Page 1 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 1
Activităţi de maximă răspundere
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-Vfl!
pe agenda de lucru a cooperatorilor,
t « mecanizatorilor şi specialiştilor
în această perioadă — grăşăminte organice a o- chimice şi se fertilizează
cum bine se ştie — lucră goarclor continuă. suprafaţa de 30 de ha ce
rile cele mai importante — Ce mecanizatori iau va fi cultivată cu cartofi.
aflate pe agenda celor ce parte la această acţiune ? Lucrarea este efectuată de
muncesc în agricultură — Marton Dani, Irimie mecanizatorii Vasile Popa
sînt fertilizarea cu îngră Gal I, Marius I-Jălăştcan şi Dumitru Andreucă, în
şăminte organice şi chimi Irimie Gal II şi Gheorghe vreme ce Gavrilă Saivan
ce a ogoarelor, organiza Beteag ce muncesc cu hăr şi Ioan Asimionesei dis-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. rea în cele mai bune con nicie şi se străduiesc să cuicsc terenul după admi
diţii a reviziilor şi repa nistrarea îngrăşămintelor
S I A L C O M S I U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N raţiilor la tractoare şi ce efectueze o lucrare de bu pentru a asigura încorpo
nă calitate.
lelalte utilaje şi agregate, Se desfăşoară, în para rarea acestora în sol
precum şi buna' desfăşu lel, şi fertilizarea chimi- — în unitatea noastră
rare a activităţii din zoo — ne spunea Vasile Căl-
Anul XXXVIII, nr. 9 034 MARTI, 2 DECEMBRIE 1986 4 pagini — 50 bani
tehnie. măţui, şeful secţiei de me
în ceea ce priveşte fer C.U.A.S.C. DEVA canizare din Sîntuhalm —
tilizarea cu gunoi de a început şi o-altă acţiu
grajd, au fost transporta ne deosebit de importantă
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA te în cîmp şi împrăştiate că a ogoarelor. La C.A.P. pentru buna desfăşurare
aproape 7 000 tone, îndeo a lucrărilor de pe ogoare
tm iehrn «T/mtuctu^itate inafta ■ sebi pe unele terenuri ce Cristur s-au administrat, în anul viitor : reviziile şi
vor fi cultivate în primă pînă acum, îngrăşăminte reparaţiile la tractoare şi
chimice pe 28 de ha ce
Această
celelalte
utilaje.
Producţia de încălţăminte - de la vara viitoare cu legume, vor fi cultivate cu sfeclă activitate este bine orga
de zahăr, cartofi
sfeclă
nizată, desfăşurîndu-se în
ş.a. Cele mai mari canti de zahăr şi cartofi în pri conformitate cu graficul
măvară. La C.A.P. Deva,
tăţi au fost transportate
creşterea ritmică, ascendentă, la saltul tone, A.E.I. Chimindia — toată cantitatea de gunoi întocmit.
la C.A.P. Brănişca — 2200
de grajd ce a existat în
—
Se poate vorbi de
spre... dezvoltarea intensivă ! 2000 tone, C.A.P. Leşnic, ferma zootehnică — 550 primele rezultate în aceas
tă activitate ?
tone — a fost transporta
C.A.P. Deva, C.A.P. Cris-
tă în cîmp. în prezent aici
--- Da. Am pus la punct,
tur ş.a.
— Pînă în prezent — se acţionează la fertiliza pînă acum, două tractoa
La zece ani de existen ţă de 1977 — primul an maşinile de croit, de tras, ne spunea Mihai Lăpugea- rea chimică a terenului. re, trei pluguri, două
ţă (i-a împlinit ieri, X de de funcţionare — produc tălpuit şi finisat. Aşezate nu, inginerul şef al C.A.P. Pînă acum pe întreaga discuri, trei cultivatoare
cembrie a.c.), Fabrica de ţia fizică realizată de fa în şiruri drepte, conform Cristur — am transportat suprafaţă ce va fi culti ş.a. în perioada următoa
încălţăminte Hunedoara brica noastră este, în operaţiilor tehnologice sta în cîmp 500 tone gunoi de re reviziile şi reparaţiile
se prezintă ca o unitate 1986, de peste 4 ori mai bilite, muncitoarele şi ma grajd şi mai avem în stoc vată cu sfeclă de zahăr — vor creşte în amploare.
