Page 1 - Drumul_socialismului_1986_09
P. 1
La invitaţia tovarăşului Ricolae Ceauşescu, primul ministru
al Republicii Elene, Andreas Papandreu, va face
o vizită în tara noastră
La invitaţia preşedinte- ministru al guvernului ro- Papandreu, va face o vi-
lui Republicii Socialis- mân. Constantin Dăscăles- r ?E
oi
te R o m â n i a , Nicolae cu, primul ministru al Re- î perioada 10—11 septem-
n
Ceauşescu, şi a primului publicii Elene, Andreas brie 1986.
Cinstire muncii şi hărniciei oamenilor
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Comuna Dobra — locul li pe ţara în întrecerea socialistă
Anul XXXVIII, nr. 8 956 MARJI, 2 SEPTEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani La primăria comunei Do bucurie la Dobra. In urma al naţiunii, tovarăşul
bra sînt frumos rînduite, la evaluării rezultatelor do- Nicolae Ceauşescu - sub
loc de cinste, mai multe bîndite în muncă, în agri linia tovarăşa Eugenia La-
diplome. Ele au fost atri cultură, zootehnie, dar şi zăr, primarul comunei. Prin
pe şantierele bunei gospo
buite de-a lungul anilor
~~ a 8 fa locuitorilor acestei străvechi dăriri şi înfrumuseţări, co munca spornică a cetăţe
nilor noştri, anul trecut co
în întîmpinarea Congresului al Hl-lea aşezări, drept răsplată pen muna s-a situat pe locul muna şi-a îndeplinit şi de
tru hărnicia şi spiritul lor II pe ţară în întrecerea so păşit toţi indicatorii, in
al oamenilor muncii de buni şi pricepuţi gos cialistă desfăşurată între mod deosebit cei din agri
cultură. La grîu-secară, de
consiliile populare comu
podari. Pentru că, se cu
vine subliniat din capul nale pe anul 1985. pildă, ne-am realizat pla
locului, dobrenii au fost — Sprijiniţi şi îndrumaţi nul în procent de 132,1 la
Zile de producţii intensificat activitatea, ra-Jeva acţionează cu dintotdeauna recunoscuţi şi în permanenţă de organe sută, la porumb — 160,5
acţionînd cu înaltă dă însufleţire în producţie,
record ruire muncitorească pen obţinînd ritmic realizări lăudaţi pentru . vrednicia le de partid şi de stat ju la sută, la carne - 159 la
sută, iar la lapte peste 119
în aceste zile de puter tru înfăptuirea în mod peste cele planificate. lor în muncă, atît pe o- deţene, comuna noastră la sută. Obţinînd aseme
nică angajare în produc exemplar a sarcinilor şi Prin buna organizare a goare, cit şi pe (îngă ca şi-a schimbat din temelii nea producţii bune am a-
ţie, minerii din Ţara Za- indicaţiilor formulate dc activităţii şi hărnicia meş sele lor. în felul acesta au înfăţişarea, mai cu seamă vut posibilitatea să ne a-
randului şi-au intensifi secretarul general al teşugarilor hunedoreni, la reuşit să-şi facă de la un în anii care au trecut de ducem o contribuţie mai
cat eforturile în muncă, p a r t i d u l u i , tovară nivel de uniune s-au în an la altul comuna tot Ia Congresul al IX-lea în
fiind hotărîţi să obţină şul Nicolac Ccauşescu, registrat, de la începutul mai frumoasă, mai bine coace, de cînd la conduce GH. !. NEGREA
noi şi remarcabile succe privind creşterea conti anului şi pînă în prezent, gospodărită. rea destinelor patriei a
se în cinstea celui de-al nuă a extracţiilor de mi importante realizări su Ieri a fost din nou mare fost ales cel mai iubit fiu (Continuare în pag. a 4-a)
IlI-lea Congres al oame nereuri şi alte substanţe plimentare Ia principalii
nilor muncii. Astfel, har minerale utile, în scopul indicatori de plan. Astfel,
nicii mineri de la Barza, asigurării pe baza re comparativ cu aceeaşi pe
