Page 1 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 1
Proletari din toate fărlle, unlfl-vH
ANUL XXTS
NR. 6177
MARŢI,
5 IULIE
1977
8 pagini — 50 bani
Conferinţa Naţională a Partidului
Hotărîriie Plenarei O.C. al P.C.H. p Ş actualitatea \ politică1 Comunist Român, în prima jumă
tate a lunii decembrie a.c., cu o
normă de reprezentare dc un de
legat la 1 250 membri de partid.
din 28-29 hurie a.c. Săptămîna de la cumpăna din C.C. al P.C.U., care au sta Conferinţele extraordinare ale
tre semestrele anului acesta bilit importante măsuri pen organizaţiilor judeţene de partid
a fost marcată de evenimente po- tru desfăşurarea în condiţii şi municipiului Bucureşti vor a-
litico-sociale de o excepţională optime a campaniei de re vea loc în luna noiembrie.
Program complex de înfăptuire însemnătate: întrunirea înaltelor precum şi alte măsuri. In aceeaşi lucru a Camerei legislative a con
Tot marţi a avut loc şedinţa de
coltări a cerealelor şi furajelor,
foruri dc partid şl de stat, care
au adoptat hotărîri şi legi privind zi a fost dat publicităţii Decretul siliilor populare.
a efectivelor stabilite domenii multiple şi dintre cele pentru aplicarea majorării retri plen lucrările celei de-a V-a se
Joi şi vineri au fost reluate în
mai importante ale vieţii sociale;
buţiei personalului muncitor.
Marţi şi miercuri, 28-29 iunie,
emiterea şi publicarea de De s-au desfăşurat, sub preşedinţia siuni a celei de-a VH-a legislaturi
a Marii Adunări Naţionale. Marea
crete prezidenţiale şl ale Consi
ie CesisresuS al XS-lea liului de Stat ; numeroase pri secretarului general al partidului, Adunare Naţională a dezbătut şi
lucrările Plenarei .C.C. ai P.C.R. şi
miri şl întîlniri ale secretarului
pe fondul loial de retribuire al
general al partidului, preşedintele Consiliului Suprem al Dezvoltării adoptat ; Legea privind impozitul
Lucrările Plenarei C.C. al P.C.Îl. şi a Consiliului Suprem al Dez Republicii Socialiste România, cu Economice şi Sociale, Ia încheie unităţilor socialiste ; Legea pri
vind impozitul agricol ; _ Legea
voltării Economice şi Sociale clin 28-29 iunie, desfăşurate sub pre personalităţi politico şi culturale rea cărora tovarăşul NICOLAE privind pensiile de asigurări so
CEAUŞESCU a rostit o amplă cu-
de peste hotare ; o prezenţă deo
şedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Par sebit de activă a ţării noastre în vîntare—nepreţuit îndreptar teore ciale de stat şi asistenţa socială ;
tidului Comunist Român, se înscriu ca un eveniment politic de ex tic şi practic pentru largi sfere
cepţională însemnătate în viaţa partidului şi poporului nostru. Pro forurile internaţionale. ale activităţii economico-sociale. Legea privind pensiile şi alte
Luni, 27 iunie, au avut loc, sub
blematica dezbătută, hotărîriie adoptate vizează multiple şi esenţiale preşedinţia tovarăşului NICOLAE Plenara (despre ale cărei hotărîri drepturi de asigurări socialo ale
planuri ale vieţii noastre economico-sociale . publicăm editorialul alăturat) a a-
S-a afirmat puternic şi cu acest prilej rolul hotărîtor al tovară CEAUŞESCU, lucrările şedinţei (Continuare în pag. a 2-a)
şului NICOLAE CEAUŞESCU în fundamentarea politicii partidului şi Comitetului Politic Executiv ai doptat hotărîrea de a se convoca
statului, a tuturor măsurilor şi soluţiilor menite să asigure înfăptuirea
însufleţitoarelor obiective economice, politice şi sociale stabilite de
Congresul al Xl-lea, a Programului partiduluui de făurire a socie
tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare spre comunism.
Cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, la încheierea ÎNALTĂ APRECIERE Şl CINSTIRE A MUICII
lucrărilor plenarei,- cuprinde aprecieri, orientări şi sarcini de înaltă În interiorul
valoare programatică privind direcţiile prioritare de acţiune în do PLINĂ DE DĂRUIRE
meniul economiei şi învăţămintului, al aplicării consecvente a prin
cipiilor eticii şi echităţii socialiste, teze teoretice noi referitoare la evo
luţia funcţiilor statului în etapa actuală, la creşterea rolului educa ziarului
ţional al colectivităţii de muncă, a maselor populare, la relaţia Organizaţia judeţeană de partid şi întreprinderi
dintre factorii suprastructurii şi dezvoltarea bazei materiale a socie
tăţii — teze care îmbogăţesc tezaurul marxism-leninismului creator
şi practica construcţiei socialiste. hunedorene distinse pentru Ieruri fruntaşe în întîmpfnarea
înscrise ca prim punct pc ordinea de zi a plenarei, proiectele
planului naţional unic de dezvoltare economico-socială şi bugetului de primului Congres
stat pe 1978 asigură, prin prevederile lor, înfăptuirea cu fermitate a în întrecerea socialisto
revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate sferele producţiei materiale, o
substanţială accentuare a laturilor calitative alo producţiei. Comuniş ai consfSîffor
tii. oamenii muncii din judeţul nostru — a cărui producţie industri Comuniştii, oamenii muncii hu- de muncă — Erou ai Muncii Socia
ală se prevede a creşte, în 1970 la 2(3,5 miliarde lei, iar volumul in nedprcpi au primit,. cu dpplină / sa liste) — de la Combinatul siderur
vestiţiilor la aproape 7 miliarde lei — au reţinut, din cuvîntarea se tisfacţie şi bucurie vestea conferi gic Hunedoara, Ordinul „Steaua oamenilor muncii
cretarului general al partidului, că direcţiile principale de acţiune şi rii, prin Decret prezidenţial, orga Republicii Socialiste România" cla
obiectivele definitorii ale planului pe anul viitor sînt : asigurarea con nizaţiei de partid a judeţului Hu sa I, pentru locul I ocupat în în
diţiilor ca toate "capacităţile de producţie să lucreze la parametrii nedoara a „Diplomei dc onoare", trecerea dintre unităţile industriale, (Pagina a HS-a)
proiectaţi ; luarea de măsuri ferme pentru creşterea indicelui de fo pentru rezultatele obţinute în a- iar harnicului colectiv mineresc de
losire a maşinilor (care se găseşte încă sub nivelul prevederilor cin nul 1976 în îndeplinirea şi depăşi la întreprinderea minieră Barza —
cinalului) ; ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al întregii producţii ; rea sarcinilor de plan şi a anga „Ordinul Muncii" clasa a Il-a pen Investiţiile — la
creşterea mult mai rapidă a productivităţii muncii ; acţionarea cu jamentelor asumate, pentru ocupa tru locul II.
energie pentru reducerea consumurilor materiale şi a cheltuielilor rea locului V în întrecerea dintre înaltele distincţii, diplomele de
de producţie — care constituie problema numărul unu a eficienţei organizaţiile judeţene de partid în onoare, înminate intr-un cadru săr termen, eoono-
economice, a sporirii venitului naţional ; intensificarea mecanizării şi industrie, construcţii, transporturi şi bătoresc de către secretarul generai
raţionalizării proceselor de producţie pentru a reduce personalul ne circulaţia mărfurilor şi pentru con al partidului, preşedintele Republi
productiv, din care o parte să fie dirijat spre investiţii unde sarci tribuţia adusă Ia dezvoltarea eco cii Socialiste România, tovarăşul mice, de calitate.
nile judeţului nostru sînt mult sporite faţă de acest an. Conducerea nomiei în ansamblu, precum şi a Nicolae Ceauşescu, cinstesc munca
partidului ne cere ca în anul viitor, în întregul cincinal, pe primul „Diplomei de onoare" pentru în plină de abnegaţie şi devotament a
plan al activităţii economice să stea creşterea mult mai rapidă a pro deplinirea şi depăşirea sarcinilor de oamenilor muncii din industria şi
ductivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor materiale, a consumurilor plan la principalii indicatori din a- agricultura judeţului, constituie un Pe platforma
în producţie ! gricultură, pentru ocuparea locului puternic imbold la activitatea res
Plenara a aprobat programele de ridicare a nivelului de trai al V în întrecerea dintre organizaţiile Chişcădaga
poporului în actualul cincinal, ansamblu de măsuri care va asigura judeţene de partid în acest dome ponsabilă pentru obţinerea în acest
an de succese şi mai mari in în
creşterea substanţială a veniturilor populaţiei, în funcţie de rezulta niu. făptuirea programului de dezvolta
tele obţinute în producţie, de importanţa socială a activităţii depuse, Prin acelaşi Decret prezidenţial a (Pagina a V-a)
de contribuţia adusă la dezvoltarea economico-socială a ţării. De ase fost conferit — pentru a 6-a oară re economică şi socială a judeţului,
menea a adoptat măsurile privind perfecţionarea învăţămintului li consecutiv — prestigiosului colectiv a României socialiste !
ceal, profesional şi superior, care aşează pe o bază nouă activitatea
de pregătire multilaterală a tinerei generaţii şi asigură pregătirea ei
temeinică pentru muncă şi viaţă. Majorarea retribuţiei personalului muncitor
De o deosebită însemnătate pentru perfecţionarea relaţiilor so
ciale şi adîncirea democraţiei, creşterea rolului maselor, în frunte cu
clasa muncitoare, în conducerea statului, a întregii vieţi sociale, sînt
măsurile — iniţiate de secretarul general al partidului şi adoptate de
plenară — privind preluarea de către societate, de organismele ob Bunăstarea noastră—-expresie a rodniciei muncii
şteşti, de colectivele de oameni ai muncii a unor funcţii şi atribuţii
ale statului în activitatea de reeducare, precum şi cele referitoare la
creşterea răspunderii directe a organizaţiilor de partid şi de stat. do
masă şi obşteşti, a conducerilor colective din domeniul creaţiei şi al
mijloacelor de informare şi educare a oamenilor muncii.
