Page 1 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 1
Proletari din toate fările, unifi-vă !
ANUL XXIX!
NR. 6 245 •
JOI,
1 DECEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
în cinstea marelui eveniment
:
Ultima lună s anului—efap»
din viaţa partidului şi a ţării
întăritoare pentru îndeplinirea
nr. 1 de la O.S.M. II, lu
planului pe 1977 şi pregătirea crările să fie terminate cu PLANUL PE ANUL 1978 - PERSPECTIVĂ
2 zile mai devreme, la-
cuptoarele de la oţeiăria e~ 1 GENEROASĂ A UNEI NOI ETAPE
lectrică — eu 64 de ore
optima înainte de termen, iar lai DE MUNCĂ RODNICĂ
furnalul nr. 7, durata re
Din planul naţional unic de dezvoltare economico-so-
1
paraţiei a fost scurtată cU cială pe anul 1978, sarcini importante revin şi transportu
A mai rămas o lună dfe mod deosebit cele trasate 1 12 zile. Aceste reduceri* de lui intern de mărfuri. Latură deosebit de importantă pri
i
zile pînă la încheierea â- cu prilejul vizitelor efec termene au permis, pe vind aprovizionarea ritmică a întreprinderilor cu materii
1
1
nului economic 1977. Este tuate în^ judeţul npstru, lîngă realizarea unor can prime, materiale şi alte produse în cantităţile planificate,
ultima şi cea mai impor cu toţii şi-au conjugat e- tităţi sporite de metal, şi volumul transportului intern de mărfuri va marca, în anul
tantă perioadă a anului, forturile pentru îndepli A ’ obţinerea unor economii 1978, o creştere de 5,3 la sută faţă de acest an. Volumul
1
în care colectivele de nirea neabătută a preve la costurile de producţie total al transportului intern de mărfuri cu mijloace de
/'muncă trebuie să-şi am derilor celui de-al Xf- de 4,5 milioane lei, de la folosinţă generală va fi, în anul 1978, de 89,8 miliarde tone
plifice- la maximum preo lea Congres al partidului. începutul anului, pe an kilometri. In 1973, baza materială a transporturilor de fo
cupările şi hărnicia pen Este edificator de notat % samblul secţiei (Ion Vlad, losinţă generală va fi dotată cu 217 locomotive diesel şi
1
tru îndeplinirea integrală că această activitate eco corespondent) . electrice, 5 000 vagoane de marfă în echivalent de 4 osii
şi de cea mai bună cali nomică, condusă cu insis GO^FERI^ŢA ll,p de tipuri diversificate, 3 400 autovehicule de marfă, 1 900
1
tate a sarcinilor de plan tenţă şi competenţă de * CU PLANUL ANUAL autobuze pentru transportul de călători, 70 000 tone ca
1
pe acest al doilea an al organizaţia judeţeană de ^A|Î0MAL'A A ÎNDEPLINIT pacitate nave fluviale, 527 000 tdw. nave maritime.
1
cincinalului revoluţiei teh- partid, s-a materializat în I
Personalul muncitor din
nico-ştiinţifice. Totodată, succese remarcabile. Un PARTIDULUI
această perioadă de timp mare număr de unităţi cadrul cooperativelor de
trebuie folosită cu inten economice; între* care- l.M. PRODUSE OBŢINUTE credit din judeţul nostru VOLUMUL TRAţKPORTULUS
sitate sporită de toate Hunedoara, I. M. Barza, SUPLIMENTAR ÎN PRIMII a îndeplinit ieri sarcinile INTERN 0E MmRf
unităţile economice din I/CJ.M. Petroşani, E. M. DOI ANI AI CINCINALULUI de plan pe acest an, obţi-
1
judeţ, ca dealtfel' din în Deva, l.M. Orăştie, FlP.R. nînd realizări d'e' 102 la su
treaga ţară, pentru efec Baru au raportat deja Tovarăşul Ioan M. Popa, tă la încasarea fondului
tuarea ultimelor pregătiri îndeplinirea sarcinilor de secretarul eomitetului de sbciai, de 105 lâ sută la
1
ale producţiei anuliii 1978. plan anuale, realizând su partid de la întreprinderea acordarea de împrumuturi
Făcînd o scurtă retro plimentar un apreciabil „Victoria" Călan, ne-a fă şi de 106 la sută la bene
1
spectivă economică a ce volum de produse fizice cut cunoscut un succes re ficii. In perioada care a
necesare economiei naţio marcabil dobîndit de co trecut din acest" an, coo
lor 11 luni care au tre nale. Realizări notabile lectivul de; muncă al side- perativele dte credit din-
cut din acest an, se con înregistrează, de la înce judeţ au acordat membri
stată cu satisfacţie că putul anului, .şi C.S. Hu rurgiştilor din această U- lor asociaţi împrumuturi
majoritatea întreprinderi nedoara, I.V. Călan, I.E.C. nitate. Este vorba despre de peste 30 milioane lef
lor din judeţul nostru Miliţia, I.M.C. Bîrcea; faptul că, faţă de preve volumul creditelor acorda
prezintă o situaţie bună I. M. M. R. Simeria, derile primilor doi ani ai te într-o- lună diri acest ân
în- privinţa rezultatelor U.U.M.R. Crişcior, I. M. actualului cincinal, s-au fiind! gai u volumul cre
e
e
obţinute în producţie. Oa Paroşeni, „Vidra" Orăştie, realizat în plus însemnate ditelor acordate în întreg
1
1
menii muncii hunedoreni,' precum şi altele. cantităţi de fontă cenuşie, anul 1962.
