Page 1 - Drumul_socialismului_1974_05

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
Proletari din toate firile, imlfhvăi

delegaţia cambodgiana, condusă

de viceprim-ministrul Khieu Samphan

Marţi, 30 aprilie, tovarăşul terne, doamna Ieng Thrith, mi­ dor Vasiliu, ministrul .justiţiei,
Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ nistrul educaţiei populare şi al general-colonel Ion Gheorghi,
neral al . Partidului Comunist tineretului, Cliea San, ambasa­ prim-adjunct al ministrului a-
Român, preşedintele Republicii dorul Regatului Cambodgia în părării naţionale şi şef al. Mare­
Socialiste România, a primit de­ România. lui Stat Major,
legaţia Frontului Unit Naţional La întrevedere au participat Conducătorul delegaţiei a a-
al Cambbdgiei şi Guvernului tovarăşii Manea Mănescu, mem­ rătat că-i revine plăcuta în
1
Regal de Uniune Naţională al bru al Comitetului Executiv al sărcinare de a transmite pre­
Cambodgiei, condusă de Khieu C.C. al P.C.R., prim-ministru şedintelui Nicolae Ceauşescu sa­
Samphan, membru al Biroului al guvernului, Paul Niculescu- lutările frăţeşti, împreună -cu
Politic al C.C. al F.U.N.C., ' Mizil, membru al Comitetului cele mai înalte consideraţii,din
viceprim-ministru, şi ministrul Executiv al C.C. al P.C.R., vi­ partea şefului stalului şi pre­
apărării naţionale al G.R.U.N.C., ceprim-ministru al guvernului, şedinte al Frontului Unit Na­
comandantul şef al forţelor ar­ ministrul educaţiei şi învăţă­ ţional al Cafnbodgiei, prinţul
mate populare de elibera­ Norodom Sianuk, precum şi u-
re naţională. Din delegaţie mântului, Gheorghe Pană, mem­
fac . parte Ieng Sary, con­ bru al Comitetului Executiv, rări de succes poporului român
ANUL XXV! Nr. 6 003 MIERCURI 1 MAI 1974 4 PAGINI -30 BANI silier special la preşedin­ secretar al C.C. al P.C.R., Şte­ în operă de înflorire a Româ­
ţia Consiliului de Miniştri, fan Andrei, secrgtar *1 C.C. al niei socialiste.
şef adjunct al delegaţiei, Sarin P.C.R., George Macovescu, mi­
Chhak, ministrul afacerilor ex­ nistrul afacerilor externe, Teo­ (Continuare in pag. a IV-a)

în anul aniversării Eliberării patriei Toastul preşedintelui

şi Congresului al Xl-lea al P.C.B. Nicolae Ceauşescu
Domnule viceprim-ministru va clicii reacţionare * lui Lon monstrează cu putere că for­
Sărbătoarea şi comandant şef al forţelor de Noi ji au acordat întregul lor ţele progresiste, anţiimperialis-
sprijin guvernului de uniune
te, înregistrează victorii tot
eliberare,
, ■
Stimaţi; prieteni din Cambod­ naţională. Sîntem bucuroşi şi mai mari, că raportul de forţe
:
gia, salutăm victoriile obţinute de pe plan internaţional este în
sărbătoarea succeselor pţirii satisfacţia mea, a condu­ forţele de eliberare, . care a- favoarea luptei' de eliberare
Aş dori, încă o' dată, să ex-
naţională, a forţelor progresis­
propie momentul victoriei de­
cerii de partid si de stat ro­ pline. Ştim din propria noas­ te, a păcii şi colaborării între
mâne pentru relaţiile de cola­ tră experienţă, cît şi din în­ popoare.
in edificarea borare şi prietenie dintre pa- văţămintele mai generale ale ţionare care încearcă să opreas­
Desigur, mai sînr forţe, reac­
luptei , popoarelor, că lupta de
poa.rele noastre, dintre guver­
nul României socialiste şi Gu­ eliberare naţională nu poate fi' că iau să împiedice desfăşura­
împiedicată oricîte obstacole i
rea acestei lupte. Tocmai de
socialistă a patriei vernul Regal de Uniune Naţio­ s-ar ridica în cale. Atunci cînd aceea noi considerăm că este
nală, în frunte cu prinţul No­
popoarele sînt hotărîte să-şi
necesară întărirea solidarităţii,
rodom Sianuk.
