Page 1 - Drumul_socialismului_1973_12

Proletari din toate tarile, unlfi-vă !
Coordonate fundamentale ale pianului pe 1974

DEZVOLTARE IMPETUOASĂ, EA ÎNALT NIVEL

CALITATIV, A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI

1 i

SI

Pe fundalul impresionant valorificarea tot mai raţio­ investiţii, creării de noi
al marilor succese dobîndi- nală şi eficientă a resurse­ locuri de muncă şi spori­
te în înfăptuirea prevederi­ lor naturale şi umane ale rii cu 11,9 şi respectiv 8,6
ANUL XXV Nr. 5 876 SÎMBĂTĂ 1 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI lor primilor trei ani ai cin­ societăţii, înfăptuirea inte­ la sută, comparativ cu a-
cinalului ne este înfăţişat grală şi chiar devansarea cest an, a fondului de sa­
planul dezvoltării economice prevederilor cincinalului în larii şi a veniturilor reale
şi sociale a patriei în anul domeniul creşterii nivelului pe un locuitor.
de trai al poporului".
în
Prin amploarea şi însem­
etapă
1974,
hotărîtoare
LUCRĂRILE SESIUNII A XI-À înfăptuirea programului ela­ este reflectată de orientări nătatea pe obiectivelor reprezintă
Expresia
acestor
sale,
evoluţia
planul
borat de Congresul al X-lea
1974
Conferinţa
Naţională
şi
principalilor
a
an­
mobilizatoare
mai
indicatori
pentru
partidului socialiste edificarea ascendentă ai a dezvoltării. In cea plan a economic. Aceasta
gajare
ţării
potenţialului
societăţii
multila­
acest context, are o majoră
pe
A MARII ADUNĂRI NATIONALE teral dezvoltate în România. viitor, semnificaţie creşterea volu­ impune cu necesitate rezol­
industriale
anului
producţiei
mului
Sarcinile
varea unor sarcini şi pro­
cuvînta­
expuse
amplu
tă, iar a venitului naţional
rea tovarăşului în NICOLAE într-un ritm de 16,7 la su­ bleme de mare complexita­
te, spre care trebuie con­
CEAUŞESCU Ia Plenara co­ cu 14,6 la sută, ceea ce re­ centrate toate forţele, toa­
mună a C.C. al P.C.R. şi levă cu pregnanţă dinamis­ te energiile creatoare ale
Consiliului Suprem al Dez­ mul constant al economiei naţiunii. O poziţie centrală
Vineri dimineaţa au în­ Sînt de faţă şefi ai mi­ In unanimitate, deputaţii votarea să se facă separat. Vasile Belizna, director ge­ voltării Economice şi Socia­ româneşti, justeţea orientă­ în acest complex de sarcini
ceput lucrările sesiunii a siunilor diplomatice acredi­ au aprobat ordinea de zi : Marea Adunare Naţională neral al Centralei industri­ le a României, au drept co­ rilor date de partid spre o ocupă asigurarea unei cit
Xl-a a celei de-a Vl-a le­ taţi la Bucureşti. Este, de 1. Proiectul de lege pen­ a aprobat această propune­ ale de fire şi fibre chimice ordonate fundamentale dez­ accelerarea progresului mul­ mai bune folosiri a capa­
gislaturi a Marii Adunări asemenea, prezent Pio Carlo tru adoptarea Planului na­ re. Săvineşti, judeţul Neamţ ; voltarea în ritmuri înalte tilateral al societăţii noas­
Naţionale. Terenzio, secretarul general ţional unic de dezvoltare In continuarea lucrărilor, Dorina Ceguş, inginer la a economiei naţionale, ri­ tre socialiste. Această ori­ cităţilor de producţie. Aşa
înaltul for legislativ al al Uniunii Interparlamenta­ economico-socială a Repu­ tovarăşul Florea Dumitres- Uzinele textile „Moldova“ dicarea la un nivel calita­ entare este puternic eviden­ cum se relevă în cu­
tării se reuneşte după des­ re. blicii Socialiste România pe cu, ministrul finanţelor, a Botoşani ; Marin Vasile, tiv superior a întregii acti­ ţiată în creşterile de ordin vîntarea tovarăşului Nicolae
