu care tovarăşul Sabin Boticiu, vice­ numismatice, etnografice, strîn- am oferit o dată copiilor, să
conducătorii acţionează pentru utilizarea în mod cores­ Aspect din secţio de bobinaj a Fabricii „Viscoza" Lupeni. Aici matosa artificială este pro­ preşedinte al Consiliului popu­ se de copiii din Orăştioara de nu trecem cu nepăsare peste
punzător, sistematic şl eficient o /erurselor tehnice, ma­ gătită pentru a lua drumul fabricilor prelucrătoare. lar judeţean, sublinia opor­ Sus sau pitorescul interior ţă­ ceea cc reprezintă mtndria lor.
terialo şl umane de care dispun unităţile economice. Foto : N. MOLDOVEANU tunitatea validării muzeelor rănesc specific plaiurilor ză- ILEANA LASCU
Reversul situaţiei exprimot prin bilanţuri total sau par­
ţial negative este, din pocote, prezent din nou şi fa «ca­
denţa de azi. Există şl de această dată destui conducă­
tori core, In faţa rezultatelor abia apărute pe banda TELEX TELEX U L M
maşinilor de colculat, încearcă sentimentul tardiv al in­
succesului, îmbrăcat în forma unor restonţe la producţia Extinderea metodelor Iniţiativă Noi cursuri ale TIMPUL PROBABIL
fizică, globolă sau marfă, exprimat prin minusuri de ran­ PE LUNA NOIEMBRIE
dament şi rentabilitate, prin creşterea consumului de
materiale sau cheltuielilor inoportune. Fie că se dotorea- Universităţii popu­ Institutul de meteoro­
zâ unor cauze realmente obiective, fie că sint total de­ moderne de exploatare meritorie logie şi hidrologie in­
pendente de conducerea întreprinderii - aceste Insucce­ lare din Petroşani formează asupra evolu­
se, mari sau mici, nu înseamnă şl nu pot fl considerate ţiei probabile a vremii
Printre preocupările organi­
altfel decît ca o frustrare vădită o economiei naţionale de Activitatea specialiştilor le Valea Morii şi Brădişor, zaţiei U.T.C. de la spitalul PA- Sute de oameni at muncii in ţara noastră. în
importante valori materiale şl băneşti. Şl aceasta tocmai de )a întreprinderea mini­ ajungindu-se ca in acest an clişa, activitatea culeural-art|K- din Valea Jiului frecventeazA cursul lunii noiembrie
într-un moment cînd, pentru finalizarea optimă a cinci­ eră Barza este orientată tot 13 la sută din producţia de ilcA deţine un loc dc senmA. cursurile UnlversItAţli populare In această perioadă, u­ k
ce funcţloneazA pe llngA Caso
nalului şl pentru demorarea cu succes a viitorului pro­ mai mult spre rezol,vareo minereu să fie extrasă prin In acest sens, constituirea cer­ dc. culturA a sindicatelor din ncle pătrunderi de aer
cului de arta dramaticA a ti­
a
Petroşani.
Recent, pentru
gram economic, sînt mobilizate şl luate In calcul chiar ş! unor probleme care să con­ aceste procedee moderne. nerilor do aici. In colaborare veni In Intlm plnarca dorinţei polar vor determina,
cele moi neînsemnate resurse. ducă la îmbunătăţirea in­ Programele care au fost cu profesorii Şcolii generale unor cursanţi, şi-au început destul de frecvent, in
Cine urmăreşte otent mersul realizării prevederilor de dicatorilor tehnico - econo­ întocmite preconizează ca PAcllşa reprezIntA o Inlţlatlvl activitatea cursurile de „Pe- perioade scurte, zile cu
meritorie.
plan in întreprinderile restanţiere ale Judeţului vede cu mici şi asigurarea unor în viitor peste 45 la sută Aplauzele îndelungi cu care dAgogta familiei* şi cel de aspect de iarnă. în care
uşurinţă că cel puţin nouă din zece cazuri de vns-uc- condiţii optime de lucru in din producţia abatajelor să j au fost rAsplâtlţl, pe scena cA- „Metode m oderne de educaţie nu vor lipsi precipita
«1 InvAţârnlnt*.
