Page 1 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 1
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ 1
ANUL XXX!
NR. 6 709
VINERI,
1 IUNIE
1979
4 pagini — 30 l»ani
% 3 1MNIE "
Vizita de lucru a tovarăşului Ieri, la Vulcan, a I
%
intrat parţial in i LA MULŢI ANI, j
•»
Nicolae Ceauşescu în unităţi l
funcţiune noua H COPILĂRIE! 1
industriale din Capitală întreprindere I I leagăn, şoim, pionier! La dinilc cu .program normal |
La mul¡i ani, prunc: clin lălnri dc cele 139 de gră- '
sau prelungit, .şi 2 case dc >
rea, adresată azi copiilor, copii preşcolari, asigură jj
Secretarul general al'- cohomiei româneşti pe. calea ' ziasm de muncitorii u- I mulţi ani copilărie! Ura
Partidului Comunist. Român, modernizării ei. neîntrerupte. nităţii, care aplaudă în de confecţii * e însoţită de dragostea şi îngrijirea, educarea şi in- J
preşedintele Republicii So In centrul dialogului cu fac delung, cu însufleţire, scan dorinţa părinţilor şi a struirca a peste 18 500 de g
cialiste România, tovarăşul torii de decizie din instituţii dează „Ceauşescu-P.C.lt.“, îi La Vulcan a intrat \ dascălilor de a-i -vedea copii. Generalizarea învă- i
Nicolae Ceauşescu, a efec centrale şl întreprinderi, cu oferă secretarului general al parţial în funcţiune, cu •< mari, sănătoşi, oameni a- ţămîntului preşcolar este J
tuai, in cursul dimineţii de oamenii ’ muncii, s-au aflat partidului flori. patru luni înainte de devăraţi, aşa cum cresc, parte integrantă a întregii- |
joi. 31 mai, o vizită de lucru problemele esenţiale de care Directorul întreprinderii, termen, noua întreprin I an de an, in anotimpul lui proces de perfecţionare ■>
in câteva mari unităţi indus depinde atingerea unor o- Nicolae Gugui, prezintă în S socialist, iii! patriei noas a învăţămînlului nostru |
triale şi unele obiective so biective de ordin calitativ — prima parte a vizitei eîteva dere de confecţii, obiec I
ciale din Capitală. folosirea cu maximum de e- din realizările obţinute de tiv care face parte din tre, sub grija statornică şi românesc care, după cum *
Tova r ă ş u 1 Ni colae fic'ieiiţă a fondurilor alocate colectivul . unităţii. Gazdele programul suplimentar permanentă a Partidului bine cunoaştem, este gra- ]
Ceauşescu a fost . însoţit de pentru investiţii, înnoirea şi informează că întreprinderea de dezvoltare economică I Comunist Român, personal luit şi are durata oblígalo- *
tovarăşii liie Verdeţ, Gheor modernizarea structurii pro a trecut la executarea repa şi socială a localităţilor * a secretarului său general, ric de 10 ani. Nc indrep- j
ghe Oprea, Gheorghe Pană ducţiei, perfecţionarea conti raţiilor integrale ale avioa miniere din Valea Jiu preşedintele Republicii, to lăm in perspectivă, spre I
şi Nicolae Constantin. nuă a tehnologiilor de fabri nelor de pasageri de mare 1 varăşul Nicolae ■ Ceauşescu. generalizarea treptei a '
Vizita a prilejuit o anali caţie şi a pregătirii cadre capacitate, folosite pe liniile lui, stabilit pe baza in
Copiii ,,suileţ din suilc- doua a liceului — învăţă- J