făşurarea lucrărilor Plenarei La intrarea în sala de anul 1974 ; prezentat expunerea la Pro­ prim-secretar al Comitetu­ vităţi economice şi sociale, calitativ prevăzute în plan Ceauşescu, avem obligaţia
comune a Comitetului Cen­ şedinţe, tovarăşul Nicolae 2. Proiectul de lege pen­ iectul de lege pentru adop­ lui judeţean Ialomiţa al corespunzător posibilităţilor — ridicarea productivităţii ca în fiecare întreprindere
tral al Partidului Comunist Ceauşescu, ceilalţi conducă­ tru adoptarea Bugetului de tarea Bugetului de Stat P.C.R. ; Alexandru Heinrich, economiei noastre, cerinţe­ muncii în industrie cu 9,6 să sporim indicii intensivi
de utilizare la nivelul pa­
Român şi Consiliului Su­ tori de partid şi de stat sînt Stat pe anul 1974 ; pentru anul 1974. adjunct al ministrului apro­ lor progresului accelerat al la sută, reducerea cu 2,8 la rametrilor proiectaţi, să fie
prem al Dezvoltării Econo­ întîmpinaţi cu puternice şi 3. Proiectele de legi pen­ Coraportul Consiliului Su­ vizionării tehnico-materiale societăţii româneşti. „Pre­ sută a cheltuielilor la 1000 luate măsuri energice pen­
mice şi Sociale a României, îndelungi aplauze de par­ tru aprobarea decretelor cu prem al Dezvoltării Econo­ şi controlului gospodăririi vederile planului — subli­ lei producţie marfă, spori­
precum şi a Plenarei Con­ ticipanţii la lucrările sesiu­ putere de lege emise de mice şi Sociale a Români­ fondurilor fixe ; Ştefan niază secretarul general al rea volumul comerţului ex­ tru perfecţionarea fluxuri­
siliului National al Frontu­ nii Marii Adunări Naţiona­ Consiliul de Stat ; ei, la proiectele de legi su­ Tripşa, prim-maistru oţelar partidului — asigură dez­ terior cu 41,3 la sută. To­ lor tehnologice, îmbunătăţi­
lui Unităţii Socialiste, care le. 4. Proiectul de lege pri­ puse dezbaterii, a fost pre­ la Combinatul siderurgic voltarea în continuare a talitatea acestor prevederi rea întreţinerii şi reparaţii­
au dezbătut pe larg obiecti­ In lojile oficiale au vind rechiziţiile. zentat de tovarăşul Gheor­ Hunedoara, Erou al Muncii avuţiei noastre naţionale, se preconizează a fi mate­ lor, buna organizare a ac­
vele dezvoltării economico- luat loc tovarăşii Nicolae 5. Proiectul de lege pri­ ghe Oprea, vicepreşedinte Socialiste ; Angelo Micu- îmbunătăţirea şi moderni­ rializată în condiţiile am­ tivităţii, întărirea discipli-
sociale a ţării noastre pe Ceauşescu, Emil Bodnaraş, vind controlul financiar al acestui consiliu. lescu, ministrul agriculturii, zarea structurii economici. plificării programului de (Continuare in pag. o 3-a)
anul viitor şi- au aprobat Manea Mănescu, Paul Ni- preventiv. Deputatul Aurel Vijoli, industriei alimentare şi a-
în unanimitate prevederile culescu-Mizil, Gheorghe Pa­ La primul punct de pe preşedintele Comisiei econo- pelor ; Mihai Dalea, pre­
pianului şi bugetului pe nă, Gheorghe Rădulescu, ordinea de zi, tovarăşul mico-financiare, a prezentat şedintele Consiliului Central
1974, au luat hotărîri, în Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, vicepre­ raportul acestei comisii şi al U.G.S.R. ; Elisabeta Mo-
spiritul cuvîntărilor tovară­ Maxim Berghianu, Gheorghe şedinte al Consiliului de Mi­ al celorlalte comisii perma­ szorjak, maistru rihtuitor
şului Nicolae Ceauşescu, în Cioară, Lina Ciobanu, Flo- niştri, preşedintele Comite­ nente ale Marii Adunări la întreprinderea de piele
probleme de o deosebită rian Dănălache, Constantin tului de Stat al Planificării, Naţionale, care au examinat şi încălţăminte „Crişul“ O-
importanţă privind mersul Drăgan, Emil Drăgănescu, a prezentat expunerea la proiectele de legi în discu­ radea ; Ioan Ursu, pre­ Adunările şi conferinţele organizaţiilor
