Page 1 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 1

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UN IŢI-VA!




                                                                                                                                                                                                £                                                        5
                                                                                                                                                                                                |  ■   Un  comunicat  al  agenţiei  f
                                                                                                                                                                                                |        TASS  cu  privire  la  eveni-  |

                                                                                                                                                                                                         mentele  din  Sudan
                                                                                                                                                                                                                                                        I

                                                                                                                                                                                                     ■  Mişcări  revendicative  în

                                                                                                                                                                                                |        tarile  capitaliste                             |


                                                                                                                                                                                                j  ■  „Cartea  Albă"  asupra                             |

                                                                                                                                                                                                |        economiei  nipone                               I

                                                                                                                                                                                                I                                                        I
                                                                                                                                                                                                |     D  Cadran,  Atlas                                  |

              ANUL  XXIII.  Nr.  5152                                                     DUMINICA  1  AUGUST  1971
                                                                                                                                                                         9  PAGINI  -   SO  BANI



              Industria  hunedoreană  dispune  de mari  resurse  pentru  a asigura
                                                                                                                                                                                                       Prognoza  timpului


                   R I D I C A R E A   M A I   R A P I D A   A                                                                                                                                         pentru  luna  august



                                                                                                                                                                                                      Potrivit  prognozei  Institu­  minime  vor  oscila  Intre  12­
                          E F I C I E N Ţ E I   E C O N O M I C E                                                                                                                                   tului  de  Meteorologie  şi  Hi­  22  grade.
                                                                                                                                                                                                    drologie,  luna  august  va  fi
                                                                                                                                                                                                                                  Intre  7-15  august,  vremea
                                                                                                                                                                                                    călduroasă   şi  în   general   va  fi  frumoasă  şi  călduroa­
                                                                                                                                                                                                    frumoasă.  Precipitaţiile,  mai   să  cu  cer  variabil,  mal  mult
                Dc  curând  s-a  încheiat  o­  nificaţie  Deva  şi  Combinatul   eonvenţional,  28 824  MWh  e­  3 956  mc  lemn  de  mină,  uni­                                                   ales  sub  formă  de  averse,   senin.  Spre  sfirşitul  acestui
              peraţiunea  de   verificare  şi   de  exploatare  şi  industriali­  nergie  electrică.    tăţile  miniere  C.M.N,  Deva  cu                                                           vor  avea  o  repartiţie  neuni­  interval  se  vor  semnala  ploi
              centralizare  a  dărilor  de  sea­  zare  a  lemnului  Deva.  Şirul  exemplelor   pozitive  532  mc  lemn  de  rmnă  şi  63                                                           formă  pe  teritoriul  ţării.  Ele   slabe,  locale,  tn  Oltenia,  Ba­
              mă  privind  preţul  de  cost  pe   Desigur,  aceste  rezultate  nu   ar  putea  continua.   Credem  mc  cherestea.  Combinatul  de                                                   vor  fi  mai  reduse  în  Banat   nal,  Crişana,  Maramureş  şi
              primul  semestru  al  anului  în   sînt  întîmplătoare.  Ele  reflec­  însă  câ  nu  este  lipsit  dc  im­  exploatare  şi  industrializare                                           şi  Oltenia  şi  apropiate   de   in  zona  muntoasă.  Viptul  va
              industria  hunedoreană.  Date­  tă  preocuparea  comitetelor  dc   portanţă  să  arătăm  faptul  câ   a  lemnului  Deva  cu  310  mc                                                  valorile  normale  in  celelal­  sufla  în  general  slab.  Tem­
              le  obligă  de  la  bun  început   direcţie  şi  a  organizaţiilor  dc   siderurgiştii  hunedoreni   au   buşteni  de*  fag,   Fabrica  de                                            te  regiuni.                peraturile  minime  vor  fi  cu­
              la  concluzia   că  majoritatea   partid,  aportul  fiecărui  sala­  realizat  economii   la   toate   produse   refractare   Baru,                                                     In  perioada   1-6  august,   prinse  intre  14-22  gtade,  iar
              întreprinderilor   au   obţinut   riat  la  gospodărirea  .judieioa-  materiile  prime  şi  materiale­  „Marmura"   Simerîa,   „Vîs-   Mftlsirul  principal  Ghcorghc  Muntcanu  şl  mecanicul  tle  între­  vremea  va  fi  uşor  instabilă   maximele  intre  26-3S  grade.