ză rodnică, aprofundată a lor, stimularea creaţiei ştiin aeriene româneştii In acest dicaţiilor date de tova i lul neamului nostru" se mintal generat de 12 ani ,
modului în care se înfăp ţifice şi tehnice originale. scop a fost asimilată produc răşul Nicolae Ceauşescu,
tuiesc hotărîrile Congresului Pe întregul, parcurs al vi ţia de echipament, aparatură secretarul general al altă pe priniul loc în gri — cerinţă firească a sta- |
al Xl-lea şi ale Conferinţei zitei, tovarăşul Nicolae-- de bord, pigse de schimb de Partidului Comunist Ro Í jile mării ¡amilii ale tării diului în care se allá tura J
Naţionale , ale P.C.R. cu pri Ceauşescu a fost întîmpinat. mare complexitate pentru mân, cu prilejul vizite ■ * româneşti. Ceea ce se noastră, a revoluţiei teh- j
vire la dezvoltarea industriei cu vibrante manifestări de industria aeronautică. lor de lucru efectuate în creează pentru ei — ereşe, nico-ştiintilice, pentru ¡or- I
pe trepte calitativ superioa dragoste si preţuire. Mii de Tovarăşului N ic-oiae 1977 în municipiul Pe l H cămine, grădinile, şcoli, marea unui tineret bine J
re şi. in mod deosebit, a oameni ai muncii, de cetă Ceauşescu îi ş’înt prezentate instituţii medicale - se instruit, cu o solidei pro- {
sobramurilor ei de vîrf. ţeni ai Bueuveştiului au dat în' líale şi hangare modul in troşani. Se ştie că pro
n cadrul acestei noi in.- expresie şi de această dată care a fost organizată pro gramul prevede, în spe I înscrie în avanposturile gătire culturală şi p-oie- -
tilnivi do lucru a secretaru recunoştinţei profunde pe ca ducţia, astfel incit să se ob cial, construirea mai * dezvoltării sociale. Pentru siouală.
lui general al partidului cu re întregul nostru popor o ţină o eficienţă cit mai ri multor unităţi de indus I cu azi 97 la sută din copiii Cei peste 110 000 elevi \
noi colective de muncă ale poartă secretarului general dicată şi în această activi trie uşoară în vederea a- tării văd lumina zilei în- hunedoreni învaţă în o- i
Capitalei, moment semnifica al partidului pentru întrea tate. sigurării unui însemnat tr-o instituţie sanitară, proape. 500 de şcoli gene- »
tiv al permanentului dialog ga sa activitate, consacrata In continuare are loc o i biiciirhm’u-se, încă de .la cale şi 28 de licee din!re
purtat de tovarăşul Nicolae binelui şi propăşirii- patriei, cuprinzătoare discuţie in- le număr de locuri de mun * naştere, dc asistentă medi care 7 cu profil minier, |
Ceauşescu cu specialiştii, cu hotărîrii-lor ferme de a în gătură c-u. realizarea noilor că pentru soţiile şi fiice-
făuritorii bunurilor materia- făptui neabătut politica in capacităţi de producţie pro cele minerilor. I cală calificată şi gratuită, 2 metalurgic, 2 mecanic, «
ie în probleme esenţiale ale ternă şi externă a partidu iectate, dintre care unele se In acest context se în în ultimul sleit de .veac a transporturi Icroviare-auio,
activităţii economi co-soeiale, lui. de a-şi aduce întreaga află de acum în construcţie. scrie şi unitatea de la ¡ lost dublat numărul specia 2 construcţii de maşini, 2 >
