Page 1 - Drumul_socialismului_1971_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

Muncilor;, tehnicieni, ingineri,

I economişti,

Consacraţi-vâ întreaga energie con­
5
tinuării operei de industrializare a ţării,

dezvoltării rapide a ramurilor indus­

triale moderne, cu conştiinţa că vă
I

îndepliniţi în acest fel o înaltă în­

datorire patriotică!

(D/N „CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL AL
FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTEm)
ANUL XXIII. Nr. 5099 MARJI 1 IUNIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

MIEREA CU SUCCES \ « III DE Plecarea la Pekin a delegaţiei

A U U A Chemare înflăcărată la
IWAIAMINT 1970-1971-UN EXAMEN PENTRU angajarea totală a fiecărui de partid şl guvernamentale

ŞCOALĂ, FAMILIE, SUCIETATE cetăţean in uriaşul române condusa de tovarăşul

* t
microbiobaze, simpla Intro­
DA VID LAZAR ducere a orelor de practică. NICOLAE CEAUŞESCU
Rezultatele bene, în general, efort constructiv
secretar al Comitetului judeţean obţinute, creşterea calitativă
Hunedoara al P.C.R, a procesului instructiv-educa-
tiv sînt rodul activităţii la­ Luni dimineaţă a părăsit Lupu, Lconte Râu tu, Gheor­ veniţi la aeroport. Pionieri şi
borioase a majorităţii orga­ al întregii naţiuni Capitala, îndreptîndu-se spre ghe Stoica, Ştefan Voitec, tineri români, chinezi, core­
Definind rolul şcolii în an­ solemnă închinată gloriosului Pekin, «delegaţia de partid şi Iosif Banc, Petre Blajovici, eni, vietnamezi şi mongoli au
samblu) activităţii ideologico- semicentenar al Partidului nelor şi organizaţiilor de guvernamentală a Republicii Miron Constantinescu, Mihai oferVt flori secretarului gene­
educative a partidului pentru Comunist Român precizează î partid, al creşterii rolului Socialiste România, con­ Datea, Mihai Cere. Ion loni- ral al partidului, celorlalţi
ridicarea conştiinţei socialiste „Problema centrală a dezvol­ conducător şi mobilizator a) socialiste dusă de tovarăşul Nicolae ţâ, Vasile Patilineţ, Ion Stă- conducători de partid şi de
şi a nivelului de cultură al tării invăţămintului nostru comuniştilor din şcoli, afirmă­ Ceauşescu, secretar general nescu, Mihai Marinescu. Ion stat
maselor, raportul prezentat in condiţiile de astăzi este rii mai plenare a organizaţi­ al Partidului Comunist- Ro­ Pâţan, împreună cu soţiile. ★
ilor de tineret, întăririi legă­
la Congresul al X-lea al îmbunătăţirea legăturii sale mân, preşedintele Consiliului Erau prezenţi, de aseme­ In aceeaşi zi. delegaţia de
P.C.R. de către tovarăşul cu practica. întregul proces turii între şcoală şi familie, Poporul nostru a păşit vi­ ridicarea nivelului cultural de Stat, întovărăşit de soţia nea. membri ai C.C. al P.C.R., partrid şi guvernamentală a
Nicolae Ccauşescu sublinia 1 de instruire să pornească de acţiunilor întreprinse de in­ guros, animat de fierbinte al maselor; creşterea conti­ sn, Elena Ceauşescu, care, la ai Consiliului de Stat şi ai Republicii Socialiste România,
factorul principal de edu­ la cerinţele economiei, ştiin­ spectoratul şcolar, muncii patriotism şi cu întreaga nuă a bunăstării materiale invitaţia Comitetului Central guvernului, conducători ai in­ condusă de tovarăşul Nicolae
caţie a cetăţenilor, a întregii ţei şi culturii”. pline de dăruire a mii de responsabilitate — sub con­ şi spirituale a oamenilor al Partidului Comunist Chi­ stituţiilor centrale şi organi­ Ceauşescu a făcut o escală
partidului
ducerea
comu­
muncii de la oraşe şi sa te ;
societăţi în epoca noastră este Legarea mai strînsă In a­ cadre didactice. nist — Ia materializarea o­ înfăptuirea repartiţiei bunu­ nez şi a guvernului Republi­ zaţiilor obşteşti, generali, zia­ la Novosibirsk.