              rezultate  remarcabile  în  di­                                                           coza"  L/upeni  şi  altele.  Can­  ţinere  Slelian  Tom»  —  Hol  dintre  ounenJI  de  prentlglu   al  aecţicl   tn  primele  două  zile  îndeo­  In  aceste  condiţii,  apa  din
              recţia  raţionalizării  şi  redu­                                                         tităţi  importante  de  combusti­  m tse  plastice  a  F.  C.  Ori glie.   Foto  :  V.  ONOlfJ  sebi  tn  zonele  de  deal  şi  dc   sol  se  va  evapora  în  canti­
              cerii  cheltuielilor  de  produc­                                                         bil  convenţional  au  economi­                                                             munte.  Innourări  de  scurtă   tăţi   mai  mari  <tecil  cele
              ţie.   Pe  ansamblul  .judeţului     •   COLECTIVELE  DIN  INDUSTRIA  HU-                 sit  şi  întreprinderea  electro-                                                           durată  se  aşteaptă  mai  ales   provenite  din   precipitaţii,
              s-au  realizat  economii  la  pre­                                                        centrale  Deva,  întreprinderea                                                             după-amiază  şi  spre  seară,   mai  ales  tn  sudiţl  şi  sud-
              ţul  de  cost  în  valoare  de  a-   NEDOREANA  AU  REALIZAT  29  MILIOANE                de  prefabricate  din  beton  De­                                                           etnd  pe  alocuri  se  vor  sem­  vestul  ţării.   Conţinutul  de
              pronpe  29  milioane  lei,  ceea   LEI ECONOMII  LA  PREŢUL DE  COST                      va  şi  Regionala  C.  F.  Deva.                                                            nala  ploi  sub  formă  de  a-   umiditate  al  solului  va  scă­
              ce  însemnează   că  producţia                                                              Paralel  cu  rezultatele  ba­    Laminate  cu  parametri                                  verse,  însoţite  'de  descărcări   dea  sensibil  in  Oltenia,  ves­
              fabricată  în  această  perioadă     O  VOLUMUL  BENEFICIILOR  SUPLI­                     ne  obţinute  de   majoritatea                                                              electrice  şi  de   intensifica­  tul  Munteniei,  Dobrogea   şi
              0  costat  mai  puţin  deeît  s-a   MENTARE  SE  RIDICA  LA -VALOAREA  DE                 întreprinderilor  industriale  se                                                           rea  vintului.  In  restul  inter­  Banat.  In  celelaVte  zone,  de­
              planificat,  fapt  care  a  influ­                                                        desprinde  şi  faptul  că  în  une­      calitativi  superiori                              valului  (3-6  august)  vremea   ficitul  de  apă  se  va  resimţi
              enţat  pozitiv  cheltuielile   la  53,8 MILIOANE LEI                                      le  sectoare  de  la  unele  între­  Ridicarea  parametrilor  calitativi  ai  laminatelor  con­  se  va  ameliora,  iar  posibili­  îndeosebi  in  stratul  superfi­
              1  000  Ici  productie-marfâ  fa­                                                         prinderi  au  existat  şi  nea­   stituie  o  preocupare  de  prim  ordin  a  colectivelor  de   tăţile  de  ploaie  vor  fi  redu­  cial,  solul  avind  rezerve  in
              bricată  şi  volumul  benefici­                                                           junsuri  care  au  frînat  reali­  muncă  de  Ia  Iaminoarele  bluming  şi  semifabricate.  A­  se.  Temperatura  va  marca   profunzime  din  precipitaţi­
              ilor.                                                                                     zarea  riguroasă  a  planului  rit­  ceasta  se  materializează  în  măsuri  şi  acţiuni  tehnice  şi   o  scădere  de  cîteva  grade  la   ile  lunilor  precedente.  Cul­
                                            sâ  şi  cheltuirea  Cu  chibzuin­  le  alo  căror  consumuri  sc  ur­                                                                                   început,  apoi  va  creşte  atin-   turile,  inclusiv  cele  succesi­
                In  ultimă  instanţă  se  poa­                                                          mic  şî  la  toti  Indicatorii.  De-   tehnologice  de  o  deosebită  eficacitate.
              te  afirma  câ  pe  această  bază   ţă  a  fiecărui  leu  avut  la  dis­  măresc  prin  statistica  de  stat.   plasînd  puţin  analiza  în  spa­                                     gind  în  Oltenia.  Muntenia.   ve,  vor  avea  o  evoluţie  a­
              în  primul  semestru  al  nou­  poziţie  în  această   perioadă.   Pozitiv  este  şi  faptul  câ  la   tele  cifrelor  medii   obţinute   La  bluming  „1 300",  unde  în  urmă  cu  două  luni  a   Dobrogea  şi   sudul  Moldo­  propiată  de  normal,  menţi-
              lui  cincinal  eficienţa  econo­  Se  remarcă  In  mod  deosebit   Uzina  „Victoria"  CăJan  s-au   pe  ansamblul  judeţului  obser­  fost  dată  în  exploatare  o  modernă  instalaţie  de  flama-   vei,  valori  de  29-34  grade.   ntndu-şi  potenţial  productiv
              mică  a  activităţii   întreprin­  grija  pentru  gospodărirea  mai   economisit  283  tone  cocs  me­  văm  că  în  timp  ce  unele  în­  re  cu  oxigen,  s-au  ftamat  pină  In  prezent  75 000  tone   In  celelalte  regiuni  ale  ţă­  ridicat  in  Bărăgan.  Moldo-
              derilor  hunedorene  a  crescut   bună  şi  raţionalizarea  consu­  talurgic.  16 670  tone  combus­  treprinderi  au  depus  eforturi   de  blumuri.  Cantitatea  de  laminate  rezultată  din  acest   rii.  cele  mai  ridicate  tempe­  txi.  In  cea  mai  mare  parte  a
              substanţial   Fiecare  mie  de   murilor  de  materii  prime  şi   tibil  convenţional   şi  4 288   serioase  reducînd  substanţial   procedeu  tehnologic  modern  a  întrunit  calităţi  supe­  raturi  vor  fi  cuprinse  intre   Transilvaniei  şi  tn  Dobro­
              lei  producţie  fabricată  în  se­  materiale,  grijă  care  s-a  sol­  MWh  energie   electrică,   în                      rioare.  Aoeasta  şi  datorită   faptului  că  la  laminorul   28-31  grade.   Temperaturile  gea.