care au realizat în cele surselor interne a unei rioadă a anului trecut, Respectarea graficelor de execuţie —
opt luni trecute din an Părţi cit mai mari din în primele opt luni din
un spor Ia producţia mar necesităţile economiei na
fă industrială de 8,3 mi ţionale. în perioada care 1986, valoarea producţiei cuvîntul de ordine al celor ce edifică
lioane lei, şi cei de la a trecut din 1986 harni marfă a sporit cu 15.4 Ia
Ţebea de 1,4 milioane cele colective raportează sută, prestările de servi
lei, au declarat zilele a- depăşirea prevederilor la cii către populaţie cm noi obiective industriale
cestei săptămâni „Zile dc minereu de fier marfă — „17,7 la sută, producţia
producţii record", obţi- cu 355 tone. Ia plumb globală industrială cu 16
nînd deja însemnate pro în concentrate — cu 500 Ia sută, livrările de măr Mersul viguros al si — începute în aprilie — Un şantier... Oamenî
ducţii suplimentare Ia ac tone, zinc în concentrate furi către fondul pieţei I derurgiei hunedorene nu a.c., lucrările de pe . plat şi utilaje care lucrează cu
tivitatea de extracţie a — 243 tone, cupru în con cu 18,8 la sută, iar sar poate fi separat de ac forma furnalelor 1—4 re spor la eliberarea amplasa
minereurilor şi a cărbu centrate — 159 tone ş.a. cinile la export au \ tivitatea celor cc mun prezintă noutatea de ulti- mentului, ceea ce presupune
nelui, majorîndu-şi plu Merită subliniat faptul că fost depăşite cu 7,6 cesc în cadrul între • mă oră în planul investi un mare volum ele muncă.
surile înregistrate dc la şi oamenii muncii din Ia sută. De menţio S prinderii antrepriză de con ţiilor, la realizarea căro Sarcinile pentru acest an
începutul anului. sectoarele de construcţii nat că toate aceste re i strucţii şi reparaţii side ra sînt angajaţi construc prevăd spargerea a peste
maşini ale centralei au zultate au fost obţinute ) rurgice Hunedoara, autorii torii noştri. 20 000 mc beton, demola
— Despre ce lucrări este
Minereuri realizat peste sarcinile pricepuţi ai fiecărei noi vorba ? rea a 6 000 tone construc
de plan 730 tone de uti în condiţiile reducerii capacităţi de producţie ţie metalică şi 5 000 mc
peste plan laje tehnologice pentru cheltuielilor la 1000 lei pusă în funcţiune. — Aici, pe locul prime zidărie.
în acest prim an al lucrări miniere. producţie marfă cu 29 de — Care este, tovarăşe lor furnale din combinat — Cum sc prezintă sta
celui dc-al 8-lea cincinal, Cu toţi indicatorii t i Mircea Bârsan, inginer şef şi al unora dintre cele mai diul fizic al acestor lu
suplimentar s
colectivele dc oameni ai lei şi înregistrării unui al I.A.C.R.S. Hunedoara, veghi din ţară, vom ridi crări faţă de graficul în
muncii din cadrul unită depăşiţi beneficiu în „noul cel mai nou" în ca un nou furnal de 1 000 tocmit ?
ţilor ce aparţin Centralei Oamenii muncii din ca valoare de aproape 3 mi \ munca celor ce construiesc mc.
minereurilor Deva şi-au drul U.J.C.M. Huncdoa- lioane lei. obiectivele de pe platfor — Ce înseamnă, la sfîr- MIRCEA DIACONU
ma combinatului hunedo- şit de august 1986, noul
rcan ? furnal de mare capacitate? (Continuare în pag. a 2-a) 1
C A M P A N I A A G R I C O L A D E T O A M N A
în spiritul sarcinilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din agricultură-
Toţi locuitorii satelor mobilizaţi la strinsul recoltei, Participarea la muncă a cooperatorilor — factor
toate iucrările pe ogoare executate hotăritor in buna desfăşurare a recoltării cartofilor.