Poporul nostru, , Partidul cucerească independenţa şi a unităţii tuturor forţelor pro­
Sub j-e'mnul celor dousî nuri evenimente ale anului —■ Comunist Român şi guvernul să-şi făurească viaţa aşa cum gresiste şt ■ antiimperialiste, pen­
aniversarea a XXX de ani de la Eliberare* patriei de sub român ăli sprijinit întotdeauna o doresc, nici o forţă în lume tru * asigura victoria luptei
jugul fascist şi Congresul *1 Xl-lea *1 partidului, de 1* un lupta de eliberare naţională a nu le poate împiedica ! Desfă­
capăt 1* celălalt al tării, poporul, «tăpîn ţi constructor al pro­ poporului cambodgian împotri­ şurarea vieţii internaţionale de­ (Continuara în pag, a IV-a)
priului său destin, întfmpină marea lărbătoare * muncii cu
neclintita hotărire de a înaint* cu pari ţi mai repezi, sub
conducerea încercata a Partidului Comunist Român, pe drumul
edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
Primăvara 1974, anotimp al marilor declanşări . de energii,
dobindeşte pentru noi o dimensiune fi o semnificaţie aparte,
întrucît se află sub semnul voinţei întregii noaştre naţiuni,
angajată, ca un singur om, să cucerească o poziţie hotărîtoarî
în bătălia pentru' îndeplinirea cincinalului înainte de termen.
Este o cauză a întregului popor. Pentru ca economia să poată LI
înainta cu paşi mai repezi, pentru ca bunăstarea, să crească
rapid, fiecare dintre noi este chemat sa dea societăţii muncă
pe măsura pregătirii ţi capacităţii sale, acolo unde aportul său iirrmiitmmrmnn
este cel mai necesar şi mai util.
Sărbătorim Ziua muncii în climatul afirmării tot mai pu­ Cu cea mai ii Obiective puse în funcţiune
ternice a trăsăturilor moralei comuniste: formarea omului nou,
caracterizat printr-o înaltă conştiinţă revoluţionari, . hotărît înainte de termen
să-şi organizeze viata în deplină concoidanţă cu normele eticii muncitoreasca
şi echităţii socialiste. „Nici muncă fără pîine, nici pîine fără Angajamentele constructorilor din judeţ
muncă" — spunea primul bărbat al ţării, tovarăşul Nicolae luate în cinstea zilei de I, Mai precum şi a
Ceauşescu, dînd glas unui principiu introdus tot mai hotărît Lupeni. Ieri, dimineaţă, cînd s-a făcut, bi­
în atmosfera noastră socială, fără de are nu pot fi. concepute lanţul zilei de producţie record organizată celor două mari evenimente ale anului se
etica şi echitatea socialistă. Munca «te aşezată în România la 29 aprilie in cinstea zilei de 1 Mai, mi­ materializează cu succes. Ritmurile înalte
pe piedestalul celui mai înalt titlu de mîndrie, de nobleţe. nerii, maiştrii, tehnicienii, inginerii, perso­ obţinute în luna aprilie pe şantierele obiec­
Este îndatorirea, noastră faţă de patrie, faţă de viitor, esţfl nalul din transporturi şi din celelalte acti­ tivelor industriale şi social-culturale au fa­
principalul nostru răspuns, faptic, concret,. la obligaţia de t vităţi de la E.M. Lupeni au încercat o ma­ cilitat avansuri considerabile în punerea în
:
contribui la strălucirea mereu mai puternică a socialismului în PAGlflfl. A-ll-A re satisfacţie : ziua de producţie record a funcţiune şi darea îa folosinţă a noilor ca­
lume. . constituit expresia celei mai înalte dăruiri pacităţi. Consemnăm faptul că în cinstea
Timp de peste un sfert de veic de construcţie socialistă Columna vie muncitoreşti, înpheindu-se cu 8 440 tone de zilei de 1 Mai, constructorii de la I.C.S,
ne-am dăruit muncii cu întreaga fiinţă şt energie — şi an de întrecerea cărbune cocsificabil extrase în numai 24 de
Hunedoara an creat premise pentru punerea
an ţara a urcat pe scara progresului. Azi, cînd omagiem munca, Noi sinlem iarba ţârii şi frunza ei înaltă ore.! în funcţiune înainte de termen a bateriei
valoare? suprema,a omenirii, clasa noastră muncitoare, întreaga socialistă— A! căror spor de aur cu vejnicia-l numeri ; Pentru acest record absolut, detaşamentul
suflare a ţării are pentru ce să fie mîndră : pentru conţinu* In rădăcini şi-n muguri acelaşi dor tresaltă, harnic al minerilor de la Lupeni, comuniştii nr. 3 de cocs de la C.S. Hunedoara şi au
sporire a ritmurilor dezvoltării producţiei materiale, cît si Fîntini şi curcubee ţîşnese pe-nceiaşi umeri. de aici merită cele mai călduroase felicitări. pregătit pentru dare în folosinţă mai mult
pentru substanţialele ei' înnoiri ; pentru marile obiective de la cote maxime Le merită, pentru că, în întîmpinarea zilei de 450 apartamente. Colectivele de la T.C.