              mestrul  I  a  costat  cu  3,35  lei   dat  cu  însemnate  economii  de   timp  ce  s-au  depăşit  consu­  cheltuielile  de  producţie,  e­  -750“  s-a  perfectat  şi  generalizat  sistemul  de  laminare
              mai  puţin  deeît  s-a  prevăzut   materii  prime,  materiale,  e­  murile  planificate  la  cărbu­  xistă  9  întreprinderi  Indus­  cu  calibre  „cutie".  Ambele  soluţii  asigură  laminatelor
              în  plan.  îar  volumul  benefi­  nergie  şi  combustibili.   Pen­  nele  pentru  cocs  fluidizat  şi   triale  care  au  depăşit  preţul   livrate  beneficiarilor  interni  şi  externi  calităţi  optime.
              ciilor  realizate  de  industrie  a   tru  exemplificare  se  poate  a-   semicocs  cu  20 552  tone.  ceea   de  cost  planificat  cu  peste  15                                       LEGĂMÎNT OSTÂSESC
              fost  cu  53,8  milioane  lei  mai   râta  câ  Ia  Combinatul  side­  ce  n  făcut  împreună  cu  alţi   milioane  lei,  cifră  care  dimi­                                                                                    t
              mare   deeît   s-a   planificat   rurgic  Hunedoara  s-au  econo­  factori  ca  pe  total  să  depă­  nuează  rezultatele   pozitive
              Contribuţii  mal  însemnate  Ia   misit   în   această   perioadă   şească  cheltuielile   materiale   ale  judeţului.  Intre  acestea                                                Ieri,  31  iulie  1971,  In  sediul   lele  de  jar  ale  jurămlntului.
              aceste  rezultate  au  adus  co­  9 266  tone   cocs  metalurgic,   planificate  cu  aproape  G  mi­  cu  depăşiri  mai  mari  au  în­  Ansamblul  folcloric  „Rozmarinul"          subunităţii  de  pompieri  din   „Jur  să  fiu  gata   oricînd
              lectivele  de  muncă  de  la  ex­  1 390  tone  metal  în  şarje  la   lioane  lei        cheiat  semestrul  IM.  Barza.                                                            municipiul  Deva,   am   fast   să  lupt  pentru  apărarea  pa­
              ploatările  miniere  din  Valea                               Economii  însemnate.   care                                      din  Deva  participă  la  Festivalul                 martorii  celui  mai  frumos  e­  triei  mele,  Republica  Socia­
              .fiului.  întreprinderea  de  ma­  oţelâril,  3 380  tone  cărămizi   au  determinat  reduceri   ale                                                                                veniment  din  viata  tinerilor   listă  România...  Jur  să  lupt
              teriale  de  construcţii  Bîrcea,   refractare,  634  tone  feroalia­  cheltuielilor  materiale  plani­                        naţional  de  folclor  de  la  Mamaia                militari  :  depunerea  jurâmîn-   cu  toată  dîrzenia şi priceperea
              .Marmura"  Sîmeria.  I.I L.  Sî-   je,  824  tone  utilaj  pentru  tur­  ficate.  au  înregistrat  unităţile   iiMiom. In  pog.  o  l-a)                                            tului.                        mea,  neprecupcţind  sîngele  şî
              meria,  întreprinderea  de  pa­  nare, 58 52&  tone  combustibil  miniere  din  Valea  Jiului  cu                            Intre  25  iulie  şi  23  au­  care  între  zilele  de  6-12  au­  Ora  9,00.  După  primirea  ra­  chiar  viaţa,
                                                                                                                                         gust.  pe  litoralul  Mărit  Ne­  gust  a.c.  va  evolua  la  Ma­  portului  din  partea  lt.  Gri-   Tinerii  militari  au  fost  fe­
                                                                                                                                         gre.  se  va  desfăşura   cea   maia.  Buna  pregătire  a  ar­  gore  Sas,   It.-ool.   Valentin   licitaţi  cu  ocazia   depunerii
                                                                                                                                         de-a  Vll-a  ediţie  a  Festi­  tiştilor  a  fost  verificată  vi­  Popa.  comandantul  Grupului   jurâmîntului  de  către  tovară­
                                                                                                                                         valului  naţional  dc  folclor   neri.  in  cadrul  unui  spec-   de  pompieri  al  judeţului  Hu­  şul  David  Goe.  secretar   al
                                                                                                                                         —  amplă  manifestare   ar­  (acol-vizionarc,  iar  marţi,   nedoara,  a  vorbit  celor  pre­  Comitetului  municipal  de  par­
                 Au  insilozat  |                     IN  SECŢIA  FRUNTAŞĂ IN                                                            tistică  organizată  de  Comi­  .1  august,  cu   începere  de   zenţi  despre  semnificaţia  ju-   tid  Deva.