mereu ascendent al societă­ Janos Fazelcas, Petre Lupu, Proiectul de lege pentru a- ţie. şedintele Consiliului Naţio­
ţii noastre, pe coordonatele Dumitru Popescu, Leonte doptarea Planului naţional A început, apoi, discuţia nal pentru Ştiinţă şi Teh­
stabilite de Congresul al Răutu, Gheorghe Stoica, Va- unic de dezvoltare economi­ generală asupra proiectelor nologie ; Constanţa Necu- locale ale Frontului Unităţii Socialiste
X-lea şi Conferinţa Naţio­ sile Vîlcu. co-socială a Republicii So­ de legi privind Planul na­ lai, inginer la C.A.P. Ruşe-
nală ale partidului. In loja din stînga se află cialiste România pe anul ţional unic de dezvoltare ţu, judeţul Buzău ; Ion Stă-
Sesiunea s-a deschis la membrii Consiliului de Stat. 1974. economică şi socială a Re­ nescu, prim-secretar al Co­
ora 10,00 dimineaţa. In sala Lucrările sesiunii au fost In numele Biroului Marii publicii Socialiste România mitetului judeţean Dîmbo­ EVENIMENT POLITIC DE SEAMĂ IN VIATA
Palatului Marii Adunări Na­ deschise de tovarăşul Ştefan Adunări Naţionale, tovarăşul şi Bugetul de Stat pe anul viţa al P.C.R., Ioan Viorel
ţionale, alături de deputaţi, Voitec, preşedintele Marii Ştefan Voitec propune ca, 1974. Cerghizan, directorul, termo­
sînt prezenţi, ca invitaţi, Adunări Naţionale. avînd în vedere legătura Au luat cuvîntul tovară­
membri ai C.C. al P.C.R., Cei prezenţi au păstrat strînsă dintre Planul naţio­ şii : Vasile Vîlcu, vicepre­ centralei Luduş—Iernut, ju­ SATELOR, COMUNELOR, ORAŞELOR
miniştri, conducători de un moment de reculegere nal unic de dezvoltare eco­ şedinte al Consiliului de deţul Mureş ; Nicolae Dog­
instituţii centrale şi organi­ în memoria deputaţilor Mi- nomico-socială şi Bugetul Stat, prim-secretar al Comi­ gendorf, directorul S.M.A.
zaţii obşteşti, reprezentanţi hail Roşianu şi Grigore de Stat, expunerile la pro­ tetului judeţean Constanţa Orţişoara, judeţul Timiş.
ai oamenilor muncii, perso­ Marteş, care s-au stins din iecte să se facă în conti­ al P.C.R. ; Traian Dudaş, Şl MUNICIPIILOR, A JUDEŢULUI
nalităţi ale vieţii economi­ viaţă în perioada de timp nuare, iar dezbaterile gene­ ministru secretar de stat la Lucrările sesiunii Marii
ce, ştiinţifice şi culturale, care a trecut de la ultima rale să fie comune, urmînd Ministerul Industriei Con­ Adunări Naţionale se reiau
ziarişti români şi străini. sesiune. ca discuţia pe articole şi strucţiilor de Maşini Grele ; sîmbătă dimineaţa. Pe baza recentei hotărîri tăţii şi îmbunătăţirea cadru­ în vederea înfăptuirii politi­
adoptate de Biroul Executiv lui organizatoric al Frontu­ cii interne şi externe a
al Consiliului Naţional al lui. Organizaţiile săteşti partidului şi statului, pentru
Frontului Unităţii Socialiste, sînt chemate să organizeze mobilizarea largă a maselor
în această perioadă au loc nemijlocit participarea activă largi la realizarea sarcinilor
H O T Â R I R E A adunări de constituire a or­ a tuturor cetăţenilor la via­ ce revin comunei, oraşului,
ţa politică, economică, cultu­
ganizaţiilor săteşti şi, în con­
judeţului
municipiului,
Hu­
social-gospodărească
rală
conferinţele
şi
comuna­
tinuare,
de
le, orăşeneşti, municipale şi a aşezărilor rurale, la dezba­ nedoara din programul ţării,
a
economică
dezvoltare
Frontului
ale
Uni­
de
Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 eu privire judeţeană Consiliului Naţional terea problemelor privesc interes de perfecţionare a vieţii so­
tăţii Socialiste. De asemenea,
care
viaţa
general
demo­
ciale.
