Page 1 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 1
Importante succese în întrecerea socialista
8630 TONE ternicele complexe me Gheaţă, Gheorghe Toma,
DE CĂRBUNE canizate de susţinere şl Ioan Iovu, Gheorghe Va-
PESTE PLAN tăiere. sllovschi.
m
Printr-o bună organiza DEPĂŞIRI DE PLAN SUPLIMENTAR :
re a activităţii, folosirea LA PRODUCŢIA UTILAJE SIDERURGICE
la capacitate maximă a FIZICA
modernelor utilaje din SORTIMENTALĂ Prin introducerea în fa
dotare si mobilizarea e- bricaţie a unor noi teh
xemplară în fronturile în luna ianuarie, mi nologii de lucru, mai e-
subterane, colectivul sec nerii de la I.M. Barza au ficiente, în toate cele trei
9 frgp| torului TV, al minei Lu- realizat şi depăşit planul sectoare de turnătorie din
■ 3 Ha HM mUSt HMM MMM S3E peni, cel mai mare şi la producţia marfă. Ia C.S. „Victoria" Căian, s-a
te HI 1 m 3 nDnBEEEm P nas: v m mal mecanizat sector din toate celelalte sortimente realizat o importantă
Valea Jiului, a reuşit să fizice, după cum urmea creştere a productivităţii
încheie luna ianuarie cu ză : Ia zinc cu 4,6 Ia su muncii. Acest lucru a
8 630 tone cărbune cocsi- tă,la cupru cu 6,2 la sută, permis o sporire a can
Anul XXXV, nr. 7 845 MARŢI, 1 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 ban! tităţilor de piese turnate,
ficabil extrase în plus sulf 46,2 la sută, bento-
fată de prevederile pla nită 30,7 la sută, calcltă în special a utilajelor
siderurgice. Astfel Ia tur
nului. Dintre brigăzile 2 Ia sută. O contribuţie
nătoria nr. 1 s-au produs
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu care au contribuit din importantă Ia aceste re în mod suplimentar 235
plin la acest succes se alizări au avut-o sectoa tone de utilaje siderur
la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. detaşează cele conduse rele Musariu I, Valea gice, la turnătoria nr. 2 —
de Constantin Popa, Te Morii, Valea Arsului, din 105 tone lingotiere, iar Ia
cu cadre de conducere, specialişti şt muncitori odor Boncalo, Aurel Man- cadrul cărora s-au deta atelierul de cilindri —
mineri
55 tone de cilindri pen
şat
da şl Paul Grasu, care
de
brigăzile
stăpînesc temeinic şi mî- conduse de Teodor Feier, tru laminoarele Hunedoa
din industria minieră şi geologie nuiesc cu pricepere pu Florian Alba, Nicolae rei şi Galaţiului.
" Program concret de sporire a
Ritm şi calitate în realizarea investiţiilor
producţiei în industria extractivi
Noua linie de aglomerare —
Din iniţiativa şi sub în scurt timp de către România Referindu-se la necesita
drumarea directă a secreta a independenţei energetice, tea creşterii producţiei zilni
rului general al partidului, grija deosebită acordată ce de cărbune de la 130 000- spre cotele finale
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, muncii şi vieţii minerilor, ri 136 000 tone la 160 000-
la sfîrşitul săptămînii trecu dicării necontenite a nive 170 000 tone, precum şi a Combinatul - siderurgic ne de minereu aglomerat stăruitoare pentru a le ter
te a avut loc în Capitală o lului de trai material şl spi producţiei de cupru, plumb, „Victoria" Căian. Noua li în curînd fluxul va fi des mina şi a ni le preda în
consfătuire de lucru cu ca ritual al întregului popor. zinc, de fier, de alte metale nie de aglomerare (a doua) vederea efectuării probelor
dre de conducere, specialişti In cadrul consfătuirii de neferoase, tovarăşul Nicolae se află într-un stadiu a- chis şi între depozit şi a- tehnologice.