                                                                                                                                         tetul  dc  Stat  pentru  Cul­
                                                                                                                                                                                                  răinîntului
                                                                                                                                                                                                                       despre
                                                                                                                                                                    la  ora  19,  ansamblul  va  o­
                                                                                                                                                                                                              militar.
                                                                                                                                                                                                                                  In numele celor care au jurat
                                                                                                                                         tură  şi  Artă
                                                                                                                                                       şi  Consiliul
                                                                                                                                         Central  al  Uniunii  Genera­  feri  publicului  devean  (la   tradiţiile  dc  luptă  ale  unităţi­  a  vorbit  soldatul  comunist  A­
                                                                                                                                                                    grădina  de  vară)  un  spec­
                                                                                                                                                                                                  lor  şi  subunităţilor  de  pom­
                                                                                                                                                                                                                                lexandru  Gruia,  „Ne angajăm
                 peste  1200                                                                                                             le  a  Sindicatelor din Româ­  tacol  constînd   din  obice­  pieri  din  ţara  noastră.  —  spunea  militarul  —  să îm­
                                                                                                                                         nia.
                                              Întrecere nu ş i a făcut loc                                                                 La  festiv «ni.  judeţul  Hu­  iuri  populare  hunedorene,   ţionant  moment  al  festivită­  bogăţim  cu  noi  fapte  de  băr­
                                                                                                                                                                                                    A  urma4  apoi  cel  mai  emo­
                                                                                                                                                                                                                                băţie  şi  eroism  tradiţiile  a-
                                                                                                                                                                    în  regia  Iui  loan  Bordan
                 tone  furaje                                                                                                            nedoara  va  fi  reprezentat   şi  Ionel  Rraia,  coregrafia   ţii.  Pe  platoul  dc  adunare,  pe   cesteî  subunităţi.  Sîntem  ho-
                                                                                                                                                          folcloric
                                                                                                                                              ansamblul
                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                                                                                                tărlţi  ca  la  terminarea  ciclu­
                                                                                                                                                                                                  care  sc  aflau  arborate  drape­
                                                                                                                                                                    Liviu  Oros  şi  conducerea
                                                                                                                                         „Rozmarinul"  al  sindicate­
                                                                                                                                                                                                  lele  partidului  şî  patriei,  ti­
                                                                                                                                                                                                                                 lui  de  instrucţie,  să  recuce­
                                            CLIMATUL DE AUTOMULTUMIRE                                                                    lor  din  municipiul   Deva,  muzicală   Voicu  Stăncscu.  nerii  militari  au  rostit  cuvin-  rim  titlul  de  subunitate   de
                                                                                                                                                                                                                                 frunte".
                   In  vederea  asigurării
                 unei  bune  hrăniri  a  a-
                 muralelor   pe  perioada     Adunarea  generală  a  sala­  pierderile  de  oţel  au  fost  re­  ri  cu  exigentă  şi  spirit  critic.  O  acţiune  de  maximă  însemnătate
                 dc  stabulaţic  şi  sporirii   riaţilor  de  la  laminorul  hu-   duse  faţă  de  anul  trecut  cu   Alît  darea  de  seamă  cît  şi                                                                              Cooperatorii
                 producţiei  de  lapte,  lu­  nedorean  de  800  mm  s-a  des­  15  la  sută.  Datorită  calităţii   vorbitorii  au  subliniat  că  ele
                                                                                                        nu  reprezintă  limita  maxi­
                                                         semnul  a  ceea
                                            făşurat  sub
                 crătorii  din   întreprin­  ce  Silviu  Samoileseu,  ingine­  lor  ireproşabile,   laminatele   mă a  posibilităţilor  lor, ci  doar                                                                             din  Brănişca
                 derile  agricole  dc  stat                               sînt  tot  mal  solicitate  pe  pia-
                                            rul  şef  al  grupului  de  lami­                           o solidă  rampă de lansare  pen­  IXECUTAREA ARATURILOR PE TOATE