adîncire
de
a
specifică a fiecărei localităţi ;
Plenara
în-,
pentru
al Frontului Unităţii Socia­ ele îşi desemnează şi trimit craţiei socialiste, de acţiune
tărirea
unităţii
la activitatea internaţională a partidului şi statului liste, din 29 noiembrie a.c., reprezentanţi în consiliile şi a frăţiei dintre oamenii
a hotărît ca primul Congres
comunale ale Frontului Uni­
al Frontului Unităţii Socia­ tăţii Socialiste. muncii români, maghiari,
liste să aibă loc în zilele de Desigur, cadrul larg re­ germani şi de celelalte na­
1. Plenara Comitetului Cen­ dului şi statului. Iniţiative­ mice, în producţie şi tehnî- tive, cu reprezentanţii parti­ tă a societăţii, pentru liber­ ţionalităţi,' pentru educarea
tral aprobă în unanimitate le, contactele internaţionale co-ştiinţifice dintre ţările delor de guvernămînt şi ai tatea popoarelor, pentru 18—21 februarie 1974. prezentativ, participarea tutu­ socialistă a maselor. Condu­
activitatea internaţională a vizitele întreprinse de tova­ membre, la aplicarea în via­ altor partide progresiste şi dreptul fiecărui popor de Semnificaţia politică deose­ ror categoriilor şi păturilor cerea partidului a stabilit un
partidului şi statului prezen­ răşul Nicolae Ceauşescu în ţă a prevederilor „Programu­ democratice, prin declaraţii­ a-şi exercita suveranitatea a- bită a acestui eveniment este sociale, a tuturor cetăţenilor şir de măsuri care au condus
tată în cuvîntarea to­ diferite ţări ale lumii au de­ lui Complex", în scopul în­ le comune şi celelalte docu­ supra resurselor naţionale şi dată, în primul rînd, de ca­ la analiza activităţii organi­ la lărgirea continuă a atri­
varăşului Nicolae Ceauşescu terminat rezultate rodnice în floririi fiecărei economii na­ mente semnate, prin întîlni­ a-şi alege căile evoluţiei is­ drul în care se desfăşoară zaţiilor locale ale Frontului buţiilor consiliilor locale, ale
şi îşi însuşeşte întru totul adîncirea relaţiilor de prie­ ţionale, al egalizării nivelu­ rile cu păturile cele mai torice potrivit propriei vo­ adunările şi conferinţele, de Unităţii Socialiste şi la sta­ Frontului Unităţii Socialiste.
analiza şi aprecierile cu pri­ tenie cu celelalte ţări socia­ rilor de dezvoltare economi­ largi ale populaţiei, această inţe, fără nici un amestec caracterul lor larg reprezen­ bilirea unor măsuri care să Astfel, consiliile locale, or­
vire la principalele fenome­ liste, cu partidele comunis­ că a ţărilor membre. In a- vizită s-a înscris ca un mo­ din afară. tativ. Astfel, ele au loc în o ridice în continuare la ni­ ganizaţiile componente au
ne şi tendinţe pe arena mon­ te, cu alte partide şi orga­ celaşi timp, plenara relevă ment de cea mai mare im­ 5. Plenara reliefează con­ această perioadă de densă e- velul noilor cerinţe este a- importante atribuţii în mo­
dială. nizaţii muncitoreşti, democra­ extinderea colaborării econo­ portanţă în activitatea inter­ secvenţa cu care partidul şi fervescenţă politică şi de sigurat şi prin faptul că, în bilizarea oamenilor muncii
tice, progresiste, au dus la in­ naţională a României socia­ muncă pentru finalizarea e- pregătirea conferinţelor oră­
Plenara constată că evolu­ mice şi tehnico-ştiinţifice în­ guvernul ţării noastre îşi xemplară a sarcinilor anului şeneşti şi municipale, vor a- la realizarea sarcinilor eco­
ţia evenimentelor din aceas­ tensificarea legăturilor cu tre România şi celelalte ţări liste, ca o puternică expresie manifestă solidaritatea şi a- hotărîtor al cincinalului şi, vea loc adunări ale oameni­ nomice din întreprinderile
tă perioadă, procesele pe­ statele angajate pe calea dez­ socialiste, în interesul acce­ a solidarităţii militante cu cordă un sprijin multilateral totodată, pentru crearea con­ lor muncii din întreprinderi industriale, de construcţii,