investiţii, multe dintre ele intrate tn funcţiune înainte de ter­ învolburare amplă de cintec n* inundă solidarităţii internaţionale a celor ce mun­ Deva raportează punerea în funcţiune a
men ; pentru atîtea şi atîtea alte măreţe realizări, care între­ în anul jubiliar Că forţa şi voinţa mulţimilor pot fac* cesc, ei au mai atins, înr.r-0 altă zi record, complexelor zootehnice de la Cîrneşti, Rîii
gesc şi înfrumuseţează peisajul maiestuos al ţării. Fămintu! - corolar de bucurii fecunde, \ ' plafonul de 8 000 tone de cărbune. de Mori şi Leşnic precum şi a unui număr
Iar cerul infinită deschidere spre pace. Multe succese în continuare ! considerabil de apartamente.
(Continuare ii pag, o 3-a)
Am arborat lumina-armindeni peste ţară,
Sus pe columna vie menită să însume
Neîntrerupta noastră intrare-n primăvară Cinci luni avans
Schele sărbătoreşti Şi veşniea-nflorire a patriei in lume I în realizarea Resursele materiale—utilizate eficient
TRAIAN FÎLIMON
Muncitorii
si
Hunedoara.
cincinalului specialiştii din combinatul si­ gistrate în reducerea consu­
murilor specifice de materii
în haine de lucru S.M.A. Haţeg. Antrenat în derurgic hunedorean acţionea­ prime, materiale, combustibili
şi energic. Pe această cale,
ză cu fermitate în direcţia
marea întrecere pentru rea­
nă acum s-au economisit 630
Penultimii! an al cincinalu­ vise ce «e vor împlinite si ciment de la Ch'işcădaga, sis­ Arminden lizarea cincinalului înainte de utilizării raţionale a resurse­ de 1* începutul anului şi pî­
lor materiale ale producţiei,
lui. Ziua de 1 Mai —■ ceas de faptele bărbăteşti reale. Altfel, tem în momentul : fapte băr­ termen, colectivul de meca­ în scopul sporirii eficienţei tone cocs, aproape 1 700 tone
însufleţiţox bilanţ al revărsă­ mulţimea constructorilor cu băteşti. Se apropie momentul nizatori, meseriaşi, ingineri şi metal, 18C00 tone combusti­
rii de energii petrecută în zi­ care am stat de vorbă în *- cînd prima linie productivă tehnicieni de la această sta- economice. Faptul este de­ bil convenţional şi 3 milioane
lele dinaintea sărbătorii, mo­ junul sărbătorii de azi nu va intra în funcţiune. Schim­ Există a legătu­ „Pe mărţişor ~ rămine 'ceva, stau ţitme nu-şi precupeţeşte efor­ monstrat de progresele înre­ kVh energic electrică.
ment de angajare deplină ne-ar fi spus : bătorul de căldură e pregătit ră strinsâ in tradi­ spune un străvechi pe iarbo' nouă şi turile pentru a-şi aduce în­
soarelui
îngăduie
pentru materializarea celui — Inimile noastre, palmele pentru montaj. In carierele de ţia populară intre obicei - d» la 1 treaga contribuţie la sporirea
1 martie şi 1 mai.
martie femeile şi •. să rida in., vinul
producţiei agricole, la înfăp­
mai nobil gind------ crez ial în­ noastre, realizările noastre, sînt calcar şi argilă au fost monta­ fetele îl poartă paharelor.
