Page 1 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 1
N
TRĂIASCĂ 9 AS ZIUĂ CUCERIRII
INDEPENDENTEI DE STATA ROMÂNIEI,
ZIUA VICTORIEI ASUPRA FASCISMULUI!
Proletari din toate }ările, unijl-vă!
ANUL XXVII
NR. 6059
MIERCURI, 7 MAI
1975
8 PAGINI -
50 BANI
e MAI-ZI CU PROFUNDE
REZONANTE ÎN ISTORIA PATRIEI
La 9 mai, poporul nostru sărbă mentul satisfacţiei şi al mîndriei
toreşte două- evenimente de adîncă legitime de a fi adus o contribu
semnificaţie în viaţa sa : 30 de ţie de seamă la cucerirea acesteia.
ani de la victoria popoarelor asu „Este o mare mîndrie şi satisfacţie
pra fascismului şi 98 de ani de pentru partidul nostru, pentru în
la cucerirea independenţei de stat tregul popor — arată tovarăşul
a României. De fiecare dată, evo Nicolae Ceauşeseu — că sfîrşiiul
carea unor asemenea momente războiului a găsit poporul român,
înseamnă un prilej de reliefare a armata noastră alături de Armata
bogatelor tradiţii revoluţionare Sovietică, de toate forţele antifas
ale poporului român, a continuită ciste în lupta pentru victoria îm
ţii luptei sale seculare împotriva potriva fascismului, pentru demo
exploatării, a dominaţiei străine, craţie".
pentru apărarea fiinţei naţionale şi Sărbătorim acest 9 mai în con
•neatîrnare, pentru progres şi ci diţiile în' care poporul nostru în
vilizaţie. făptuieşte neabătut Programul
Cucerirea independenţei de stat partidului de făurire a societăţii
în anul 1877 — realizată prin răz socialiste multilateral dezvoltate şl
boiul victorios împotriva Imperiu înaintare a României spre comu
lui otoman, a fost rezultatul unui nism. Avem marea satisfacţie de
îndelungat proces istoric, chinte a constata că viaţa demonstrează
senţă firească a întregii dezvoltări justeţea aprecierilor şi orientărilor
a societăţii româneşti şi a repre stabilite de Congresul al Xl-lea Tribuna oficială în timpul marii adunări populare de la Deva.
zentat, totodată, încununarea a al partidului, a activităţii practice Foto : VIRGIL ONOIU
sute de ani de lupte eroice ale a partidului şi guvernului ţării
poporului nostru pentru dezrobirea noastre. Evenimentele internaţio
sa de sub dominaţia străină. nale, schimbările care au loc pe
plan mondial demonstrează cu pu
„Idealul independenţei a fost tere hotărîrea fermă a popoarelor SABBS10DIRM 21111 Dl I HA! M JUDII» HIDOASA
realizat în cursul războiului din
1877 prin lupta eroică dusă de ar de pretutindeni de a pune capăt _________ ____ ____________ ______ ____________________________________________________ y_____________________________ _
mata noastră, împreună cu ostaşii politicii imperialiste, colonialiste
ruşi şi patrioţii -bulgari — arată şi neocolonialiste, de a asigura fie
tovarăşul Nicolae Ceauşeseu. Par cărei naţiuni dreptul la dezvolta Marea adunare populară de la Deva
ticiparea a numeroşi voluntari rea liberă, independentă, corespun
transilvăneni înrolaţi sub drapelul zător năzuinţelor sale.
românesc la războiul pentru cuce Nu au fost şi nu sînt evenimen
rirea independenţei a constituit o te internaţionale în ultima vreme Cinstirea marii sărbători a o- desfăşurate pe stadionul „Cetate" şi obşteşti, vechi militanţi ai miş
menirii muncitoare — ziua de 1
pagină impresionantă de solida la care România să nu fi fost pre Mai — a avut loc, pe străvechea — un vibrant omagiu Zilei soli cării muncitoreşti, fruntaşi în
ritate naţională în realizarea uneia zentă, să nu-şi fi adus contribuţia darităţii internaţionale a celor ce producţie. Sînt prezenţi mii de
din cele mai de scamă năzuinţe ale la cauza eliberării şi libertăţii, la şi atît de întinerită vatră hu- muncesc. oameni ai muncii din întreprin
întregului nostru popor". cauza păcii mondiale. Prin glasul nedoreană, într-o atmosferă de Ora 15,45. La tribuna oficială derile şi instituţiile municipiului,
Partidul Comunist Român, con- secretarului general al partidului, vibrant omagiu, de înflăcărată iau loc, în aplauzele miilor de de pe şantiere şi de pe ogoare,
tinuînd tradiţiile înaintate ale preşedintele Republicii Socialiste angajare politică, de manifestare participanţi, tovarăşii Ioachim militari, luptători din gărzile pa
poporului, s-a ridicat dintru înce România, t o v a r ă ş u l Nicolae a sentimentelor de ataşament şi Moga, prim-secretar al Comite triotice, elevi şi pionieri.