trecute pe plan mondial, mo­ voltării independente din lerării progresului fiecărei ţările angajate pe calea dez­ mişcărilor de eliberare na­ diţiilor necesare trecerii la şi instituţii, precum şi adu­ transporturi, din unităţile
dificările produse în raportul Africa, Asia, America Lati­ naţiuni socialiste, al întăririi voltării de sine stătătoare, ţională, luptei pentru liber­ înfăptuirea cu succes a pla­ nări cetăţeneşti în cartiere. agricole, de comerţ şi presta­
de fcrţe au confirmat şi con­ nă, cu mişcările de elibera­ forţelor sistemului mondial constituind, totodată, o con­ tate a popoarelor aflate încă nului pe 1974. Conferinţele comunale, oră­ ţii ; în transpunerea în viaţă
firmă pe deplin justeţea prin­ re naţională, cu forţele re­ socialist în ansamblu. tribuţie remarcabilă la afir­ sub dominaţie colonială. Nu­ In al doilea rînd, adună­ şeneşti şi municipale, confe­ a programului partidului de
cipiilor şi orientărilor fun­ voluţionare, antiimperialiste ; Partidul Comunist Român, marea ideilor socialismului, meroasele contacte şi con­ rile de constituire a organi­ rinţa judeţeană constituie ridicare a conştiinţei socia­
damentale formulate de Con­ totodată, aceste vizite au Republica Socialistă Româ­ la cauza păcii şi colaborării vorbirile purtate cu condu­ zaţiilor săteşti — aceste fo­ prilejul cel mai fertil pentru liste a maselor ; în dezvolta­
gresul al X-lea şi Conferinţa marcat contribuţii de seamă nia vor acţiona şi pe viitor, în întreaga lume. cători ai acestor mişcări, re­ rumuri reprezentative ale a analiza modul în care con­
socialiste,
Naţională ale partidului în la statornicirea unor noi ra­ cu consecvenţă, pentru dez­ Pornind de la faptul că vi r cunoaşterea din primul mo­ obştei satelor — marchează, siliile locale ale Frontului rea democraţiei categoriilor
atragerea
tuturor
domeniul politicii externe. porturi între state, bazate pe voltarea continuă a relaţiilor zita a pus bazele unei cola­ ment a noului stat indepen­ aşa după cum subliniază to­ Unităţii Socialiste au acţio­
principiile dreptului interna­ borări trainice şi îndelunga­ dent Guineea-Bissau şi stabi­ de cetăţeni la conducerea şi
Plenara relevă cu satisfac­ de strînsă prietenie cu toate varăşul Nicolae Ceauşescu in nat şi acţionează pentru în­ soluţionarea problemelor de
ţie că bilanţul activităţii bo­ ţional, la promovarea proce­ ţările socialiste, pe baza te cu aceste ţări pe multiple lirea de relaţii diplomatice, cuvîntarea la Plenara Con­ făptuirea multiplelor sarcini interes obştesc ; în conduce­
gate şi multilaterale desfă­ sului de destindere, la cau­ principiilor marxism-leninis- planuri. în spiritul egalităţii semnarea Declaraţiei comune siliului Naţional al Fron­ încredinţate de partid în rea şi îndrumarea controlu-
şurate de România socialis­ za păcii, cooperării şi înţele­ mului şi internaţionalismului în drepturi şi avantajului re­ cu Partidul African al In­ tului Unităţii Socialiste, un coordonarea activităţii orga­
tă în strictă conformitate cu gerii între popoare. proletar, ale respectării in­ ciproc, plenara subliniază ne­ dependenţei din această ţa­ moment de mare însem­ nizaţiilor de masă. obşteşti
aceste principii şi orientări, 3. Plenara reliefează cu dependenţei şi suveranităţii cesitatea ca ministerele, toa­ ră se înscriu ca expresii eloc­ nătate în extinderea activi­ şi profesionale componente, (Conlinuare In pag. a 3-a)
acţiunile întreprinse de satisfacţie adîncirea în con­ naţionale, deplinei egalităţi te instituţiile şi organizaţiile vente ale politicii României
România în slujba cauzei so­ tinuare a prieteniei şi alian­ în drepturi, neamestecului în de resort să acţioneze pen­ de deplină solidaritate cu
cialismului, păcii şi colabo­ ţei frăţeşti dintre România treburile interne, avantaju­ tru realizarea în cele mai cauza dreaptă a eliberării
rării internaţionale, aportul şi celelalte ţări socialiste, lui reciproc şi întrajutorării bune condiţii a prevederilor popoarelor.