mobilizaţi energic şi con 1 cilindri de laminor, utilaj Cele mai bune rezultate
secvent de organizaţiile După cum se ştie, zile de . turnare pentru- oţeiării în realizarea* eu o lună
de partid, avîndu-i me- le trecute au fost publi şi piese turnate. mai devreme a- sarcinilor
"eii în-- primele rînduri pe cate legile pentru adop Angajat cu toate efortu de plan -anuale le-au obţi PRODUCŢIA GLOBALĂ ceapă cu bine noul an
comunişti, au desfăşurat tarea planului naţional rile- în întrecerea socialis nut colectivele de muncă PE 11 LUNI DEPĂŞITĂ 1978. In luna noiembrie,
1
o activitate susţinută în unic de dezvoltare eco- tă, personalul muncitor de din cadrul cooperativelor de exemplu, colectivul de
producţie, obţînîtîd rea nomlco-socială a Româ la această întreprindere va de credit din : Brad, Hu aici a înregistrat o reali
lizări notabile-. Minerii şi niei şi a bugetului de obţine suplimentar pînă- la nedoara, Ilia, Vulcan, Si Personalul muncitor de zare a producţiei globale
siderurgiştii, constructorii stat pe anul 1978, după sfîrşitul acestui an, faţă meria, B'ăiţa, Sarmizege- la I.F.A. ,-,Vîscoza“ Lupeni în proporţie de 103,2 la su
şi energeticienii,. forestie ce au fost dezbătute şi I de sarcinile pe primii doi tusa şi altele. (Traian Pris- acţionează cu insistenţă tă şi o depăşire a produc
rii şi ţesătoarele, toţi cei votate în unanimitate de lopean, preşedintele Comi pentru îndeplinirea şi de tivităţii muncii faţă de
care muncesc în judeţul Marea Adunare Naţiona ani ai Cincinalului, 216W siei judeţene a cooperati păşirea sarcinilor de plan plan de peste 2 200 lei pe
Hunedoara — români, lă. .Planul naţional unic tone fontă, 2 300 tone ci velor de credit Hunedoara). pe acest an, îneît să în lucrător.
lindri de laminor, 5 000
1
maghiari, germani şi de stabileşte sarcini precise, tone utilaj de turnare
1
alte naţionalităţi — în de mare răspundere, în pentru oţeiării şi 7 000 to
1
frăţiţi în muncă şi idea toate dbmenidle vieţii ne piese- din fontă . De a-
1
luri, şi-au cunoscut bine noastre economice şi so
sarcinile mobilizatoare ce ciale, coristituindu-se îh- semenea, producţia globa
lă pe- aceeaşi perioadă va
1
le-au revenit din planul tr-un vast şi însufleţitor fi depăşită cu 50' milioane
unic de dezvoltare econo-. program de acţiune pen lei. .