tregii naţiuni — cincinalul un fel de punte ce ne leagă te concasoarele. Banda de cal­ Mărţişorul e ca­ pînă la 1 mai, tuirea sarcinilor de plan pe
înainte de termen. Zi de pu­ de două mari evenimente: car are „încheiate" două tron­ pul şi începătura, cînd atunci îi iau La Arminden nu 1974. Avansul de cinci luni
ternică dispută cu timpul, în baterea primului ţăruş şi pu­ soane, iar cea de argilă un hotarul dintre c- de la gît şi cum­ se poate bucura înregistrat pînă acum în
realizarea cincinalului, exe­
decît cel ce ştie ,
labrici şi uzine, pe ogoare şi nerea în funcţiune » obiecti- tronson. La pile-cuptor rota­ morţirea glacială pără pe el vin ro­ că şi-a împlinit
şantiere, în conştiinţa şi ini­ vuit Aici, în acest perime- tiv a început montajul. Se a iernii şi primele şu, pe care tre­ menirea d« om — cutarea unui volum supli­
mentar de lucrări in valoare
ma noastră. Moment cu în­ tru , uneori întins pe durata toarnă aproape 500 tone de semne ale renaş­ buie numaidecit şi-a roltuit cu
cărcătură de fapte şi . semni­ .. cîtorva ani, se vorbeşte şi beton pe zi. In martie, con­ terii şi devenirii u- să-f bea la iarbă chibzuinţă lucra­ de 685 000 lei, faţă de pre­
a
ficaţii ce ne tace să retrăim despre noi,' fie ca despre un structorii de aici şi-au depăşit nui nou ciclu: vin- verde". rea cîmpului şi vederile de plan pe primele
puterea sentimentelor din anii simbol, fie ca despre nişte planul cu peste 3 milioane tul care poartă Aşadar, Armin­ munceşte pentru patru luni ale acestui an,
Bumbeştiulu'i—Livezeni, Agni- oameni cu trăiri aparte. Pen­ lei. mireasmă de pă- denul încheie o roade bogate. sînt dovada cea mai conclu­
mint de pe care
denta a hărniciei şi respon­
tăi—Borovca sau construcţiei tru că, în mod deosebit, con­ Dulgherii Matyus Balaş si primă etapă înce­ Şi cum la Ar­
Hunedoarei. structorul — şi susţinem asta Aurel Mihai — veterani ai s-a topit zăpada, pută la Mărţişor, minden toată fi- ; sabilităţii cu care acţionează
unghiul elegant al
Peste tot şantierul ţării se cu’ tărie — are trăiri aparte. şantierului ■— ne împărtăşesc cocorilor întorcă- incheie o treaptă rea îşi aruncă pe- i acest colectiv pentru tradu­
desfăşoară impresionante fal­ ...Cuvintele sînt sincere, por­ crezul lor că viitorul obiectiv tori în alunecare a maturizării. ste lume chiotul : cerea în viaţă a sarcinilor
duri sărbătoreşti în haine de nite din trăirea lor. $i căutînd va fi pus în funcţiune la ter­ lentă pe cerul cu­ Armindenul în­ de bucurie cl re­ ce-i stau în faţă. Din rîndu-
lucru ! Peste tot aceeaşi an­ sa Îs pătrunzi înţelesul con- men. Fierar-betoniştii Gheor- rat, seminţele, mi- seamnă împlinire, naşterii şi triumfu­ rile colectivului respectiv se
gajare deplină ce ne determi­ staţi a un moment dat un ghe Voinescu şi Ilie Mi tu ne rabilele seminţe cu seminţele şi-au în­ lui vieţii, omul a •evidenţiază mecanizatorii Gri-
nă să muncim astăzi mai mult noian de fapte şi evenimente încredinţează că „aşa cum petrecerea lor sub ceput lucrarea tai­ ales . această zi gore Bogza, Gheorghe Ylăs-
pentru ca bucuria
nică în adîncuri,
şi mai bine decît ieri. ce urmează filiera firească a ne-am onorat angajamentul în brazdele care a- cucul îşi strigă muncii, a •: propriei ceanu, Iosif Florincaş, şefii
or bărbăteşti
Şi parcă în acest uriaş an­ actele vis im- buresc ' şi bucuria năuc numele pe­ lui împliniri, să fie de secţii Liviu Mitică şi.MÎ-
gajament frumuseţea cea mai plinit. ILIE COJOCARII căreia fetele pă- ste păduri şi oa­ mai deblirîă. Hai Melicuţ, Robinson Vasji, C. V.I*. Deva. I.a brigada (lin Sîntuhalni. tractoristul Nicolae
aparte o au schelele : aceste Pe cel mai mare şantier a! mintului îi împle­ menii care ştiu că şeful centrului de reparaţii Impuţ lucrează la semănatul porumbului, respcctinci cu stricte­
ţe tehnologia stabilită de specialistul unităţii.
puncte de îngemănare între judeţului, cel al Fabricii de (Cenfinuars fn pag. a 3-a) tesc arnici alb-roş. d* pe urma lor RADU QORANU şi mulţi alţii. Fol o : V. 0X0111
ÎNCHIDEREA re* conţinutului Iul. la e alte cadre din toate :1n- pe care au- fost împru­ sala căminului cultural pă-Pialră. Mobilizaţi de
mutate * 630 de volume.