în plină maturitate a in mare, iar faţă de 1981 (în şinile îşi uneau forţele circa 300 tone. Activita 55 de iia — au fost ad
dustriei uşoare româneşti. ceputul cincinalului tre într-o luptă aprigă cu se tea de fertilizare cu în ministrate îngrăşăminte TRAIAN BONDOR
Se poate afirma că acest cut) a crescut cu 358 000 cundele, pentru o produc
prim deceniu din biogra perechi de încălţăminte, ţie cît mai mare şi de ca
fia fabricii a fost evolu în bilanţul pe 11 luni din litate. „După cum vedeţi
tiv din toate punctele de acest an am înscris de — ne-a relatat Elvira To-
vedere şi a adus harnicu păşiri la producţia ■marfă muţa, maistru la linia nr.
lui colectiv de muncă mul cu 0,45 la sută, la produc 4, atelierul de cusut —
tiple împliniri. „în primul tivitatea muncii cu 0,5 la astăzi lucrăm la cizme
rînd — ne-a declarat Floa sută, precum şi economii din superfil pentru copii.
rea Mânu, secretarul ad importante la materii pri Trebuie să realizăm circa
junct pentru probleme' or me şi materiale. Indicele 800 de perechi într-un
ganizatorice al comitetului de* utilizare a maşimlor a schimb şi fluxul se deru
de partid al unităţii — pu fost îndeplinit sută la su lează în aşa fel îneît să
tem vorbi despre o sudu tă. A crescut calitatea şi nu pierdem nici un minut.
ră afectivă şi efectivă în numărul produselor noi Ne vom îndeplini sarcini
tre toţi oamenii din fabri introduse în fabricaţie, le de plan. Avem munci
ca noastră, despre calităţi iar în acest an vom obţi toare harnice şi pricepute,
noi formate în focul pro ne cea mai mare produc cum sînt Rodica Barbu,
ducţiei, adică despre exis ţie de încălţăminte din 'is Silvia Horgea, Viorica Ne
tenţa, în prezent, a unui toria fabricii". gară şi altele".
colectiv de muncă hotărî!, Toate acestea reprezin De ia atelierul de croit
puternic, angajat _cu toate tă succese de seamă pe le-am notat pe confecţio-
forţele în îndeplinirea sar care oamenii muncii le ncrele Maria ICereji şi Tu-
cinilor ce-i revin. Şi pe întăresc continuu prin ac doriţa Murdare, do la
plan profesional oamenii tivitatea lor cotidiană. în ştanţe pe Lucia Androna-
au parcurs trepte multe. atelierele de producţie
Termenul „învăţare" — le-am văzut pe confecţio- MARIN NEGOIŢĂ
nelipsit din vocabularul nerelc de încălţăminte
nostru în perioada de în muncind fără răgaz, la (Continuare în pag. a 2-a)
ceput — a fost înlocuit
de cuvinte noi ca:,..pcrfec-
ţionare, creaţie, moderni Fabrica tic producţie industrială >i prestări servicii
zare. Acestea sînt, de fapt, LOCALITATEA - OGLINDA SPIRITULUI CETĂŢENESC llrad. înaintea ambalării, un nou control asupra calităţii
umbrelelor efectuat în prezenţa şefului de formaţie Ioan
şi cerinţele de bază ale Fărău.
dezvoltării intensive din
actualul cincinal, etapă Buna gospodărire, înfrumuseţarea,
pentru îndeplinirea căreia
acţionăm cu liotărîre şi Depăşiri substanţ ia le la producţia
înaltă conştiinţă - revolu curăţenia sînt obligaţii ale tuturor pentru export
ţionară". La întreprinderea chi 1986—1990, colectivul
Alte argumente ale hăr Multe şi însemnate nou parea cetăţenilor — elevi, întreprinderi, instituţii pe mică Orăştie, deosebita întreprinderii înregis
niciei producătoarelor de tăţi s-au adăugat şi anul tineri şi vîrstnici, bărbaţi care nu le-am numit, pu atenţie ce este acorda trează o depăşire a pla
încălţăminte ne-au fost acesta pe harta tot mai şi femei — la acţiunile de teau face mult mai mult tă permanent îndepli nului Ia export de 155
furnizate de ec. Savin întinerită a Văii Jiului. bună gospodărire şi înfru în această privinţă... nirii producţiei desti Ia sută. O realizare no
Spiru, şeful biroului pla La realizările din dome museţare a localităţilor a în raidul întreprins prin nate exportului îşi gă tabilă. la obţinerea că
nificarea, programarea şi niul bunei gospodăriri şi fost mult mai numeroasă cîteva localităţi, ne-a fost seşte confirmarea în reia merite deosebite
urmărirea producţiei: „Fa înfrumuseţări a localită — a intervenit Ştefan Ho- interlocutor ing. Alexan realizările înscrise la a- revin oamenilor muncii
econo
cest
indicator
ţilor, al salubrizării şi do.ş, tehnician principal dru Todor, directorul mic : cu o lună înain din cadrul atelierului
oxizi de fier şi celor
igienizării acestora, l-ani la sectorul de gospodărie I.G.C.L. Petroşani. te de încheierea primu
După 11 luni din a- solicitat pe tovarăşul in comunală şi locativă. Prin- — Să începem de aici, din secţiile de prelu
eest an, în fruntea în giner Ladislau Husar, şe tr-o mai bună mobilizare tovai'ăşe director, din cei lui an al cincinalului crare a maselor plastice.
trecerii socialiste ce se ful sectorului gospodărie din partea consiliilor mai mare cartier al Pe-
desfăşoară la nivelul comunală şi locativă din populare, a deputaţilor, a- trilei, „8 Martie".