A crescut, fin acest an şco­
şcoala — principalul canal de cest an şcolar a învâţâmîntn- lar, preocuparea comitetelor biectivelor planului de dez­ rilor produse de societate în cii Populare Chineze, va face rişti români şi corespondenţi Pe aeroportul împodobit
difuzare a ştiinţei şi culturii, lui cu practica, conjugarea a­ municipale, orăşeneşti şi co­ voltare a economiei naţio­ spiritul dreptăţii şi echită­ o vizită oficială de prietenie ai presei străine. cu drapele de stat ale Uniu­
nii Sovietice şi Republicii So­
Au fost de faţă Kang Iâng
de îmbogăţire a minţii, de mo­ cestei acţiuni cu o mai mare munale de partid faţă de ac­ nale pe anii 1971-1975. ţii socialiste; perfecţionarea In această ţară, Sâp, ambasadorul R.P.D. Co­ cialiste România au venit în
delare a caracterelor Si for­ preocupare din parlea orga­ tivitatea din şcoli. Comitete­ înfăptuirea noului plan relaţiilor de producţie, a or­ Din delegaţie fac parte to­ reene, Nguyen Dong Hanh, înlîmpînare F. S. Goriacev,
mare cetăţenească a tinerelor nizaţiilor de partid, de ti­ le municipale de partid Hu­ cincinal va reprezenta o ganizării societăţii: realiza­ varăşii Ion Gheorghe Maurer, ambasadorul R. D. Vietnam, prim-secretar al Comitetului
generaţii. Şcoala trebuie să neret, conducerilor şcolilor, treaptă superioară de afir­ rea cadrului organizatoric membru al Comitetului Exe­ Damdinnerenghiin Bataa, am­ regional de partid Novosi­
dea societăţii atît buni specia­ Inspectoratului şcolar jude­ nedoara şi Petroşani au for­ mare a energiilor creatoa­ care să permită participarea cutiv, al Prezidiului Perma­ basadorul R P. Mongole în birsk, împreună cu soţia, A. 1.
nent al CC. al P.C.R., pre­
lişti, cit şi cetăţeni înaintaţi, ţean, pentru îmbunătăţirea mat colective de îndrumare re ale poporului, un pas largă a maselor populare, şedintele Consiliului de Mi­ Republica Socialistă Româ­ Zeriev, preşedintele comite­
cu un orizont larg, cu spirit procesului jnstructiv-formativ- şi control care ajută organi­ important .pe calea apropie­ a fiecărui cetăţean la viaţa niştri, Manea Mănescu, mem­ nia, şefii misiunilor diploma­ tului executiv al sovietului
zaţiile de bază din şcoli. Du­
de iniţiativă, cil o minte re­ edueativ au determinat o linie pă ce s-a întreprins un amplu rii de nivelul ţârilor evo­ publică, la rezolvarea tre­ bru al Comitetului Exe­ tice acreditaţi în România, regional, împreună cu soţiâ,
ceptivă la tot cc c nou şi ascendentă în evoluţia pregă­ luate din punct de vedere burilor obşteşti; lărgirea li­ cutiv, al Prezidiului Perma­ alţi membri ai corpului di­ secretari ai comitetului re­
avansat, cu un înalt spirit de tirii tineretului şcolar. control in ce priveşte educa­ economic, intrarea ţării bertăţilor publice, dezvolta­ nent, secretar a) C. C. al plomatic. gional de partid, alţi repre­
responsabilitate faţă de înda­ Sînt perspective reale ca la ţia cetăţenească şi pa­ noastre In etapa edificării rea democraţiei socialiste”. P.C.R, vicepreşedinte al Con­ La plecare, membrii dele­ zentanţi al organelor de par­