put în apărarea independenţei şi Ceauşeseu, ţara noastră a adresat încredere în Partidul Comunist tului judeţean de partid, pre Adunarea populară e deschisă
suveranităţii României, pentru eli tuturor guvernelor şi popoarelor Român, de dragoste şi stimă ne şedintele Comitetului executiv de tovarăşul Aron Colcer, prim-
berarea socială a oamenilor mun chemarea solemnă de a acţiona eu ţărmurită faţă de secretarul său al Consiliului popular judeţean, secretar al Comitetului municipal
cii, afirmîndu-se ca cea mai toată răspunderea, pînă nu este general, t o v a r ă ş u l Nicolae Vichente Hălan, prim-vicepreşedin- Deva al P.C.R., primarul muni
progresistă forţă a- societăţii, prea tîrziu, pentru,salvarea omeni Ceauşeseu. Coloritul primăvăra- te al Comitetului executiv al cipiului. Despre semnificaţiile deo
exponentul celor mai înalte rii de un război distrugător, pen tic al aşezărilor s-a împlinit cu Consiliului popular judeţean, sebite ale sărbătoririi zilei de 1
aspiraţii sociale şi naţionale. El tru soluţionarea tuturor probleme purpuriul şi tricolorul stindarde Constantin Dumitrescu, Ilic Rădu- Mai în această primăvară 1975,
s-a ridicat cu hotărîre împotriva lor dintre state pe calea tratati lor înălţate pe frontispiciile clă lescu. Ştefan Almăşan, secretari încărcată de evenimente cu pro
agresiunii fasciste, a organizat re velor, în spiritul respectării inde dirilor, cu ghirlandele de stegu- ai Comitetului judeţean de partid, funde rezonanţe în viaţa politică
zistenţa şi lupta maselor pentru pendenţei şi suveranităţii, al ne leţe policrome ce împodobeau Petru Bota, vicepreşedinte al Co şi în istoria patriei, a vorbit to
răsturnarea regimului de dictatură amestecului în treburile interne, al străzile, cu lozincile prin care se mitetului executiv al Consiliului varăşul Ilie Rădulescu. După ce
militaro-fascistă, pentru ieşirea colaborării şi Dăcii. aducea slavă partidului şi patri popular judeţean, membri ai bi
a evocat lupta revoluţionară ce
României din războiul antisovietic Alături de întregul nostru po ei, conducătorului lor, se mani rourilor comitetelor judeţean şi jalonează istoria bogată şi eroică
şi întoarcerea armelor împotriva por, oamenii muncii din judeţul festa solidaritatea cu oamenii municipal de partid, ai comitetelor
Germaniei hitleriste. Odată ou Hunedoara, raportînd succese re muncii de pretutindeni. executive ale Consiliului popular a proletariatului român, gloriosul
victoria insurecţiei naţionale arma marcabile în toate domeniile de Locuitorii municipiului Deva au judeţean şi consiliului popular jubileu al victoriei asupra celui
te antifasciste şi antiimperialis- activitate, îşi exprimă şi cu pri adus — în ajun de 1 Mai, în ca municipal, activişti de partid, con mai înverşunat duşman al uma-
te de la 23 August 1944, Româ lejul acestui eveniment deosebit drul unei mari adunări populare ducători de întreprinderi şi insti
nia a intrat în rîndurile coaliţiei — Ziua Victoriei — adeziunea tuţii, ai organizaţiilor de masă (Continuare in pag. a 3-a)
antihitleriste şi s-a angajat, alături deplină la politica internă şi
de glorioasa Armată Sovietică, cu externă a partidului, pentru în FILE DIN EPOPEEA LUPTEI PEN
întregul potenţial economic şi mi deplinirea istoricelor hotărîri a- TRU CUCERIREA INDEPENDEN
litar, în războiul antifascist, dînd doptate de Congresul al Xl-lea TEI DE STAT Şl A CONTRIBU PŞfţţ’V'JP',
o puternică lovitură planurilor al partidului, pentru instaurarea ■fiii ■
strategice ale Germaniei hitleriste. în lume a unui climat de pace şi ITEI ROMÂNIEI LA VICTORIA A- Actualitatea
Poporul român participă la ani colaborare, a unei noi ordini SUPRA FASCISMULUI
versarea a 30 de ani de la victo politice şi economice, în interesul (Paginile 4—5)
ria asupra fascismului cu senti tuturor popoarelor.