Efc
acţionează,
Luni a fost o zi bună
la timp şi de calitate! de lucru pe ogoare. Folo cestci toamne. Raidul e- cia, unde cartofilor,. bri
recoltarea
fectuat ieri prin cîteva coo
sind clin plin timpul fa perative agricole de pro gada din satul de reşedin
Duminică -a' constituit de acţiune pentru ca ac rajelor. De aceea, muncim vorabil, cooperatorii, me ducţie relevă, în principal, ţă a comunei, scosul tu
pentru cooperatorii, meca tuala campanie de toamnă şi astăzi, duminică, con canizatorii şi specialiştii două aspecte: buna orga berculilor din pămînt este
nizatorii şi specialiştii din să sc desfăşoare In cele vinşi că orice zi este deo din unităţile Consiliului nizare a muncii şi,'în ace realizat de mecanizatorul
unităţile agricole ale co mai bune condiţii. Repar sebit de preţioasă acum. unic agroindustrial Sime- laşi timp, participarea nu Stclian Stanciu, un tînăr
munei Dobra zi dc muncă tizaţi pe unităţi, membrii ria au acţionat cu hărni meroasă la muncă a mem
plină la strinsul recoltei biroului comitetului comu MIRCEA LEPÂDATU cie şi răspundere pentru brilor cooperatori, TRAIAN BONDOR
de cartofi, legume şi nu nal de partid, se află per a aduna cît mai grabnic în tarlaua numită „Po-
treţuri, la efectuarea ogoa manent în mijlocul oame (Continuare în pag. a 2-a) Si în Trxf Ci 1 î f o f r\ roadele a (Continuare în pag. a 2-a)
relor pentru însămînţările nilor, cu sarcina de a spri
de toamnă. jini conducerile cooperati
— înţelegem cu toţii — velor agricole la lucrările-
ne spunea Eugenia Lazăr, agricole, de a interveni
primarul comunei — im prompt şi eficient pentru
portanţa strîngerii roade eliminarea oricăror nea
lor cîmpului în timp cît junsuri ce se mai ivesc.
mai scurt, datoria de onoa Locuitorii din satele comu
re a noastră, a tuturor lo nei sînt oameni harnici şi
cuitorilor satelor de a ne avem certitudinea că se ; j | j l
mobiliza exemplar în a- vor mobiliza şi vor munci
ceastă perioadă — aşa cum cu toată răspunderea în * &
ne cerea tovarăşul Nicolae actuala campanie de toam
Ceauşescu, secretarul ge nă.
neral al partidului, la re — într-adevăr, eforturile
centa Consfătuire cu acti noastre sînt concentrate a-
vul de partid şi de stat cum pentru strîngerea şi
din agricultură — la recol predarea la fondul de stat
tarea cartofilor, porumbu a roadelor cîmpului — a-
lui, a celorlalte produse şi răta Mircea Jivan, ingine
punerea lor la adăpost rul şef al C.A.P. Dobra,
fără nici o pierdere, la dar nu neglijăm nici ce
pregătirea terenului şi e- lelalte lucrări necesare în
fectuarea însămînţărilor de aceste zile.' Este vorba- de
toamnă în epoca optimă, pregătirea ogoarelor pen
în acest sens, comitetul tru însămînţarca cereale Numeroşi cooperatori de la C.A.T*. Dobra i de cîmp Aurel Mihuţ, au început re-
comunal de partid a ela lor păioase, de strîngerea collarea cartofilor de pe tarlaua numită • „Păr Foto NICOLAE GHEORGHIU
borat un program concret din cîmp .şi depozitarea fu