a
birou­
toririle sociale". sfîrşitul anului şcolar situa­ triotică celor elevilor, comitete societăţii socialiste multila­ Succesele obţinute In întîm- siliului de Stat, Dumitru Po­ gaţiei au fost salutaţi căldu­ tid şi de stat locale. Au fost
rile
două
Conducerea partidului şi ţia la învăţătură să fie mult municipale au organizat teral dezvoltate. „Esenţa a- pinarea gloriosului semicen­ pa, membru al Comitetului ros de numeroşi cetăţeni ai prezenţi, de asemenea, Teo­
statului nostru a acordat şi îmbunătăţită. Această certi­ şedinţe de lucru cu dirigin- cestci etape rezidă — o sin­ tenar al Partidului Comu­ Executiv at C.C al P.C.R., Capitalei. Ei scandau „P.C.R. dor Marinescu, ambasadorul
acordă în permanenţă o aten­ tudine o dau şi rezultatele ob­ ţii, directorii şl alte cadre, tetiza tovarăşul Nicolae nist Român In industrie, a­ prim-secrctar al Comitetului — P. C. R.", „Ceauşescu — Republicii Socialiste Româ­
ţie deosebită perfecţionării ţinute în olimpiadele de Ceauşescu în expunerea la gricultură, acţiunile gospo­ municipal Bucureşti al P.C.R., P.C.R.”, ..Ceauşescu şi po­ nia la Moscova, membri ai
şcolii româneşti. -Pe această română, matematică şi chi­ unde au fost expuse consta­ adunarea solemnă închinată dăreşti şi In alte domenii Ion Iliescu, membru supleant porul". Tovarăşii Nicolae ambasadei.
linie se Înscriu măsurile lua­ mie — faza republicană — tările şi, pe baza unui apro­ semicentenarului partidului de activitate ilustrează rea­ al Comitetului Executiv, se­ Ceauşescu şi Ion Gheorghe După un popas la Novo­
fundat schimb de păreri, au
lismul obiectivelor stabilite,
te pentru o mai strînsă legă­ la care elevii din judeţ au — în: construirea unei eco­ cretar al C C. al P C.R., Geor- Maurer au răspuns cordial sibirsk, delegaţia română va
tură a şcolii cu activitatea obţinut premii şi menţiuni. fost stabilite măsuri menite nomii avansate, înzestrate cu puternicul elan patriotic ca­ ge Macoveseu, membru al manifestărilor de dragoste si continua călătoria spre Pekin.
productivă, cu viaţa, indica­ O concluzie de fond care se să ducă la noi îmbunătăţiri o industrie modernă şi o a- re animă clasa muncitoare, C.C. al P.C.R., prim-adjunct stimă, urărilor de drum bun
in activitatea şcolQor
de
ţiile cu valoare de program desprinde din evoluţia situa­ toate gradele. Biroul Comite­ gricullură intensivă de înalt al ministrului afacerilor ex­ adresate de oamenii muncii (Agerpres)
randament ; desfăşurarea pc
expuse de secretarul general ţiei la învăţătură In şcolile terne, şi Aurel Duma, mem­
al partidului la deschiderea generale şi licee este aceea tului municipal de partid De­ un front larg a activităţii rContinuore in'oop. o 3-a) bru al C.C. al P.C.R., amba­
ştiinţifice, a instrucţiei pu­
anului universitar, precum şi că legarea mai strînsă a învă­ va a analizat conţinutul pro­ blice şi a eforturilor pentm sadorul României la Pekin.