Toteţtl
mlnulul cultural din
ţiile sub formă dc lopo
AL. VALERIU subteran. fie obţinută prin folosirea j artiştii am atori dr. Gheorghe Cu prilejul deschiderii, la vită şi ninsoare, inten­
Astfel au fost extinse şi mai largă a metodelor de Lltlnschl, prof. Dumitru Clu- primul curs, proL Mlhal Ena-
experimentate metode de exploatare cu aripi încli- ; mAgcanu, Emil Nemeş, Valcrlu che a prezentat expunerea sificările de vînt din
Slbişan, Petru MArlIA,
Alice
„RAspunderea pArlnţlIor In e-
est şî nord-est şt tempe­
exploatare de mare produc­ nate şi înmagazinare o mi- j Dnvid, asistenţii Eugenia Oprca- ducaţla copiilor*, care a fost
tivitate în special la mine­ nereului. ■ nu. Floarea Flllmon şl Gheor­ audiata de peste 300 dc parti­ raturi ce vor coborî
ghe Crfsnlc, Ia prem iera co­ cipanţi. mult sub zero grade.
mediei In douA acle „Vizita In La cel de-al doilea curs,
Malu“ de Paul Everac, In regla eoni. dr. doc. Ton Berea de la Invoztîlc aerului rece
profesorului Dumitru Clumâ- vor fi favorizate de ac­
geanu, semnifica aprecierea Universitatea din Bueureştl a tivitatea antieiclonului
celor peste 200 de spectatori conferenţiat despre „Dezvolta­ Euroasiatjc. fn nord-
Economio hunedoreană, în deţ pentru ridicarea grodiriul Petroşani cu 31 milioane lei, s-au obţinut în condiţiile u­ prezenţi şl, totodată, un însu­ rea personalităţii um ane". P re­ vcstul ţării, temperatu­
fleţit îndemn la noi acţiuni
avinlul său dinamic spre co­ general de eficienţă a activi­ Uzinei „Victoria" Colan cu 10 nor eforturi şi acţiuni susţinute culiural-artlsllce. legerea a fost urm ată de fil­ m rile acrului vor fi mai
tele linale ale cincinalului ac­ tăţii economice. Aportul hotă- milioane lei şi constructorilor în Industrie pentru reducerea mul francez „Riscurile m ese­ ridicate. îndeosebi în
tual, consemnează numeroase cheltuielilor de producţie, în­ IOAN OLIVIU ILEA riei". zonele dc deal. în ra­
succese remarcabile, concreti­ deosebi a celor materiale. Ast­ secretarul Comitetului port cu depresiunile in­
zate in depăşiri masive ale fel, pe totalul industriei hune- comunal al U.T.C, Tot&şti M. CHIOREANU Petrila : „Trepte" spre con­ tramontane. Pe litoral,
planului de producţie. Recent dorene, Io fiecare 1 000 lei fort şi bunăstare. influenta Mării Negre
acestor succese li s-a adăugat producţie marfă, cheltuielile va determina, de ase­
re pentru economia naţională. 162 milioane lei be­ s-au redus cu 8,05 lei, în prin­ menea. un regim termic
încă unul, de deosebită valoa­
cipal pe seama reducerii con­
mai ridicat, temperaturi
Este vorba de realizarea in e­ sumurilor specifice de metal, sub zero grade neînrc
cocs, lemn de mină şi alte ma­
conomia judeţului, în primele teriale importante pentru eco­ gistrîndu-sc în general
trei trimestre, a unui volum de neficii suplimentare nomie. Pagina a lll-a Ulei obiective decît după II noiembrie.
Sc apreciază că luna
beneficii suplimentare de 162 De asemenea, amplificarea noiembrie 1970 sc va
milioane lei. volumului de beneficii supli­ caracteriza printr-o vre­
Această impresionantă cifră mentare se datorează depă­ De la cititori la redacjie... me in general închisă,
ce depăşeşte de 2,25 orî anga­ ritor la obţinerea acestui suc­ de la T.C.S.H. cu 18 milioane şirii planului producţiei marfa agromteii- cu ceţuri frecvente sea­
ra şi dimineaţa, predo-
jamentul anual la beneficii al ces revine colectivelor C.S. Hu­ lei. vindute şi încasate în industrie nrinind ploaia şî bur­
judeţului oglindeşte conclu­ nedoara, cu beneficii supli­ Deosebit de semnificativ cu peste 166 milioane lei, ri­ ...de la redacţie Ia cititori niţa.
dem rodnicia eforturilor depu­ mentare de aproape 80 milioa­ este faptul câ cele 162 milioa­ dicării calităţii producţiei, per­ Din punct de vedere
se de oamenii muncii din ju- ne lei, Centralei cărbunelui ne lei beneficii peste plan fecţionării organizării muncii I termic, se vor înregis­
tra valori normale de
temperatură sau destul
Sectorul de creştere a ani­ dc apropiate dc acestea
malelor din jude{ul nostru a Intervalul cu tempera
IMPERATIVUL ZILEI IN AGRICULTURĂ fost înzestrat cu noi construe* turile cele mai scăzute
din această tună parc să
ţii şi obiective agrozootehni­
ce. Cu cele două circumscrip­ se situeze între 8 şi 13.