ale creşterii bunăstării popo contribuţie la înaintarea ra Ele sini examinate pe înde Vulcan care va avea în % liştilor pediatri, asigurîn- construcţii civile şi indus- *
rului, au fost abordate as pidă a.ţării pe ..calea socia lete de tovarăşul Nicolae final opt linii tehnologi du-sc gratuitatea asistentei triale, 3 de chimic şi ian- |
pecte privind căile practice lismului. şi comunismului. Ceauşescu pe machete şi I şi medicamentelor pină la terialc plastice şi de *
menite să imprime o mai bu Vizita începe la întreprin planşe. ce, dotate cu utilaje mo % vîrsta de 16 ani. construcţii, 1 do electro- j
nă orientare a eforturilor, a derea de avioane, unitate re La despărţire, secretarul derne, fabricate în cea
valorificării resurselor uma prezentativă a industriei general al partidului a for mai mare parte în ţară, I * Grija pentru sănătatea şi tehnică etc. 11 licee sînt ’
ne şi materiale, pentru Înde bucureştene, unde secretarul mulat cuvinte de apreciere urmînd să fie date toate robusteţea copiilor se îm constituite în grupuri şro- j
plinirea, şi depăşirea indica general al partidului este în la adresa vrednicului colec în exploatare în a doua I pleteşte slrins cu efortul lare, în care luncţionează *
torilor cantitativi si calita tîmpinat de tovarăşii Ion tiv de ia întreprinderea de parte a anului. în secţi * de a asigura, de ia vîrsta şi şcoli profesionale si de I
tivi ai planului pe 1979 — an Dincă, viceprim-ministru al avioane Bucureşti, pentru ile acestei întreprinderi cea mai Iragedă, cele mai maiştri. Integrarea învăţă- |
hotăritor al cincinalului — guvernului, ministrul con I bune condiţii de îngrijire, mîntului cu producţia con- *
precum şi pentru realizarea strucţiilor industriale şi Ion realizările pe care le-a obţi vor lucra, cînd va func «* educaţie şi învăţătură. Cre- tinuă procesul de creştea
eu succes a proiectelor de Avram, ministrul industriei nut în ultimul an în dezvol ţiona la întreaga capaci I
perspectivă privind extinde construcţiilor de maşini. tarea şi diversificarea pro tate, circa 1 200 femei de % şele organizate pe lingă a eficientei acestuia, dc *
rea unor sectoare purtătoa Tovarăşul Nicolae ducţiei. la Vulcan şi din alte lo întreprinderi şi cartiere a- perlectlonare, modernizare I
re. de progres, capabile să a- Ceauşescu este salutat cu calităţi miniere ale Văii I sigură, în oraşele judeţu şi sporire a caracterului *
sigure înaintarea fermă a e- deosebită căldură, cu entu- (Co.n»inuare în pag. a 4-a) Jiului. 1 lui nostru, rezolvarea tu său formativ — aplicativ. •
I turor cerinţelor de îngri Dispunem azi de peste 500 I
* jire şi educaţie. La sate, de cabinete şi laboratoare ¡
funcţionează 134 de gră
5 diniţe sezoniere care, a- (Coiitinuare în pag. o 2-a) *
%
Qntii dt cl unit
F-xplozii de culori irump pe rînd
Printre păduri de grîne pîrguitc :
Sini florile părtinitului rî/.înd
Copilăriei noastre fericite.
Cocorii parcă se-niplinesc în zbor
Cînd trec în sloiuri dense peste sate,
Ca o columnă-nfiptă-n viilor
.Şi izvorind din pură libertate.
Aducem azi prinos de bucurii
Seninului care sărută glia
Noi sîntem ai partidului copii
Şi-ai ţării ce ni-i Scumpă : România !