cesului instructiv şi baza ma­
delegaţia, a
împreună cu
în numeroase alte cuvîntări. ţământului cu practica, acest terială a Invăţămintului, sta­ plecat la Pekin şi ambasa­
Refleclînd remarcabilele rea­ început care trebuie consoli­ dorul R.P. Chineze In Româ­ U r g e n ţ e in d u s tria le
lizări obţinute de învâţămîn- dat şi dezvoltat, a avut o in­ bilind măsuri ce se dovedesc nia, Cian Hai-fun.
deosebit de eficiente. Desfă­
tuI din ţara noastră şi ce­ fluenţă pozitivă în asimilarea şoară o activitate bună şi or­ La plecare, pe aeroportul
rinţele noi care se pun în materiilor prcdale şi chiar In ganizaţiile de bază de la Băneasa, delegaţia a fost sa­
faţa „ştiinţei şcolii”, legat de starea disciplinară. Liceul teoretic Simeria, Li­ lutată de tovarăşii Emil Bod resarea activităţii ti. E. I.
ceea ce a produs şcoala mai Desigur aceste rezultate nu ceul pedagogic şi cel de con­ naraş. Paul Niculeseu-Mizil,
durabil pe plan naţional şi au venit de la sine. nu Ie-a strucţii din Deva, Liceu! mi­ Gheorghe Pană, Gheorghe 9
mondial, expunerea secreta­ determinat simpla înfiinţare nier Petroşani, Liceul teore­ Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie
rului general la adunarea de ateliere, miniferme sau Verdeţ, Maxim Berghianu,
tic Vulcan, Grupul şcolar mi­
Florian Dănălache, Emil Drâ-
nier Lupeni, Grupul şcolar gânescu. Janos FazeUas, Petre Haţeg - o necesitate imperioasă
siderurgic Hunedoara, şcoli­
CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA le generale de 10 ani Dobra,
COMITETUL EXECUTIV Geoagiu. Vaţa. Şcoala gene­ Despre activitatea desfăşu­ bil de care ne-am bucurat din
DECIZIA Nr. 220/1971 rală de 8 ani Burjue, reuşind Pagina a li-a rată în cadrul Unităţii de ex­ plin în acest an nu a fost fo­
lemnului
ploatare a
losit integral. La toate aces­
Haţeg
să imprime o disciplină liber
consimţită în rîndul cadrelor ziarul nostru a scris în dife­ tea sc mai adaugă slaba pre­
didactice, să sudeze colective­ rite ocazii, semnalînd de fie­ gătire a personalului dc aici,
Comitetul executiv ol Consiliului popular ol judeţului le acestor şcoli, să îmbunătă­ care dată aspectele negative actuala conducere nereuşind
Hunedoara ; ţească simţitor rezultatele la ce frînau buna desfăşurare a sâ-i imprime simţul răspun­
In temeiul ort. 23 alin. 2 din Legea nr. 57/1968 de învăţătură, practică şi activi­ procesului de valorificare a derii pentru sarcinile pe care
organizare şl funcţionare a consiliilor populare „aurului verde" existent în le are de îndeplinit. Noî con­
tăţile extraşcolare Pe linia
D E C I D E : Inspectoratului şcolar jude­ această zonă a Judeţului nos­ siderăm însă că faţă de ace­
Articol unic. Convoacă Consiliul popular al judeţului ţean s-a acţionat de aseme­ tru. Atît conducerea Combi­ eaşi perioadă a anului trecut
activitatea unităţii din Haţeg
Hunedoara în ceo de o Xl-o sesiune, pentru ziua de nea în direcţia întării ii dis­ natului dc exploatare şi in­ a cunoscut oarecum o îmbu­
dustrializare a lemnului De­
12 iunie 1971, ora 8 dimineaţa, în salo de şedinţe a ciplinei şl responsabilită­ va cit şi cca a unităţii din nătăţire.