ţii zooveterinare, construite cînd valorile minime
vor ajunge pe nlocuri
Eforturi deosebite, concentrare maximă şi date recent în folosinţă la la —12 grade —13 gra­
Sarmizegetusa şi Baru, nu­
de. In nordul tării, ploa
mărul unităţilor de acest
fel a ajuns la 68. Deservite io se va transforma în
de cadre tehnice de specia­ lopovită şi ninsoare In
de forte la însămîntarea ultimelor hectare! respunzătoare, acestea pot a­ sud, numărul zilelor cu
litate, avînd şi o dotare co­
ninsoare va fi mni scă
corda o bună asistenţă vete­ zut Stratul de zăpadă
rinară. de altfel neînsemnat, nu
Datorită menţinerii timpu­ încheierii campaniei agricole Deoarece oricînd poate in­ perios necesar sâ-şî aducă din In cadru! asociaţiei inter- va persista. exeeptînd
lui favorabil şi intensificării de toamnă. terveni o schimbare a vremii, plin contribuţia conducerile cooperatiste de creştere şi in- zonele montane sî zone
I.M.A , şefii secţiilor de me­
Mecanizatori ritmului de lucru pe ogoare, De asemenea, tovarăşul E­ este de maximă însemnătate canizare, toţi mecanizatorii. grâşare a animalelor de la Ic dealurilor mai înalte
din nordul fărîî
Simeria s-au terminal pină
prin concentrarea
ca toate suprafeţele pregătite
mijloace­
lor mecanizate în cooperati­ mil Gaşpar, primarul comu­ să fie grabnic însâmînţate, Inţelegind câ este In inte­ acum de construit adăposturi REDUCEREA
nei Zam, ne-a informat tele­
resul fiecărei cooperative a­
şi cooperatori vele agricole râmase în ur­ rea semănatului la cele două fără să se mai aştepte pre­ gricole, al cooperatorilor şi al prevăzute cu boxe şi alte in- | i RISCURILOR
fonic în legătură cu încheie­
gătirea de noi terenuri
sta laţii aferente peniru îngră-
Tată
mă, s-â reuşit ca majoritatea
unităţilor cooperatiste din ju­ cooperative agricole de pe ra­ de ce se cere ca, îndeosebi azi Întregii economii să se execu­ şarea a 16 000 miei pe an. La DE TRANSMITERE
deţ să încheie una din eta­ za comunei, realiz.îndu-se pe­ şi în zilele următoare, să nu te în condiţii agrotehnice su­ ferma intercooperatistă de in­ A HEPATITEI
evidenţiaţi pele hotăritoare din comple­ ste prevederile iniţiale o su­ se piardă nici o oră favora­ perioare toate lucrările agri­ gresare a tineretului taurin,
cole. este de aşteptat ca în
bilă de lucru, în acest scop
de la Zam, s-au amenajat din
xul de măsuri ce asigură ob­
In scopul înlăturării
prafaţă dc 24 de hectare „A­
ţinerea de producţii sporite cum, ne-a precizat interlocu­ acordîndu-se întreaga atenţie cursul zilei de azi lucrătorii olte construcţii mai vechi do­ hepatitei, contractată u
Infîrmind tradiţia, coopera­ la cerealele păioase de toam­ torul. cînd şi transportul fu­ organizării temeinice a mun­ ogoarelor să participe cu în­ uă grajduri pentru 500 ani­ neon in urma transfu
torii din Leşnic au reuşit, ceea nă — respectiv însămînţatu) rajelor s-a făcut de pe în­ cii şi folosirii la capacita­ tregul potenţial uman şi ma­ male, dintre care unu! a şi /iilor «le sînge. un rnlec
ce constituie un aspect pozi­ orzului, secarei* şi griului. treaga suprafaţă, eforturile tea maximă a mijloacelor me­ teria! existent la încheierea fast populat. tiv de cercetători ai
tiv, să termine mai din vre­ Se detaşează ca meritorii cooperatorilor şi mecanizato­ canizate. Se înţelege de la grabnică a tuturor acţiunilor Cooperativele agricole de Centrului de hematolo­
me ca in alţi ani însâmînţarea rezultatele Înregistrate de că­ rilor sînt concentrate la efec­ sine că la îndeplinirea unui din actuala campanie agri­ producţie core ou acordat a­ gie din Bucureşti a în­
culturilor de toamnă. Rezul- tre unităţile din zona Ilieî tuarea ogoarelor pentru însâ- asemenea deziderat este im­ colă. , tenţia cuvenită creării unor treprins studii comple­
latul este urmarea firească a unde, după cum ne-a relatat mînţările de primăvară şi la condiţii optime de îngrijire xe pentru stabilirea u­
eforturilor susţinute depuse de tovarăşul ing. Emil Chîrilâ. însilozarea ultimelor cantităţi a animalelor, pe măsura spo­ nor metode eficace de
mecanizatori şi cooperatori director adjunct al Direcţiei de nutreţuri la C AP. Sălci- îndeplinirea contractelor - ririi septetului, au extins ca­ depistare a purtătorilor
pentru utilizarea mai judici­ agricole judeţene, pină ieri, va. unde s-au asigurat deja pacităţile şi spatiile de adâ- de virus hemolîtie prin
oasă a timpului favorabil, a aproape toate cooperativele 400 de tone furaje suculente". postire. La C.A.P. Oshov, O- tre donatorii de sînge.