şi muncitori din minerit şi lucru au fost dezbătute pro Ceauşescu a indicat ca pre vansat de execuţie. Con glomerator, prin finaliza — Dumneavoastră, ca be
geologie. Dialogul larg pur bleme de covîrşitoare impor vederile de plan în acest structorii se grăbesc spre rea unor lucrări la terasa- neficiar, sînteţi mulţumit
tat de tovarăşul Nicolae tanţă pentru dezvoltarea ac domeniu să fie considerate cotele finale, spre ziua pu mentul maşinii de scos mi de felul cum decurg lucră
Ceauşescu cu reprezentanţii tuală şi de perspectivă a ca minime, iar pentru reali nerii în funcţiune a benzii nereu şi la cîteva dintre rile, de calitatea acestora ?
cei mai autorizaţi ai celor industriei noastre miniere, zarea şi depăşirea lor neli şi maşinii de aglomerare instalaţiile ei. — De această dată, da I
care lucrează în acest im pentru creşterea volumului mitată să se adopte măsuri s (finele lunii aprilie). Ei au N-avem nici o obiecţie.
portant domeniu al asigură de materii prime şi resurse concrete, ferme în toate u- predat maşina de introdus Să urmărim însă cu in
rii materiilor prime şi resur energetice: extinderea capa nităţile. Pe primul plan tre ginerul Petru Birta, şeful Constructorul n-a mai fost
selor energetice pentru eco cităţii de producţie exis buie pusă mecanizarea lu minereu în depozit încă secţiei de aglomerare, lu presat de termene cu sca
nomia naţională, îndemnuri tente, deschiderea de noi crărilor miniere şi promova- din luna decembrie, fapt crările la cea de a doua denţă apropiată şi în a-
le şi orientările ce le-au fost cîmpuri miniere, mecaniza ce a contribuit la realiza ceastă situaţie a putut in
adresate atestă consecven rea mai rapidă a lucrărilor (Continuare în pag. a 2-a) rea unui stoc de 20 000 to- linie de flux a aglomera-
ţa cu care partidul nostru în abataje, reorganizarea ac torului. sista mult mai mult pe as
se preocupă de înfăptuirea tivităţii productive în subte — Exprimîndu-ne în pro pectul calitativ al execu
programelor adoptate de ran după un program nou ÎN PAGINA A III-A cente — preciza interlocu ţiei, spre, deosebire de mo
Congresul al Xll-lea şi Con şi un sistem mai eficient de dul cum au decurs lucră
ferinţa Naţională ale parti cointeresare materială a mi torul — lucrările sînt rea rile. la prima linie de aglo
dului, vizînd dobîndirea fn nerilor. lizate în proporţie de 70
la sută. Forţele construc-. merare.
— Totuşi, tovarăşe ingfr-
torului sînt mobilizate a-
ner, mai există cîteva sem
cum la noua maşină de
ne de întrebare asupra
aglomerare, la răcitorul
mersului lucrărilor. Din
linear şi la benzile trans
® însemnări ® Informaţii © portoare din corpul prin DORIN CORPADE
© Note ® Microinterviuri © cipal al maşinii de aglo
merare. Se depun eforturi (Continuare In pag. o 2-a)
Azi începe în toate localităţile
Recensămîntul animalelor domestice H cantina la „Vltlra“
Orăştie. La întreprinderea
în conformitate cu pre tru ea pe această ba necesitatea asigurării din >. de blănuri „Vidra" Orăş-
vederile Decretului nr. 1 ză să fie stabilite mă producţie proprie a între- I tie s-a dat în folosinţă o
din 1982 al Consiliului de surile necesare în ve gil cantităţi de nutreţuri * modernă cantină cu o ca
locuri.
pacitate
500
de
stat, in perioada 1—8 fe derea dezvoltării în con din sortimentele stabilite, | Cantina a fost realizată
bruarie se desfăşoară re tinuare a sectorului zoo în raport de tehnologiile î prin eforturile proprii ale
colectivului,
bloc
Nou
censămîntul animalelor do tehnic, să se asigure spo de furajare prevăzute pen- | tic locuinţe. n Constructorii
mestice în toate localită rirea producţiei animalie tru fiecare specie şi cate- » şantierului nr. 3 al T.CiH.