Platforma siderurgică din Călan. Maistrul /Vrpati Kaloş, împreună cu echipa de montori condusă de comunistul
Valentin Hecze, discută despre montarea platformei de pe care vor ti instalate blocurile carbónico la (urnale. IOAN VASIU
Foto : VIRGIL ONOIU
îndemnurile desprinse din bastian Sora, a ţinut să,- evi
cuvînlarea secretarului ge La zi în agricultura denţieze aportul hotăritor al
IN INTERIORUL neral al partidului, tovarăşul mecanizatorilor Mihai Ga-
Nicolae Ceauşescu, la Con bor, Ştefan Popa şi Victorul
ZIARULUI :
sfătuirea de lucru de la C.C. Vasiu, care în această săp
al P.C.R. din 16-17 mai a.c. Praşileie efectuate Io timp pe toate suprafeţele! tămâni finalizează praşila
81 Atenţia cercetării şl găsesc un. larg ecou în fîn- mecanică la porumb pe te
a constructorilor să se dul ţăranilor cooperatori şi renurile destinate culturii
concentreze şi asupra al mecanizatorilor din comu exemplul personal, îi mobi rit deputatele Maria şi Beţi toate suprafeţele ocupate cu respective la ferma de stat
Tirea, cooperatoarele Mar-
îmbunătăţirii utilaje na Sălaşu de Sus. Secreta lizează şi pe ceilalţi coope ghit Vlad şi Terezia Socacâ, plante prăsitoare. şi C.A.P. Sălaşu de Jos. Ac-
ratori la întreţinerea cultu
— La cooperativa agricolă
lor folosite în cărbu rul comitetului comunal de rilor. Printre primii coope precum şi personalul TESA din Nucşoara — ne spunea ţionînd într-un bun climat
nele cu o duritate partid şi primarul comunei, ratori din Sălaşu de Jos ca de la această unitate. Un preşedintele şi inginerul şei de ordine şi disciplină, coo
mai mare Petru Itu, ne-a relatat că, re au efectuat praşileie ma interes deosebit pentru asL al unităţii, tividiu Migia ’— peratorii şi mecanizatorii din
M Plini de solicitudine în aceste zile, întreaga su nuale pe suprafeţele anga gurarea . unor condiţii cit există o preocupare susţinu comuna Sălaşu de Sus, sub
faţă de rezolvarea ce flare a satelor este mobili jate în acord global în ca mai bune de creştere şi dez tă pentru realizarea produc conducerea organizaţiilor 'de
parlid, se străduiesc să frutv
rerilor oamenilor zată şi participă la efectua drul formaţiilor de lucru, se voltare a culturilor agrico ţiilor planificate la fiecare tifice din plin nou! cadru
rea lucrărilor de întreţinere
muncii a culturilor de plante prăsi află Petru Tirea, secretarul le dovedesc şi cooperatorii cultură. Printre cei care s-au organizatoric creat prin în
organizaţiei de partid, briga
■ Aprovizionarea şi ser diera Măriuca lovănescu, în din Rîu Alb, upde Victoria remarcat la efectuarea pri fiinţarea consiliilor, agroin
mei praşile manuale se si
viciile Ia locurile de toare. Ca urmare, culturile văţătorii Traian Badea şi Lada, Laura Badea, Valeria tuează cooperatorii Valeria dustriale şi să întîmpine cu
de cartofi, sfeclă şi porum
agrement să fie orga bul sînt curate de buruieni Pompiliu Săvescu, secretarul Cincora şi Elena Mateşoi — Daj. Viorica Moş, Gheorghe rezultate cit mai bune în
nizate ireproşabil in toate cele patru coopera adjunct al organizaţiei de să amintim doar citeva nu Barb, Maria Herţeg, Pinti- muncă cea de-a 35-a aniver
SI Semnal tive agricole şi două ferme partid, losif Birlea, Maria me — se află în fruntea în lie Barb. Maria Stăncir, bri sare a eliberării patriei şl
Hi Agendă (programele de stai existente în raza co Bugnăru, Maria Ivaşcu şi trecerii ce se desfăşoară în gadiera Irina Avrămescu şi Congresul al Xll-lea al
TV., radio şi cinema munei. In fruntea acţiunilor mulţi alţii. De asemenea, la vederea executării în. condi alţii.- partid ului.
vremea) la aplicarea praşilelor se C.A.P. Sălaşu de Sus exem ţii agrotehnice superioare a Şeful secţiei de mecaniza
află comuniştii, care, prin ple demne de urmat au ofe lucrărilor de întreţinere pe re din Sălaşu de Sus, Se- N. TlRCOB