Săptămîna care s-a încheiat a vei şi oficierea de către tova
avut ca eveniment dominant săr răşa Elena Ceauşeseu a tradiţio
CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR bătorirea zilei de 1 Mai — Ziua nalului botez al navei, în uriaşa
hală a Şahtierului naval Constan
solidarităţii internaţionale a ce
lor ee muncesc. Zilele premergă ţa a avut loc un impresionant
ÎNAINTE DE TERMENI PREGĂTIT TEMEINICI toare acestei mari sărbători a miting, în cadrul căruia a luat
muncii s-au caracterizat în în
cuvîntul
t o v a r ă ş u l
Nicolae
treaga ţară prin raportarea de Ceauşeseu. Adresînd felicitări
noi şi entuziaste succese înscri constructorilor pentru nava rea
LUNA CU CELE MAI CONSTANTE actuală ei raportează îndeplinirea în proporţie de peste 200 la se în cronica întrecerii socialiste lizată, pentru buna organizare a
REALIZĂRI PE FRONTUL în proporţie de 81 la sută a an sută, fiind totodată între primele pentru realizarea cincinalului
CĂRBUNELUI gajamentului anual la cărbune net. formaţii de lucru care şi-au în înainte de termen. Unul dintre muncii pe şantier, secretarul ge
neral al partidului a subliniat că
deplinit sarcinile ce le reveneau
în acest cincinal. Tot pe loc de succesele de seamă ale industriei este o sarcină de cinste a con
Graficele de întrecere de la ex frunte în întrecere se situează şi româneşti realizat în cinstea zi structorilor de a sărbători în
ploatările miniere Vulcan, Lonea, FRUNTAŞI PE STAŢIUNE colectivul secţiei de mecanizare de lei de 1 Mai a fost lansarea 1977 centenarul independenţei
Lupeni, Petrila, Aninoasa şi Ţe- la C.A.P. Romos, care a realizat primei nave de 55 000 tone, con
bea au consemnat, încă din prima Primul loc în întrecerea în cin cepută şi realizată în ţara noas prin realizarea petrolierului „In
lună a acestui an, un „start" pro stea zilei de 1 Mai l-a ocupat, la planul perioadei în proporţie de tră, cea mai mare navă de acest dependenţa" de 150 000 de tone.
miţător. In zilele trimestrului I S.M.A. Geoagiu, colectivul secţiei 195 la sută. gen construită pînă acum în Au fost vizitate apoi şantierele
s-au adăugat noi cantităţi de căr de mecanizare nr. 2, care lucrea 1 200 APARTAMENTE PESTE România. La acest important e- navale din Mangalia, unde tova
bune cocsificabil şi energetic ex ză în sectorul hortiviticol al veniment a luat parte tovarăşul răşul Nicolae Ceauşeseu a dat
trase peste prevederi, depăşirea C.A.P. Geoagiu. Acest colectiv — SARCINILE CINCINALULUI
ridieîndu-se la 23 500 tone. In luna format din Aurel Romcea, şef de NICOLAE CEAUŞESCU, care, preţioase indicaţii privind ampla
împreună cu alţi conducători de sarea
In ajunul zilei de 1 Mai, colec
aprilie, minerii Văii Jiului au reu secţie, Ioan Perţa, Adrian Şerban, tivul de constructori de la Gru partid şi de stat, a vizitat obiec viitorului port în zona
şit să facă încă un pas înainte i Ioan Bakcsy, Ioan Trosan, tracto pul de şantiere Valea Jiului al T.C. tive principale ale industriei na şantierelor navale, pentru a se
să asigure o mai mare ritmicitate rişti, Gheorghe Popa, mecanic de Deva şi-a îndeplinit planul fizic vale româneşti, de la Constanţa
producţiei, să consolideze şi dez întreţinere ş.a. — şi-a realizat pla şi Mangalia. După vizitarea na (Continuare în pag. a 8-a)
volte realizările — cu încă 12 000 nul pe perioada care a trecut de
tone cărbune — astfel că la ora la începutul anului şi pînă acum (Continuare in pag. a 2-a)