Comitetului executiv al Consiliului populor judeţeon. cu ţii profesionale, perfecţionării Haţeg, prin răspunsurile tri­ Departe de a contesta con­
următorul proiect de cadrelor didactice. Au fost O ACT FINAL IN CAM­ mise redacţiei, formulau dc cluzia directorului general,
ORDIN£ DE ZI : organizate schimburi de ex­ fiecare dată măsuri şi anga­ putem spune totuşi că, în
perienţă pe specialităţi la PIONATUL JUDEŢEAN
— Stadiul reolizării programului judeţeon pentru lu- jamente care. în majoritatea comparaţie cu sarcinile de
corile de îmbunătăţiri funciare jî gospodărirea apelor. Strungarul Ioni» Criştiu. «te la Atelierele eemralc Crijclnr. • MUREŞUL A PIERDUT cazurilor, nu au primit o ma­ plan sporite din acest an,
terializare faptică.
Preşedinte. Secretar, are o bogata experienţa profesionala. Iatâ-1 in fotografia «Ic mai MECIUL LA CIMPIA Demarajul din acest an pă­ „îmbunătăţirea* este minoră
sus, ImpArtAşlnd din tainele meseriei viitorilor strungari.
G2 r a u j L k t G i rea a fi de bun augur, reali­ te în parchete. Acest lucru
IOACHIM MOGA VICTOR COCA TURZII faţă de posibilităţile existen­
zările primei luni fiind mult este demonstrat şi de faptul
peste sarcinile planificate. Ce că în prezent, din cauza ne-
a urmat însă în continuare a folosirii integrale a timpului
răsturnat toate premisele de de lucru şi a utilajelor din
început. In perioada scursă dotare, productivitatea muncii
Expresie a largului democratism Sprijin eficient îm acti­ la peste 70 la sută din nu­
din acest an se înregistrează
un minus de peste 2 600 mc
mărul parchetelor este dimi­
buşteni, 1 800 mc lemn de mi­ nuată în medie cu 26 la su­
nă şi peste 1 320 mc lemn tă. Mai mult, lichidarea par­
pentru celuloză, la celelalte chetelor mai vechi decurge
a l o r i n d u i r i i noastre socialiste vităţii de servire a populaţiei sortimente planul suferind foarte anevoios cu toate că în
mici minusuri sau depăşiri.
Privită deci sub aspectul mo­ acest sens au fost prevăzute
măsuri speciale.
Este sufi­
dului de îndeplinire a planu­ cient să amintim că în cele
Una din dominantele socia­ aprovizionare şi de servire a nepăsare şi lipsă de răspun­ Pe marginea proiectului de tificată a consumatorilor. obligaţii care vizează elimi­ lui sortimental, situaţia de la 46 parchete nelichidate zac
le ;«)<■ României de azi o con­ populaţiei în vederea satisfa­ dere faţă de interesele popu­ lege în dezbatere, un redactor Controlul obştesc ne-a atras narea operativă a neajunsu­ U.E.L. Haţeg nu pare a fi dc
stituie spiritul innoilor impri­ cerii într-o măsură sporită a laţiei şi păstrarea avuţiei ob­ a! ziarului a avut o scurtă atenţia asupra a o serie de rilor cu scopul vădit al îm­ loc bună Avalanşa dc măsuri încă peste 45 000 mc lemn
care este supus
deprecierii,
mat de partid în viaţa întregii cerinţelor acesteia. Controlul şteşti, la aplicarea şi respec­ convorbire cu tovarăşul nereguli care, dacă s-ar fi bunătăţirii activităţii şi a) tehnico-organizatoricc. alături fiind îngreunată totodată şi
societăţi. Democraţia socialis­ obştesc asupra unităţilor no­ tarea legilor statului nostru. Marin Râlcscu, directorul perpetuat, ar fi putui avea satisfacerii cerinţelor justifi­ de care au predominat cele acţiunea de reîmpădurire a
tă, moştenitoare a tot ce a minalizate în proiectul de lege Controlului obştesc ce se va T.A.P.L. Deva. urmări deslul de neplăcute. cate ale populaţiei. In acest disciplinare nu au avut da­ zonelor exploatate.