                 s-au  preocupat  şî   sc   noare.   numea  în   euvîntul                               tru  atingerea  unor  noi  cote                                                                                            au  terminat
                 preocupă  intens  dc  rea­  său  „permanenta  acestui  co­                             calitative,  o  garanţie  dar  şi  o­
                 lizarea  unor   cantităţi   lectiv  in   fruntea  întrecerii   Adunări  generale       bligaţia  de  a  îndeplini  cu  a­                                                                                            treieratul
                 cit  mai  mari  dc  nutre­  socialiste".  Intr-adevât\   nu                            ceeaşi  răspundere   sarcinile
                                            ne  amintim  vreun  an  in  care                            mobilizatoare  care  le  vor  re­
                 ţuri  suculente.   Ca  ur­
                                            salariaţii  secţiei  sâ  nu-şi  fi   ale  salariaţilor      veni  în  continuare.  Dezbate­                                                                                                  griului
                 mare.  pînă  acum.   la    realizat  şi  depăşit  indicatorii                          rile  au  fost  străbătute  de  idei­
                 fermele   aparţinătoare    de  plan.  Prestigiul  cîştigat  nu                         le  programului  privind   per­
                                                                                                                                                                                                                                   După  cc  în  urmă  cu  cl-
                 I.A.S.  Haţeg  şi  Simcria   este   dezminţit  nici   acum.                            fecţionarea  muncii   politlco-                                                                                          ţeva  zile  au  anuntat  înche­
                 s-au   Insilozat   peste   După  cum  se  arăta  în  darea   ţa  mondială,  ceea  ce  a  făcut   ideologice  şi   cultural-educa-   In  complexul  de. măsuri  a-   tului  cincinal,  ca   urmare  a   recolte  sporite,  atit  pe  supra-   ierea  secerişului,  cooperato-
                 1 200  tone  furaje.       de  seamă  prezentată  în  nu­  ca  16  la  sută  din  producţia   tive,  elaborat  de  către  to­  erotchnice  care  se  aplică  în   faptului  că  în  anul  trecut   foţele  care  au  fost  ocupate  cu   ;  rii  din  Brănişca  au  înre-
                                            mele  conducerii   tehnico-ad-                              varăşul  Nicolae  Ceauşescu.  vederea  sporirii  producţiei  a­
                   Evistă   posibilitatea                                 totală  a  laminorului  sâ  fie                                                           s-a  acordat  o  deosebită  a-   cereale   păioase  şi  borceag,   j  gistrat  un  nou  succes:  au
                                            ministrative   de   către   ing.   destinată  exportului.     Semestrul  al  doilea  şi  anul   gricole  la  hectar,  un  loc  de   tentie  ogorîrii  din  vară  a  u­             j  terminat  şi  treieratul  recol­
                 ca  în  perioada   urmă­   Vasile   Săuea,   adjunctul  şe­                            viitor  vor  pune  în  fata  mun­  primă  importanţă  îl   ocupă                          destinate   însămînţării   în   tei  de  grîu  de  pc  întreaga
                 toare  realizările  să  fie   fului   de   secţie,   bilanţul   Aşadar,  succesele  care  tra­  citorilor.  inginerilor,  tehnicie­  executarea  arăturilor  imediat   nor  suprafeţe  însemnate   de   toamna  sau  primăvara  vii­  suprafaţă  pe  care  seceratul
                                                                                                                                                                    teren.  Este  firesc,  deci,  ca  şi
                                                                                                                                                                                                  toare,  înainte  de  efectuarea
                 mult  îmbunătăţite   de­   primelor   6   luni   de   acti­  sează  dimensiunile   primului   nilor  de  la  laminorul  de  800   după  eliberarea  terenului   tle   acum,  cind  s-a  s(rîi>s  recolta   ogoarelor  se  administrează  30   s-a  făcut   manual.   Infor-
                                                                          semestru  evidenţiază  potenţele
                 oarece  o  parte  însem­   vitate   consemnează   pro­   creatoare  ale  acestui  colectiv,   mm  sarcini  deosebit  de  com­  culturile  premergătoare.   A-   de  cereale  păioase  dc  pe  mai   tone  de  Îngrăşăminte  chimice  mîndu-ne despre acest rezul­
                                                                  2 300
                                            ducerea  peste  plan  a
                 nată  din  resursele   dc   tone  de  laminate,  planul  sor­  recunoscut  pentru  hărnicia  Şi   plexe.  Ele  nu  se  referă  doar   portu)  hotăritor  al  acestei  lu­  mult  de  12 000  hectare,  să  se   —  superfosfat.   Preşedintele   tat,   tovarăşul  Alexandru
                 nutreţuri  destinate   în-   timental  fiind  realizat  în  to­  abnegaţia  sa.  Cum  este  şi  fi­  la  sporirea  volumului   pro­  crări  de  bază  a  solului  este   acţioneze  cu  operativitate  m^-   cooperativei,   Păun   Răvaş,   Olani,   primarul  comunei,
                                                                                                                                                                                                                                 a  ţinut  să  remarce  aportul
                                                                                                        ducţiei  ci,  în  primul  rînd.  Ia
                                                                                                                                      pus  cît  se  poate  dc  bine  în
                 silozării  vor  fi  recolta­  talitate.  Productivitatea  mun­  resc.  despre  ele  s-a  vorbit  pe                  evidenţă  de  producţiile  supe­  ximă  Ia  efectuarea  arăturilor   ne-a  informat  că  realizările   mecanizatorilor  Axente  Ne­
                                                                                                                                                                    pe  toate  suprafeţele  planifi­
                 te  în  lunile  august   şi   cii  a  crescut  suplimentar  cu   larg  la  adunarea  salariaţilor                    rioare  de  grîu,  porumb  şi  car­  cate,  folosind  cu  randament   la  arături  de  vară  întrec  30   grită  şî  Ion  Goe,  cît  şî  al
                                                                                                                                                                                                  de  procente,  lucrarea  aflîn-
                                                                                       automulţumirea
                                                                          însă  nu  cu
                 septembrie.                1,4  la  sută,  consumul  de  me­                                                         tofi  pe  care  le  obţin  majori­  sporit  tractoarele  disponibile   du-se  în  plină   desfăşurare.   cooperatorilor  Valeria  Bîc,  !