localitate
mai
şi
partid
INVATÂMINTULUI participare şi ca activă a treprlnderlle din muni­ din Iosif Pop. cu la procuro­ organizaţiile de comunali. în
cipiu.
cursanţilor
prezenţă
rul
de
Pro­
deputaţii
de
DE PARTID LA SATE şl la discuţii. CONCURSURI curatura judeţeană. Invi­ zece zile au transportat
Şl IN UNITAJILE BILANŢUL A DE <LÂ CU SURORILE tatul a vorbit şi a răs­ pesle fia mc de piatră, 20
despre
DE CONSTRUCŢII CONSFĂTUIREA PATRU LUNI DE CRUCE ROŞIE puns solicitărilor apăra­ mc nisip, an săpat noi
probleme
privind
ENERGETICIENILOR s , / e. ' ' ’• fundaţii. (Prof. Viore]
obslesc
şi
In toate cursurile Invă- LA DEVA In cele patru luni care .■ , ' •’ " E o tradiţie în Judeţul rea avutului normelor de Vullurar. corespondent).
respectarea
ţămintulut de partid de au trecut din acest an, nostru ca în cinstea Zilei
la sate şi din unităţile de Din Iniţiativa Comisiei lucrătoarele bibliotecii o- O ZI internaţionale a Crucii convieţuire socială.
construcţii, s-au încheiat, economice a Comitetului răşeneştl din Haţeg — E- roşii (* mai), să je orga­ VREMEA
la începutul acestei săp- municipal de partid Deva, milia Chiriţă şl Elvira nizeze concursuri cn su­ PRIN MUNCA
tămîni, convorbirile reca­ cu sprijinul Cabinetului Colcuiescu — au organi­ rorile de Cruce roşie. Şi PATRIOTICA Penlru 24 ore
pitulative — prilej de a- judeţean de organizare zat numeroase acţiuni cu în acest an, la faza oră­
profundare a studiului ştiinţifică a producţiei şl cartea la locui de muncă şenească s-au confruntat
noilor documente apărute a muncii, la sediul Între­ ai oamenilor. Ele an fost peste 500 etmcurenle de Cetăţenii şalelor După- Vremea se menţine căl­
după deschiderea anului prinderii de reţele elec­ prezente la abator, fabri­ la cele 12 cursuri, fie.care Piatră. Tarniţa şi Groho- duroasă. cu cerul noros.
de învăţămînt, îndeosebi trice Deva a avut loc o ca de conserve, coopera­ cu dorinţa de a obţine la ţele (comuna Buce?) s-au Vor cădea ploi şi averse
a documentelor Conferin­ consfătuire pe. tema: „Po­ tivele meşteşugăreşti „Ha- V -. .yX| faza judeţeană, ce va a- angajat ca în cinstea ma­ de ploaip însoţite local st
ţei pe ţară a cadrelor de sibilităţi de folosire ra­ ţegana" şi ..Retezatul", fa­ ■■ • ' m ■/ vea loc în U—-12 mai. rilor evenimente ale anu­ dp descărcări electrice.
conducere din agricultu­ ţională şi economisirea e« brica de Industrie locală, titlul de „Soră fruntaşă lui — a 30-a aniversare a
ră — pentru cursanţii din nergiei electrice prin Îm­ cooperativa de consum, ----'•fi Y de Cruce roşie", Eliberării patriei şi Con­ Vint.ui va sufla moderat,
mediul sătesc. O primă bunătăţirea factorului d» U.M.T.F. etc. Rezultatul gresul al Xl-lea al parti­ cu intensificări pină Ia
concluzie a dezbaterilor : putere". s-a concretizat In frec­ PE TEME JURIDICI dului —• prin muncă pa­ tare. din sud. Tempera­
organizarea învăţămîntn- La. consfătuire an parti­ venţa cititorilor la biblio­ triotică să lărgească spa­ tura va oscila, ziua. în­
Aprovizionarea populaţiei, domeniu integrat ridicării nivelului lul In cadrul adunăTHor tre 20 şi 25 grade. iar
de trai al oamenilor muncii, se înscrie in preocupările edililor cipat şefii compartimen­ tecă st !n cele 135* fişe mm Peste 149 de cetăţeni ţiul de şcolarizare ia noaptea între 5 şi 10 gra­
şl prin crearea spaţiilor de desfacere, bine utilate şl înzestrate, generale a du« la ridica­ telor de epecialitat’ fl completate în acest timp, din Balşa s-au întîinit în Şcoala generală din Du- de.
J
cum este şt acest magazin cu autoservire din Petrii*.