lăsat mai bun şi mai înţelept care, după larga sa dezbatere organiza în viitor îi sînt ca­ — Este neîndoielnic că e- Ar putea fi citate multe e­ fel echipele de control ob­ rul să scoată din impas uni­ — Neajunsurile în activita­
istoria în domeniul guvernă­ publică urmează să fie adop­ racteristice vasta arie pe care ehipele de control obştesc a- xemple de intervenţie pre­ ştesc devin — în forma de tatea de Ia Haţeg Iar. după tea noastră — arăta ing.
rii. dezvoltă neîntrerupt voca­ tat de Marea Adunare Naţio­ ventivă a echipelor de con­ organizare şi cu atribuţiile cum merg lucrurile în con­ Cornel Adâmoni. şeful servi­
ţia cetăţenească a oamenilor nală, se integrează în contro­ trol obştesc Aş dori însă să prevăzute de proiectul de tinuare. nu se întrevăd încă ciului plan — sînt create în
muncii. formează un cadru lul general exercitat de ma­ evidenţiez două condiţii in­ lege — un sprijin eficient al posibilităţi concrete de re­ primul rînd de slaba funcţio­
propice manifestării nestin­ sele muncitoare asupra insti­ IN DEZBATERE PUBLICA dispensabile eficienţei activi­ unităţilor producătoare de dresare a situaţiei. nare a parcului de transport
gherite a intereselor şi voinţei tuţiilor, întreprinderilor şi or­ tăţi echipelor de control ob­ bunuri de consum şi de ser­ — Toate necazurile prezen­ din cadrul U.M.T.F.-Haţeg,
întregii naţiuni, unită într-o ganizaţiilor economice în ştesc şi anum e: obiectivita­ vire a populaţiei, fiind, de te la această unitate — ne care nu reuşeşte să ne asigu­
mare şi armonioasă familie. scopul întăririi legalităţii so­ tea sesizărilor şi operativita­ fapt, expresia concretă a opi­ informa ing. Corneliu Fulga, re capacitatea corespunzătoa­
Experienţa acumulată în cialiste, apărării avutului ob­ Proiectul legii privind organizarea tea soluţionării lor de către niei publice, de care trebuie directorul general al CEI.L. re. La toate acestea se adau­
glorioasa epocă istorică de ştesc, ocrotirii drepturilor şi factorii competenţi. să ţinem seama în întreaga Deva — provin din cauza gă proasta coordonare a mij-
neasigurării stocului în ulti­
progres şi prosperitate a intereselor oamenilor muncii. şi funcţionarea controluui obştesc — Din acest punct de ve­ noastră activitate. ma fază la principalele sor­
României socialiste demon­ Expresie a largului demo­ dere proiectul de lege supus — Aţi amintit despre lăr­ timente. Aceasta dovedeşte râ
strează înaltele virtuţi ale li­ cratism al orinduirii noastre dezbaterii publice aduce pre­ girea sferei de atribuţii ale în parchete nu s-a lucrat aşa
nei asemenea democraţii Par­ socialiste, organizat în forma cizări importante. controlului obştesc. Ele nu cum trebuie, timpul favora­
ticiparea directă a maselor preconizată de proiectul de o va cuprinde şi amploarea duc o reală contribuţie la — Inlr-adevâr, proiectul de vizează numai extinderea
populare la întreaga viaţă po­ lege dat publicităţii, controlul forţelor antrenate, pronunţa­ îmbunătăţirea activităţii de lege prevede lărgirea sferei controlului asupra unităţilor
litică. economică şi culturală obştesc condus de Frontul U­ tul său caracter educativ pre­ servire a populaţiei. In a­ de atribuţii a echipelor de producătoare.