                                            tal  pe  tona  de  laminat  a   celui  care  şl-a  atins  tinta  şi   (Continuare  in  pag.  o  3-a)  tatea  unităţilor  agricole  din   în  schimburi  prelungite  şi  pe   Rezultate  bune  la  arături  s-au   Ecaterina  OJaru.  Marioara  j
                                            scăzut  cu  1,47  kilograme,  iar  nu  maî  are  nimic  de  făcut,                        judeţ  în  primul  an  al  actua-  timp  de  noapte.        înregistrat,  de  asemenea,  la   Lazăr,  Aron  Popa,   Sabin
                                                                                                                                                                                                                                 Căta,  Gheorghe  Pfirău,  Gaş-
                                                                                                                                                                      Această  cerinţă  majoră  îşi   C A.P.  Bîrcea  Mică,  unde  s-au   par  Moţ  şi  Ion  Olaru  Ia
                                                                                                                                                                    găseşte  materializarea  în  fap­  făcut  ogoare  de  vară  pe  mai   inmagazinarca   fără  pier­
                                                                                                                                                                    te  într-o  serie  de  cooperati­  mult  de  60  la  sută  din  supra­  deri  a  întregii  recolte,  ca­
                                                                          tivităţii  minelor.  Cele  două   neînsufleţit.  Apoi  au  urmat   liste,  mina  Lupeni  a  cunos­  ve  agricole.  Inginerul  şef  al   faţa  stabilită.  Sînt  demne  de   re  este  superioară  preve­
                                                                          părţi  ale  uzinei  au  fost  blo­  salvele.  Se  trăgea  tn  plin.   cut  o  puternică  dezvoltare,   C.A P.   Câstău,  Ion   Iurian,   remarcat  şi  preocupările  e­  derilor  cu  peste  11  tone»
                                                                          cate  de  pichete  de  munci­  Măcelul   fusese   dezlănţuit,   materializată   în  creşterea   ne-a  relatat  câ  la   unitatea   xistente  pentru  executarea  a­
                                                                          tori.   Lozinca  greviştilor  a   îngroziţi,  minerii   se  refu­  simţitoare  a  producţiei.   A ­                     răturilor  la  cooperativele  a-   După  terminarea  treieri-
                                                                          fo st:  msă  nu  sc  mişte  nici   giau  prin  canalul  de  scurge­  nul  trecut  s-a  extras  de  a-   respectivă  s-au  arat  peste  70   gricolp  din  Haţeg.  Băcia,  Be-   şului,  batoza  a  fost  depla­
                                                                                                                                                                    de  heclare  de  pe  care
                                                                                                                                                                                            s-a
                  Memoria  timpului  e  selec­  gaţi  de  la  lucru,  daţi  afară   un  muncitor  de  la  faţa  lo­  re  al  uzinei,  singurul  loc  fe­  proapc  3  ori  mai  mult  căr­  slrîns  recolta,  din  suprafaţa a­  jan  şi  altele.  sată  la  cooperativa  agrico­
                tivă :  ea  va  defini  intotdea-   din  locuinţe,  siliţi  să  pără­  cului  pină  nu  se  rezolvă  re­  rit  dc  gloanţe.  Cind  uzina   bune  faţă  de  anul  naţiona­  mintită  pe  50  de  hectare  însâ-   lă  din  Boz.   Aici,  la  cele
                una  Lupeniul.  trecutul   său   sească  Valea  Jiului.   Con­  vendicările".          a  fost  „eliberată",  pe  calda-   lizării  —  1948.  Aceasta,  in   mînţîndu-se  culturi  succesive   Ploile  care  au  căzut  la  ^fîr-   două   arii  organizate   s-a
              1  zbuciumat  prin  pagini  de  e-   tractul  colectiv  inchciat  cu   Conducerea  minei  şi  au­  rîmul  scăldat  în  singe  ză­  condiţiile  extinderii  mecani­  în  mirişte.  In  continuare,  se   şîtul  sâptâmînii  cît  şi  faptul   transportat  întreaga  canti­
                                                                                                                                                                                                                                 tate  de  grîu  care  s-a  recol­
               1 mism  u   jertfă  muncitoreas-   ani  in  urmă  era  încălcat.  torităţile  au  venit  cu  mar-  ceau  peste  30  de  cadavre.  zării,  ale  îmbunătăţirii  con­  lucrează  în  ritm  intens  la  a­  câ  in  numeroase  cooperative   tat  manual,  ceea  ce  permi­
               I  c«.  Scinlcia  a  pornit  atunci.                                                                                 diţiilor  de  muncă.            rături,  fiind  eliberată  de  ba-   agricole  s-a  încheiat  seceri­  te  ca  batozele  să  funcţio­
               \  In  1920,   cind  pe  birourile                                                                                     Oraşul  de  purpură  a  cu­   lotiî  de  paie  o  suprafaţă  de   şul  constituie  premise  favo­  neze  zilnic  din  plin.