forţelor şi mijloacelor de care şi-au îndeplinit planul la se­ Finalizarea în timpul cel litera de lege colişu Mic, Lâpugiu, Valea
Pe baza cercetărilor
La Termocentrala Mintia, dispun. mănat. Acţiunea s-a termi­ mai scurt posibil a planului Singeorgiului, Sîntandrei si Si- iniţiate a fost pusă la
Sînt numeroase cooperative agricole care. înţcle
constructorii, alături de mon­ O contribuţie de seamă la nat, la nivelul suprafeţelor •a insăinînţSrile dc toamnă ;înd semnificaţia majoi ă a onorării obligaţiilor bişel s-au terminat de con­ punct o variantă orîgi
tori şi izolatori, se străduiesc încheierea semănatului şi-au stabilite, în cadru] C.A.P • »(¡cită să sc depună ultime- struit saivane noi pentru cite nală a tehnicii de imu
ca zi de zi să adauge noi adus-o mecanizatorii Livîu Brânişcn, Bretea Mureşanâ. :e eforturi, să fie concentra- contractuale, manifestă răspundere şi exigenţă faţă 500-1 000 de oi. Se află, de * nodifuziune cu ajutorul
dimensiuni „stelei" de pe Mu­ Moraru si Andrei Gecse, pre­ Sirbi, Cimpurî etc., iar Ia co­ *c toate forţele şi mijloacele de predarea produselor la fondul centralizat al sta­ asemenea, in diferite stadii căreia sînt triaţi dona
reş. Aici, in prezent se fac cum şi cooperatorii Ion Dinu operativele dîn Veţel, Râdn- în unităţile care au restanţe tului. Amintim ca pozitiv exemplul CAP Şnîmuş. de construcţie alte 11 grajduri tnrîi de sînge Totodată
ultimele pregătiri in vederea şi Fetru Cânţâlare. O dată cu leşti, Dobra şî în unităţile de dc ordinul zecilor dc hecta­ Birsău. Timpa, Geoagîu. Zrirapţi si altele. şi 9 soivone, la care se im­ au fost preparate antî
In schimb, conducerile C.A.P Brad, Căstău. Sîn-
punerii in funcţiune a celui term'naiea insâminţârilor şi pe raza comunei Lâpugiu dc re pînă la realizarea integra­ • ămăria-Orlea, Orăştioara de Sus, Rişca ctc., la pune grăbirea ritmului de e­ serurile necesare folosi
de-ol treilea grup, creindu-se recoltatului s-au orgonizat ac­ -Tos, ieri şi azi, ultimele hec­ lă a sarcinilor cc lp revin xecuţie. Terminaren şi pune­ rii tehnicii amintite
data de 29 octombrie ac., se prezentau cu restante
totodată condiţiile prielnice ţiuni ene:gice Ia transportul tare şi-au primit sau îşi pri­ Se impune alenţîei în mod apreciabile la livrarea porumbului Maî îngrijorător rea în funcţiune a acestora Prin utilizarea acest»'*
devansării lucrărilor la gru­ furaielor, evidenţiindu-se fn mesc sămînţa. Pentru az.î (1 deosebit sprijinirea coopera­ este însă faptul că une le C A P. (Popeşti. Archia şi va insemnn asigurarea unui metode, riscurile dc
pul nr. 4, care va produce mod deosebit cooperatorii noiembrie a.c. — n n.). s-a tivelor agricole din Riu Alb. Zlaştî) au prezentat la baza de recepţie produse nc- spaţiu corespunzător de adă- transmitere a hepatite»
primii kilowaţi in primul an loan Turcu, Gheorghe Drâgan, stabilit ca tractoarele rămase leledinţî. Vîlrele. Bretea Stre- sortate sau de slabă calitate Să fi uitat oare con­ postire in anotimpul friguros
al viitorului cincinal. Nicolae Turcu, lovită Mun­ disponibile să fie deplasate iuluî. Deva. Totia si a altor ducerile acestor unităţi că onorarea exemplară a pentru peste 1 000 animale transfuzionale se vor
reduce.
Foto î V. ONOIU tean şi Ludovic Turcu. la cooperativele agricole din unităţi unde semănatul s-a contractelor, cu produse corespunzătoare calitativ, mari şi 6 800 de oi.
zona Devei, unde se depun prelungit neaşteptat de mult este literă de lege ? TELEX TELEX TELEX
ultimele eforturi în vederea peste limitele epocii optime.