Luînd cunoştinţă de conţinutul Decretului cu pri un cald umanism a Partidului Comunist Român,
Hotărîriie plenarei C.C. al P.C.R. constituie un program concret pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a
şi însufleţitor de acţiune pentru toate organele şi organizaţiile de vire la aplicarea majorării retribuţiei personalului poporului, ei depun eforturi sporite obţinînd zi de
partid, pentru activitatea de propagandă şi politico-educativă, dar, muncitor, oamenii muncii din judeţul Hunedoara,
înainte de toate, ele constituie un puternic imbold pentru mobiliza asemenea tuturor celor ce muncesc de pe cuprin zi noi şi importante realizări. Publicăm în conti
rea oamenilor muncii la înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan nuare opinii ale cîtorva oameni ai muncii cărora,
şi angajamentelor pe acest an, la pregătirea superioară a producţiei sul ţării, au trăit momente de firească satisfacţie. potrivit Decretului amintit, retribuţia Ii sc va ma
anului viitor. In semn de recunoştinţă faţă de grija pătrunsă de jora începînd din această lună.
O NOUĂ SI GRĂITOARE DOVADĂ
ţ ...................... ....... .. ....... . .................. . daţi manganui ! Oţelarii se tm- A GRIJII CE NI SE POARTĂ
prăştdară ca electrizaţi spre locu
t oameni ai zilelor noastre rile lor de muncă pregătind eva
cuarea. La scurt timp, mantia Decretul pentru aplicarea majo drept spor de alocaţie de stat pen
m
) ■........■ * ~....................................... ................. ....... nopţii din hala de turnare era rării retribuţiei personalului mun tru fetiţa noastră. Este un spor
zdrenţuită de clocotul orbitor al citor constituie încă o dovadă con considerabil, care va permite să ne
î Oii meşter oţelului ce şerpuia pe rina bascu cludentă a grijii permanente a facem viaţa mai fericită, mai pli
lantă. Dincolo de sticla de cobalt,
nă de belşug.
partidului şi statului nostru pentru
ochii negri ai meşterului Ungurea-
nu străluceau mulţumiţi. Şarja continua ridicare a nivelului de Acestei griji avem datoria să-i
| şi schimbul săi bună a cuptorului 5 de la oţelă- trai al întregului nostru popor. răspundem prin fapte. Şi nu greşesc
ria 2 a Combinatului siderurgie
Hunedoara era după o noapte o- Sînt ţesătoare, iar soţul meu teh dacă spun că întregul nostru co
| predic suplimentar bositoare mult aşteptată. nician în domeniul construcţiilor, lectiv este pătruns de sarcinile ce-i
stau în faţă. O dovedesc dealtfel
în ramurile în care ambii lucrăm;
— Faceţi de mult meseria asta,
de la 1 iulie a.c. se vor majora re
meştere ?
; mii d® tone otel ce ? 17,2 la sută în prima etapă şi cu rezultatele cu care încheiem aceste
prime 6 luni din cel de al doilea an al
tribuţiile. Mie mi se majorează cu
— De aproape 20 de ani, dar de
cincinalului revoluţiei tehnico-ştiin-
4 — Se citeşte pe faţa dumnea 12,9 la sută în cea de a doua iar ţifice. Valoarea producţiei globale a
i Volanta telexului se pusese în voastră bucuria, de parcă aţi fi soţului cu 18,7 şi respectiv 14,1 la fost realizată în proporţie de 106,7
ţ mişcare mareînd pe liîrtia albă Ia prima şarjă... Sau c doar o sută. Deci, cu mai bine de 30 la la sută, cea a producţiei marfă în
i cifre, simboluri şi cantităţi. Ochii părere ? sută, faţă de 18—22 la sută, cit s-a procent de 104,1 la sută (în condi
1 celor care priveau înşiruirea ră — Nu, nu e o părere ; c adevă
ii pidă a datelor sclipiră trădînd rat, fiecare şarjă înseamnă pentru prevăzut iniţial în directivele cin ţiile realizării unui număr mediu
! bucuria abia acum vizibilă. Glasul cinalului. In plus, din acest an vom scriptic de angajaţi de numai 99,5
4 cu timbru metalic ai meşterului VIRGIL VOISAN beneficia şi de creşterea alocaţiei la sută), iar producţia suplimenta
7 Gngureanu se risipi peste liniştea O.S.M. 2 de stat pentru copii. Potrivit cal ră, pe aceeaşi perioadă, Însumea
\ cabinei. culelor ce le-am făcut împreună cu ză 6,2 milioane lei, cu 2,2 milioane
^ — Carbon 041 ! Gata băieţi — (Continuare în pag. 4—5) ^ soţul meu. retribuţia noastră luna Iei mai mult decît prevede anga-
ră va creşte cu peste 500 lei, Ia ca
re se vor adăuga încă 40 de lei (Continuare în pag. a 3-a)