                ministeriale  sosea  alarmanta                                                                                      noscut  In  anii  socialismului                               rabile  care  permit  intensifi­
                '■elegramâ:  ,.Pe  toată  Valea                                                                                     şi  o  adevărată  renaştere  ur­  140  hectare.  La  asigurarea  u-   carea  ritmului  la  executarea
                 )ului  e  grevă  generala.  Toa-                                                                                   banistică.   Căsuţele  cu  un   nuî  larg  front  de  lucru  pen­  arăturilor.  Iată  de  ce  se  im­
                 j' minele  sfnt  t»i  flăcări  A -                                                                                 singur  nivel,  de  tipul  apar­  tru  tractoare  şî  crearea,  pe  a­  pune  ca  în  fiecare   unitate
                   erele  minerilor  din   Lu-                                                                                      tamentelor   înşiruite,   sint   ceastă  bază,  a  condiţiilor  ne­  cooperatistă  şî  S.M.A.  sâ  fie   De  ce  stăteau
                     sint  fu  flăcări".                                                                                            dominate  astăzi  semeţ,   pe   cesare  punerii  unei   temelii   luate  operativ  măsuri  în  ve­
                  tof'ncrii,  cei  care  de schi-                                                                                   verticala  celor  şase  cartiere   trainice  recoltei  viitoare,  o   derea  folosirii  cu  întreaga  ca­  6  combine
                      tn     putinile „Vic-                                                                                         noi,  cuprinzînd  peste  4 000   contribuţie  substanţială  şi-au   pacitate  a  tractoarelor   dis­
                      v  „Carolina   aştep-                                                                                         apartamente  cu   un   grad     adus-o  mecanizatorii  Alexan­  ponibile,   urmărindu-se   ca   pe  „dreapta"  ?
                                                                                                                                    fnalt  de  confort.   Este  un   dru  Rusu.  Ion  Lâscoi,   Ion   decalajul  existent  —  câ«*e  în­
                m 'e' (lr Pr‘ea  m utt-  Li  s~a  Pr0~
                    Jj  S‘a  repromis,  le-au                                                                                       dar  dc  preţ  oferit  minerilor   Cîorîţa  precum  şi  cooperato­  sumează  peste  7 000  hectare
                                                                                                                                                                                                                                   întrebarea  II  vizează  direct  ne
                r V J 'i x ' t e   asigurări  că  vor   La  1  august  1929  are  loc   gumentcu :  au  adăugat  com­  Acestea  au  fost  „argumente­  şi  nu  este  singurul.  Trebuie   rii  Saveta  Damian.  Silvia  Cio-   —  între  suprafeţele  de  pe  ca­  tovarăşii  CosticA  Igna,  preşedin-
                                             o  puternică  demonstraţie îm­  paniei  de  jandarmi  din  lo­  le“  aduse  cu  bestialitate  de   să  notăm  că  fiecare  al  trei­  rîţa,  Ion  Bunea,  Viorica  Ru­
                t'iatn        se  va  ieftini                                                                                                                                                     re  s-a  strîns  recolta  de  ce­  ţ?1®.  C.A.I».  Deva,  91  pe  Andrei
               h.  fa“*_   rămas  doar  vor-  potriva  pregătirii  războiului   calitate  alte  două  companii•   autorităţi.       lea  locuitor  al  oraşului  este   su,  Maria  Samoileseu  şî  alţii.  reale  păioase  şi  cele  arate  sâ   Rcdl.  inginerul  şef   aI  unltAtlj.
               br,
                                                                                                                                                                                                                                          ieri  dupA-amlază,  la
                                                                                                                                                                                                                                Motivul  ?