constructiv la soluţionarea amplificarea legăturilor de frăţeşti. Partidul şi statul acordurilor şi înţelegerilor Plenara subliniază că Româ­
corespunzător
in­
nia va acorda în continuare
problemelor majore ale con­ colaborare în cele mai di­ nostru vor depune în conti­ încheiate, poporului român, întregul său sprijin mişcă­
tereselor
temporaneităţii au contribuit verse domenii de activitate. nuare toate eforturile pen­ cît şi intereselor popoarelor rilor de eliberare naţională, Reduceri de preţuri
la consolidarea tendinţelor O contribuţie de seamă au a- tru întărirea unităţii ţărilor din .statele vizitate, ale con­ pentru lichidarea cu desă- IN PAGINA
pozitive în viaţa internaţio­ dus în această direcţie nu­ socialiste, ca factor de uria­ solidării prieteniei româno- vîrşire a oricăror forme de
nală, au făcut să crească meroasele contacte şi convor­ şă însemnătate al coeziunii latino-americane. asuprire colonială şi aboli­
prestigiul patriei noastre în biri, întîlniri şi schimburi întregului front antiimperia- Comitetul Central îşi însu­ rea definitivă a practicilor la frigiderele cu compresor
1
lume, au adus Republicii So­ de vederi cu conducători de list mondial. şeşte concluziile cuprinse in néocolonialiste, discrimină­ A III-A
cialiste România noi şi noi partid şi de stat din aceste 4. Plenara salută progrese­ cuvîntarea tovarăşului Nicolae rilor rasiale şi politicii de
prieteni pe toate meridia­ ţări. le marcante înregistrate în Ceauşescu cu privire la răstur­ apartheid, pentru desfiinţa­
de­
Cu începere de la 1
nele globului. Plenara dă o înaltă apre­ extinderea şi adîncirea rela­ narea prin forţă a guvernu­ rea oricăror forme de asu­ cembrie a.c., preţurile frigi­ — Frigider electric cu © 55 de ani de la U-
2. Plenara aprobă pe de­ ciere activităţii desfăşurate ţiilor de prietenie şi de co­ lui constituţional din Chile, prire, dominaţie şi jefuire a derelor cu compresor din compresor „Frigero Lux",
plin activitatea desfăşurată de secretarul general al parti­ laborare multilaterală între aprobă poziţia . adoptată de altor popoare, pentru întări­ producţie internă au fost capacitatea 240 1, de la 5 740 nirea Transilvaniei cu
pe plan internaţional de con­ dului la întîlnirea priete­ România şi ţările care au pă­ partid şi guvern faţă de a- rea legăturilor dintre mişca­ reduse cu cîte 500 lei bu­ lei la 5 240 lei. România
ducerea partidului, de Comi­ nească a conducătorilor şit pe calea dezvoltării in­ cest act şi relevă importanţa rea comunistă internaţională cata, după cum urmează : Prin această măsură se
tetul Executiv şi de Prezidiul partidelor comuniste şi mun­ dependente. învăţămintelor exprimate în şi mişcările de eliberare na­ - O pagină glorioa­
Permanent ale C.C. al P.C.R., citoreşti din unele ţări so­ O strălucită manifestare a cuvîntare pentru dezvoltarea ţională. — Frigider electric cu vine în sprijinul populaţiei, să din istoria noas­
de Consiliul de Stat şi Con­ cialiste care a avut loc în activităţii ţării noastre în a- luptei revoluţionare a po­ 6. Comitetul Central îşi ex­ compresor „Frigero“, model care va beneficia atît de
siliul de Miniştri ale Repu­ Crimeea în vara. acestui an. ceastă direcţie a constituit poarelor. primă aprobarea faţă de ac­ cabinet, capacitate 140 1, de reducerea de preţ, cît şi de tră naţională
blicii Socialiste România. în acelaşi timp, întîlnirile şi vizita întreprinsă de tovară­ Comitetul Central sublinia­ tivitatea ţării noastre pen­ la 4 110 lei la 3 610 lei. un consum electric mai
convorbirile cu conducători — Frigider electric cu 0 Vă răspundem la în­
In mod deosebit plenara de partid şi de stat ai altor şul Nicolae Ceauşescu în- ză că Partidul Comunist tru dezvoltarea continuă, în compresor „Frigero“, model scăzut, conferit de frigide­
subliniază contribuţia hotărî- tr-un şir de state ale Ameri- Român, România socialistă spiritul coexistenţei paşnice, masă, capacitatea 140 1. de trebare
toare a tovarăşului Nicolae ţări socialiste din Europa, cii Latine, urmînd vizitelor vor depune şi în viitor toate a relaţiilor de colaborare cu rele cu compresor.