a ţării o asigură organizaţi­ nităţii Socialiste, cu sprijinul ventiv, pus în valoare siste­ cest domeniu dispuneţi de o control obştesc, pe de o par­ — Proiectul de lege pre­
ile dc masă. obşteşti, coopera­ nemijlocit al sindicatelor, or­ matic pe un larg front de bogată experienţă. Vă rugăm te. iar pe de allâ parte creş­ vede in mod expres atribuţii Semnarea unei convenţii
tiste şi profesionale, care fac ganizaţiilor de tineret, comi­ corecţie etică, cu aportul ob­ să ne relataţi despre modul terea numerică a persoanelor legate direct de conţinutul
parte clin Frontul Unităţii tetelor şi comisiilor de femei, servaţiei, al gîndirii colective în care s*a materializat in care alcătuiesc echipele. Pre­ activităţii de servire a popu­
al uniunilor cooperatiste şi al a membrilor echipelor de con­ unităţile T.AP.L. Deva acest zenţa unui specialist in com­ laţiei, respectiv calitatea pro­ consulare intre Republica Cuba
.Socialiste, organizaţii ale că­
celorlalte organizaţii obşteşti trol. Un asemenea mod de in­ sprijin al opiniei publice. ponenţa echipei asigură com­ duselor, diversificarea sorti­
ror funcţii şi răspunderi au şi profesionale, va putea ac­ vestigaţie, la care se va a- — Pot spune că sesizările petenţa controlului, iar acti­ mentelor, respectarea grafice­
crescut în societatea noastră ţiona în Viitor mai intens ca dâuga postura de investiturâ şi propunerile făcute pînă a­ vitatea colectivă, obiectivita­ lor de livrare a mărfurilor şi Republica Socialistă România
de la o elapă Ia alta a edi­ un faclor de educaţie civică, obştească a celor care alcă­ cum de echipele de control tea Va fi de datoria -noastră, şi ambalării lor corespunză­
ficării socialismului. contribuind la dezvoltarea li­ obştesc ne-au sprijinit în a conducerilor unităţilor, toare. aplicarea strictă a La Ministerul Afacerilor nia, şi Jesus Barreiro, amba­
O asemenea funcţie de nei atitudini înaintate a lucră­ tuiesc colectivele dc control, mod deosebit Avem un apa­ a întreprinderilor şi in­ preţurilor, respectarea grama- Externe a avut loc luni, 31 sadorul Republicii Cuba la
înaltă responsabilitate socia­ torilor din unităţile de stat şi oferă lucrătorilor dîn sectorul rat destul de rcslrîns de con­ stituţiilor să rezolvăm ope­ jelor, dezvoltarea spiritului mai, semnarea unei Convenţii Bucureşti.
lă, încredinţată de partid cooperatiste producătoare dc de servire posibilitatea să-şi trol care nu poate acoperi rativ şi eu maximă răspun­ de răspundere, a respectului, consulare între Republica Cu­ La semnare au participat
Fi-ontului Unităţii Socialiste, bunuri dc consum precum şi privească activitatea în oglin- toate unităţile. Prin activi­ dere sesizările şi recomandă­ solicitudinii şi promptitudinii ba şi Republica Socialistă funcţionari superiori din Mi­
o reprezintă controlul obştesc a celor (lin unităţile de aprovi­ tatea lor, echipele dc control rile făcute In urma contro­ lucrătorilor din unităţile de România. nisterul Afacerilor Externe
ce '*a fi desfăşurat în unităţi­ zionare şi dc servire a popu­ obştesc ne-au ajutat să în­ lului. De fapt. proiectul de servire publică în relaţiile cu Documentul a fost semnat şi membri ai Ambasadei Re­
le de stat şi cooperatiste pro­ laţiei, la generalizarea expe­ lăturăm unele deficienţe, să lege pe bună dreptate pre­ populaţia. de Vasile Gliga, adjunct al publicii Cuba Ia Bucureşti.
ducătoare de bunuri de con­ rienţei pozitive, la combaterea remediem neajunsuri caic vede o seamă de obligaţii ministrului afacerilor externe J
sun^ precum Şi in unităţile de manifestărilor de neglijenţă, produceau nemulţumirea jus­ conducerilor administrative, S. POP al Republicii Socialiste Româ­ fAgerpres)