                                                                                                                                    salariat  in  unităţi  economi­
                                                                          A  fost  înconjurată  uzina.  In
                    0/
                rec\,t  ■(  atunci,  minerii  au  antisovietic,   pentru   pace.   dimineaţa  zilei  de  6  august   Lupta  n-a  încetat  însă  nici   ce  sau  instituţii,  că  fiecare,   Tregătirca  temeinică  a  re­  fie  grabnic  micşorat.  brigada  din  Viile  Noi,  f  combine
                                             Urmează  arestările  si  adu­
               roos  , oi o  fa')tp:  18S5'  m 2 '   cerea  la  Lupeni  a  200  dc   s-a  scris  acea  pagină  de  e­  o  clipă.  Roşul  singelui  văr­  al  treilea  locuitor  al  oraşu­  coltei  următorului  an  polari­  Eficacitatea  acţiunilor   pc   ştAtcau  aliniate  la  marginea  unui
                                 .  greve  f„
               i m ,   ;o r » , _
                                                                                                       sat  pe  caldarîm  a  trecut  în
                                                                                                                                                                                                                                lan  dc  cilii.  MecanlzatorU  aştep­
                                                                                                                                                                    zează  întreaga  atenţie  a  coo­
               ,   ■  mul!,-ri  de  revendică-  jandarmi,  in  scara  zilei  de   roism  tragic,  ce  va  defini   stindardul  de  luptă.   lată   lui  dispune  de  televizor,  a­  peratorilor  şî  mecanizatorilor   care  le  întreprind  organizaţii­  tau  ea  cineva  din  conducerea  co­
                                                                                                                                                                                                  le  de  partid,  consiliile  popu­
                                                                                                                                                                                                                                operativei  «A  ia  mAsuri  pentru  a-
               „ Z   S°Cl?*e’   f&cea  loc  tot   4  august,  muncitorii,  îndru­  întotdeauna,  in  timp,  Lupe-   dc  ce  Lupeniul  ua  rămine   parat  de  radio  sau  difuzor.  din  Simeria.   Astfel  se  ex­  lare  comunnlle,   conducerile   slgurarca  oamenilor  care  >A  de-
                   mult  cc  mţinutul  politic.  maţi  de  comunişti,  declară   niul.  Prefectul  i-a  somat  pe   pentru  totdeauna  oraşul  de   Paralel  cu  locuinţele   au                  unităţilor  agricole  şi  organe­  scrvcascA  combinele.  Deşi  treeu-
              uni  J?U      activitatea  re­  grevă  generală  în  toate  mi­  muncitori  să  elibereze  uzi­  purpură.  Iar  oraşul  de  pur­  fost  construite   numeroase   plică  de  ce  concomitent  cu  se­  le  agricole  judeţene   trebuie   serA  mai  mult  de  douA  ore  de
                                                                                                                                                                                                                                aşteptare,  nimeni  dc  la  C.A.P.  nu
              voluţionara  Q   minerilor  s-a   nele  din  Lupeni.        na.  Greviştii răspund:  „Vrem   pură,  ca  toate   localităţile   şcoli,  cinematograf,  comple­  cerişul,  dar  mai  ales   după                    şl-a  făcut  apariţia  la  locul  unde
              ^ ^ ‘jaşurat  sui  >  directa   in-   Dimineaţa  dc  5  august  în­  ptine !°  »Răspunde"  si  pre­  patriei,  işi  scrie  o  nouă  bio­              terminarea  lucrării   respecti­  să  se  concretizeze  neintirziat   trebuia  efectuat  secerişul.
                                                                                                                                                                                                                                 laiA  un  exemplu  dc  crasA  ne-
              „              Ol ul ui   Comu-   seamnă  ocuparea,  impotriva   fectul:  scoate  pistolul  si-    grafie,  conferită  de  anii  şi                   ve.  s-au  depus  eforturi  susţi­  în  executarea  arăturilor   pe   g1IJcn(A  faţă  de  soarta  recoltei,
                  Român.  St   anunţau  a-   rezistenţei  unităţilor  de  jan­                                                                                      nute  la  eliberarea  terenului   toate  suprafeţele  planificate.   care  face  noIA  discordantA  cu  *►-
              ao  K t Z , Ql  erU   economi-  darmi,  a  centralei  electrice,   pe  caldarimul   suferinţelor   înfăptuirile  socialismului.                       şi  executarea  arăturilor.  Pen­  In  pregătirea  pe  această  calo   forturile  ce  sc  depun  In  aceste
                 Mlt  de  miner.   'rau  alun­  oprirea  ei  si  paralizarea  ac-  minerilor  cade  primul  trup  In  anii  construcţiei  socia-                    tru  a  avea  garanţia  câ  şi  în   a  unei  temeinice  baze  recol­  zile  pc  ogoare  pentru  stringerea
                                                                                                                                                                                                                                grabnică  a  recoltei.  Asemenea  Ri­
                                                                                                                                                                    anul  următor  «e  vor  obţine  tei  anului  următor  .     tualii  tcebuie  combătute  cu  toată
                                                                                                                                                                                                                                tăria  şl  curmate  cu  desâvlrşire.
   1   2   3   4   5   6