mico-socială pe acest an tru toate colectivele mun
şi atr acţionat in d'epllnă citoreşti, pentru , întreaga ECONOMII PRIN
colaborare şi înţelegere economie naţională. Ci REDUCEREA TERMENELOR
frele' din program atestă
pentru îndeplinirea lor cu deplin, temei forţa na LA LUCRĂRILE
exemplară. Ou toţii au ţiunii , noastre socialiste, DE REPARAŢII
fost călăuziţi în perma hotărîrea întregului po
1
nenţă de preţioasele în por de a se mobiliza şi In întîmpinarea Con
1
demnuri şi orientări date de, a acţiona plenar pen ferinţei Naţionale a parti
de' secretarul general, al tru a asigura progresul dului, colectivul secţiei
1
| paVfâduluî, t oVar ăş u i . Cuptoare' industriale- din'
NicoTăe Ce'auşeseu, în (Continuare in pag, a 2-a) cadrul C.S. Hunedoara a
reuşit ca, la cuptorul
m s s a a ffu u-tfB a e n a a a f l bdb a n k hbdbb annannnnnHannnnEEnnnHiîn E-a n
a u mu b bbbb c a ■ a a ibb a o a «o a za a a «
Start spre înfăptuirea
OAMEWSl LOCURI
ÎN ANI! SOCIALISMULUI noufin m proporţii uriaşe \ X. M. VULCAN. La ieşirea din şut, maistrul miner Vasile Brie discută cu ortacii
a despre-' mied ui 1 de îndeplinire a sarcinilor zilhice; Foto : ŞT. NEMECSEIC
Primul stadiu d'e dezvoltare de la care Z
a pornit hupemwli înt‘r-0 viteză destindă, 5
a fost acum aproape' 3 decenii. A pornit j ÎNTÎtNIRE CU POEŢI brus Carol. Lucrările — ^
odată cu celelalte localităţi' ale Văii' Jiului « grafică şi o originală teh- <
şi' a ajuns la' o imaginairă linie de sosire S Mîine, la- orele . 18,00, nică plastică — atrag in- 1
f
câni in) acelaşi timp. De fapt, sosirea pe di- ■ clubul „Siderurgistuî" din teresul şi aprecierea pu- y
v'ersele' linii ale cincinalelor trecute n-a în- » bl icului. I
semnat oprire, dimpotrivă. In marşul său, ia > Hunedoara -va găzdui
caracteristic etapei de amplă construcţie Z \ „Antologia de - poezie ro
1
1
socialistă, a realizat acumulări cantitative mână contemporană", or partamente; Dintre aces 1809 NOI CETĂŢENI \
şi calitative fără precedent. ganizată de membrii ce tea; 25 de apartamente
Nevoia d'e cărbune, da creşlăre econo naclurilor literare din lo au fost repartizate Un‘or Ieri; la oficiul stării ci- j
mică a adus şi la Dupeni, ca şi la celelalte calitate'. Invitat de onoa- mirieri şi muncitori de la vile al municipiului Hu- )
mine' din Valea Jiului, un număr conside re-al „antologiei" es-te poe l.M. Vulcan.. Alte apar nedoara a fost înregistrat' i
rabil de oameni din toate regiunile ţării) tul fon Horea, redactor tamente pentru minerii al 1809-lea nou cetăţean /
Astăzi,, mai bine de jumătate din mineri, 1 Vulcanului se află în sta al municipiului din anul )
1
ingineri, tehnicieni, maiştri care muncesc \ şef adjunct la revista dii avansate de execuţie 1977. Este, de fapt, o ce- |j
aici nu sînf localnici, ceea ce exprimă cu \ „România literară". tăţeancă, se numeşte Ga- r
destulă pregnanţă■ noul val, înnoirea şi în acelaşi Cartier. briela- Coroian. DC subli- I
1
creşterea populaţiei. Aceasta este a’zi d'e \ MINERI IN CASĂ NOUĂ
peste 3 ori mai mare decît în primii ani de EXPOZIŢIE mat că numărul nou-năs- ^
după eliberare. Pe alunei existau două l - In cartierul „Micro euţilor anului 1977 la Hu- i
şcoli prîrttare' şi un gimnaziu, toate avind s La Casa de cultură din nedoara este mai mare 1
37 săli de clasă' şi 47 cadre didactice. Azi J-B" din Vulcan s-a ter Petroşani s-a deschis ex decît- cel înregistrat în a- ţ
1
minat şi dat în folosinţă poziţia de artă plastică eeeaşi perioadă a anului i
(Continuare în pag. a 3-a) un nou bloc, cu 65 de a- a artistului amator Am- trecut. 2