Ceauşescu la elaborarea linii­ Asia şi America Latină au întreprinse anterior în Asia eforturile pentru întărirea so­ toate statele lumii, fără deo­ la 4 150 lei la 3 650 lei. Aceste frigidere se vînd • Sport
rela­
lor directoare şi la înfăptui­ contribuit la întărirea prietenie şi Africa. Insuşindu-şi întru lidarităţii internaţionaliste cu sebire de orînduire social-po- — Frigider electric cu şi cu plata în rate, cu un
ţiilor
de
reciproce
rea practică a politicii ex­ totul aprecierea Comitetului statele care se dezvoltă in­ litică. Un rol deosebit în compresor „Frigero Super", avans minim de 20 la su­ © Note
terne a României socialiste, şi colaborare tovărăşească, în Executiv, Plenara Comitetu­ dependent, cu forţele politi­ această direcţie l-au avut vi­
noastre,
interesul
popoarelor
profunzimea analizelor şi re­ lui Central subliniază că prin ce care se pronunţă pentru zitele, contactele la nivelul capacitatea 180 1, de la tă, restul sumei fiind eşa­ 0 Semnal
alismul aprecierilor făcute de al cauzei generale a socialis­ rezultatele deoşebit de pozi­ schimbări sociale progresis­ cel mai înalt, la alte niveluri 4 800 lei la 4 300 lei. lonat în 18 rate lunare.
secretarul general al parti­ mului şi păcii. tive, prin convorbirile cu te, înnoitoare, pentru prin­
dului, preşedintele Consiliu­ Comitetul Central aprecia­ conducătorii statelor respec- cipii de organizare socialis- (Continuare in pag. o 4-a)
lui de Stat, înalta sa respon­ ză pozitiv participarea Româ­
sabilitate şi principialitate în niei la activitatea C.A.E.R.,
îmbinarea îndatoririlor inter­ contribuţia la perfecţionarea şi
ne şi internaţionale ale parti­ adîncirea cooperării econo­ EXPUNERE treprinderile şi instituţii­ te depozite speciale de m „Memoria vieţii* 4 ), mani­ vlnătoare şi pescuit spor­ tinerilor, care au împli­
le oraşului, la Clubul sin­ materiale, care sînt apro­ festarea bucurîndu-se de tiv Brad au „adunat“ în nit vîrsta de 18 ani, cu
Aproape 100 de sala­ dicatelor din Simeria, vizionate de echipe spe­ participarea unui numeros acest sezon minunate tro­ oameni ai muncii, cadre
riaţi de la cooperativele prof. Vaier Posmag a sus­ ciale de muncitori. In fe­ ntn ta public. fee: un rîs, patru lupi, juridice şi reprezentanţi
„Retezatul“ şl „Haţegana“, ţinut expunerea „55 de lul acesta, minerii din «WJEU AjJSä LA PÎRIUL ROŞIA 123 de vulpi, 11« cîini hoi­ ai organelor locale dc
spital, filiala Băncii Na­ ani de la unirea Transil­ brigăzile de producţie pot Răspunzînd chemării Co­ nari, peste 2 000 răpitoa­ miliţie. Despre complexe­
HOTÂRIREA ţionale, şcoala generală, săvirşirea unităţii statu­ folosi cu maximă eficien­ mitetului orăşenesc Lu- re cu pene etc., multe le aspecte pe care le ri­
vaniei cu România şl de-
dintre ele fiind exempla­
dică majoratul, au vorbit
ţă timpul efectiv de lu­
oficiul poştal — din Ha­
ţeg, au ascultat expune­ lui român“, după care cru, sporind considerabil penl al U.T.C., un mare re de o rară frumuseţe. procurorul Alexandru lo-