ţile. Pentru a sublinia sem re în concordanţă cu pre gorie de animale. au ridicat la Haţeg blocul
U.U.M.K. Crişcior, sectorul maşlnl-unelte I. Strungarul 30 B, cu 94 de apartamen
Victor. NI cu depăşeşte planul lunar cu 15 la sută. nificaţia acestei acţiuni, vederile programului de După cum se ştie, la « te. Blocul este situat în
ne-am adresat tovarăşului autoconducere şi autoapro- Conferinţa Naţională a noul centru civic al ora
Zevedei Ştef, vicepreşedin vizionare teritorială. în a- şului Haţeg, pe artera Tu-
te al comisiei judeţene de celaşi timp, datele recen partidului şi la Plenara . dor Vladimirescu. O parte
Fabrica recensămînt. sământului sînt folosite în lărgită a Consiliului Na- | dintre locatari s-au şi mu
In
tat
mo
apartamentele
[ACCENTEl — Scopul recensământu vederea fundamentării ba ţional al Agriculturii, In- * derne şi confortabile. La
noastrâ lui este de a cunoaşte cu lanţei furajere în toate u- dustriei Alimentare, Silvi- | parterul blocului se lu
la
crează
în
exactitate situaţia efecti nităţile agricole şi locali ............ .......................- S sarea unor prezent spaţii fini
noi
co
Subinginerul Ion Mariş schimb şi repere in valoa velor de animale pen tăţile, ţinînd seama do Continuate în pag. a 2-a) merciale. (Nlcu Sbuchea,
vorbeşte clar, convingător: re de milioane de lei. Doar corespondent), a Prin au
„Ciţiva ani am făcut na este fabrica noastră. Zi todotate. La secţia cocsifi
veta la Hunedoara, la com sau noapte, pe orice vre care a Combinatului si
în
Hunedoara
binatul siderurgic. Era greu. me, venim şi muncim fără derurgic execuţia unei a insta
ceput
Prin 1974, cînd Fabrica de să punem întrebări. Cine laţii de dozare automată
ciment de la Chişcâdaga să ne rezolve problemele a şarjei. Noua instalaţie
prin
se apropia de cota finală, in fabrica noastră ? S-au se realizează asigura autodo-
şi
creşte
va
tare
am renunţat la oţel pen rea indicilor de uniformi
tru ‘Ciment. Aveam fabri întors acasă şi Ion Cănija tate şi a calităţii cocsului.
- (ofc de la Hunedoara, şi 0 în tabere şi excursii.
că la noi acasă. De atunci, tot la Bălata, ca şl mi De la începutul acestui an
mai exact spus din 1976, şi pînă în prezent, O.J.T.
Hunedoara-Deva
organi
cind aici, pe malul Căia- ne —, şi Aurel Irimie - la zat tabere pentru a elevi la
nului, s-au produs prime Bejan, Nicolae Petric şi Herculane, Geoagiu, Bor-
le tone de ciment, multe Nicolae Cabor — chiar în sec, Predeal, Sovata, Fe-
s-au făcut in fabrica noas Chişcâdaga. De ce să mai lix şl cabana „Pietrele",
unde peste 500 elevi şi-au
tră. Şi mă gindesc doar la facem naveta cind avem petrecut vacanţa. De ase
cele la care am pus umă aici fabrica noastrâ? Şi menea, se vor organiza
rul noi, cei de la atelierul apoi mai lucrăm şi noi cite încă excursii de 2—3 zile
în staţiuni balneare de> pe
de reparaţii mecanice, pe ceva pe lingă casă, prin Valea Prahovei, la Predeal, %
care îl conduc: îmbunătăţiri gospodărie, nu dăm fuga Semenic, Felix şi Păltiniş.
tehnice şi tehnologice, mo cu plasa toată ziua la ma I
dernizări de instalaţii şi e- gazin după toate cele...".
chipamente, recuperări şi Lucrătorii de la întreprinderea dc execuţie a lucrărilor do Îmbunătăţire a pajişti
recondiţionăm de piese de DUMITRU GHEONEA lor lucrează la fertilizarea păşunilor în comuna Băcla. Foto: VIIIGIL ONOIU