număr de tineri din sec­
rea „55 de ani de la de­ s-a desfăşurat un concurs randamentele. rarr toarele 2 producţie şi 13 Ii amintim şi pe cei mai tovlcl (la liceul pedago­
săvârşirea unităţii statale gen „Cine ştie, cîştigă“, O electromecanic ale exploa­ destoinici vînători: Aurel gic) şi maiorul Octavian
Plenarei comune a Comitetului Central al Parti­ a României“, prezentată cu tema „Din Istoricul pi- „ŞTIINŢA Şl RELIGIA" tării miniere din localita­ Mîrza, Petru Stanciu, Stoic (la liceul „Deccbal“).
Constantin Lupu — mi­
de profesoara Florlca mtntului hunedorean“. Ce­ te, au participat la o ac­
dului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dez­ Barbu, de la Liceul din le mal bune răspunsuri O brigadă ştiinţifică a ţiune voluntar-patriotlcă, neri pensionari, Gheorghe VREMEA
le-au dat tinerii Vasile căminului cultural din organizată la pîrîul Roşia, Matei — învăţător pensio­ Pentru 24 ore
nar (de unde se vede că
a
Vorbitoarea
Sintămăria-Orlea
voltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile principalele momente evocat Cezarlan, Mihai Toma, plasat in satul s-a de­ unde se va construi un şi pensionarii au cu ce să Vremea va fi rece şi
ce
Gheorghe Popovici şi Dă-
Balomir,
dig pentru prevenirea ac­
pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului au precedat actul unirii nilă Rusu, de la I.M.M.R., unde, pe tema „Ştiinţa şi M â i ţiunii distrugătoare tineri­ se ocupe... de la o zi la instabilă, cu cerul noros.
a
a-
alta).
Daltin,
Constantin
care au fost premiaţi.
Transilvaniei cu România,
religia“, profesorii Arisli-
Vor cădea precipitaţii lo­
Participarea
pelor.
Tucuiina,
că
Paul
Ţintă
naţional unic de dezvoltare economică şi socială a între care şi cele din anii DEPOZITE DE MATERIALE şi Maria lonescu au răs­ lor a fost deosebit de me­ — tehnician, şi alţii. cale sub formă de nin­
1G00 şl 1859, legate de nu­
sufla
soare.
Vintul
va
mele marilor domnitori puns la întrebările cetă­ rituoasă la încărcarea şl INTILNIR1LE MAJORILOR moderat, cu Intensificări
României pe anul 1974, problemele dezvoltării ener­ Mihai Viteazu şi Alexan­ IN SUBTERAN ţenilor. După cum ne re­ descărcarea bolţarllor ne­ In cadrul manifestărilor locale din nod-vest şi
dru Ioan Cuza. latează Ion Stegărescu, de ALTA cesari construirii viitoru­ dedicate sărbătoririi ma­ nord. Temperaturile vor
getice şi măsurile de economisire a combustibilului In sprijinul uşurării la punctul cinematografic lui dig. joratului. comitetele U.T.C. fi cuprnse, noaptea, în­
PE TEME DE ISTORIE muncii în subteran, la Haţeg, a urmat apoi un TROFEE de la liceele pedagogic tre minus 11 şi minus S
şi energiei. In prezenţa unui mare toate exploatările din ciclu de filme documen­ Cei patru sute de mem­ şl „Deccbal“ din Deva grade, iar ziua între mi­
(Pagina a ll-a) număr de tineri din în­ Valea Jiului au fost crea­ tar» („Creierul“, „Frunza“, bri cotizanţi al Filialei de au organizat întîlniri ale nus 6 şi minus 3 grade.
V.