întreprinderii miniere cadrul Consiliului popu soeiaţiilor de locatari, în — Sînt încă multe pro Dan Cui cer (da la revista I <
„Vatra").
Vulcan se află destoi lar al municipiului Petro cele zece luni care au bleme de rezolvat aici — • UN NOU MAGAZIN U- |
nicii mineri ai sectoru şani, să se refere pe scurt. a subliniat interlocutorul. NIVERSAL. In comuna Ani- I
noasa este pregătit, pentru 1
lui III, care au obţinut — Au fost amenajate Şi din partea noastră, dar a II dat în folosinţă, un I
o depăşire a planului noi spaţii şi zone verzi pe şi din partea asociaţiilor 0 ACŢIUNI IN SPRIJI- nou magazin universal. A- I
de producţie „la zi" de o suprafaţă de 44 000 me Raid în Valea Jiului de locatari, a tuturor ce tămîna recent
NUI, PRODUCŢIEI. In sâp- vînd o suprafaţă do 1000 1
încheiata, mp, moderna unitate este I
tri pătraţi, s-au plantat tăţenilor din cartier. Ve peste 7 000 tle tineri de la compusă din cofetărie, nia- I
228 000 pomi, arbori şi trecut din acest an ou fost deţi ? Containere goale şi combinatele siderurgice Hu gazin alimentar, raioane 1
cărbune arbuşti ornamentali, mii executate prin participa gunoi menajer lingă ele, nedoara şi „Victoria 11 Că- pentru confecţii, lenjerie, ]
I.E.c.
lan,
Deva, I.M.M.K. galanterie, tricotaje, ţesă- ‘
PESTE PLAN şi mii de flori şi tranda rea cetăţenilor lucrări în dar şi containere pline şi Simeria, I.M. Orăştie, I.M. turi şl încălţăminte.
firi, terenurilor de joacă valoare de peste C3.4 mi neridicate. Petrlla şl Mina Deva au • SPECTACOL. Aiisam- |
şi sport pentru copii exis lioane lei. Din evidenţele — Am ajuns la Petro participat la ample acţiuni blul artistic „Floarea do- ,
peste 0200 tone de căr tente li s-au adăugat încă noastre rezultă că săptâ- şani. Noul centru civic de muncă în sprijinul pro rulai" ai Consiliului oraşe- .
ducţiei. în cele 12 000 de
şese al sindicatelor Haţeg |
bune. Dintre brigăzile 23, mai cu seamă în car m’înal au participat,, în este o adevărată încîntare ore prestate au fost date a prezentat, duminică, un ,
care au contribuit în tierele noi, pe o lungime medie, Ia acţiunile dc bu urbanistică. Aici, credem, peste plan importante can frumos şi bogat spectacol .
mod substanţial la în de 52 600 metri s-au re nă gospodărire şi înfru probleme se ridică în mod tităţi de cărbune, minere de muzică populară în |
uri de fier şi complexe, a
registrarea acestui suc parat străzi şi trotuare, museţare, de curăţenie şi deosebit în cartierul „Ae lost executat un substan mijlocul constructorilor de ,
pe şantierul hidroenergetic i
ces merită evidenţieri au fost săpate şi curăţate igienizare a oraşelor în roport"... ţial volum de lucrări de Uiu Mare-Retezat. Taraful j
deosebite cele conduse şanţuri de scurgere pe o jurul a peste 5 000 de ce — Aşa estp. Noi avem reparaţii la maşini şl uti condus de Tiberlu casian, ,
laje. Valoarea totală a a-
de minerii şefi de bri lungime de mai bine do tăţeni. în această activita partea de vinovăţie că cestor acţiuni depăşeşte o soliştii vocali Aurica Hoţea, i
Valentin. Prcjban, Dana Pe- |
găzi Gheorghe Pădura 52 000 metri, s-au con te s-au evidenţiat în mod nu ridicăm la timp gu jumătate de milion de lei. terliceanu, Aurica IJumbes- .
rii, Petru Bălan şi Ioan struit 14 poduri şi podeţe, deosebit consiliile popu noiul menajer. Dar priviţi O DEBUT EDITORIAL. La cu, precum şi Inslrumentlş- |
Bud, a căror pricepere am amenajat două trasee lare orăşeneşti din Vulcan pe străzile Venus, Saturn, Editura „Curtea Româneas tii Iile Cocoş, Ioan Muşat,
că" a apărut volumul „Cu
s-au
.
Marin
Stănimlrescu
în buna organizare a turistice, s-au făcut mul şi Uricarii, T. M. Live- legere de proză scurtă a ti bucurat de calde aplauze j
activităţii la fiecare loc te alte lucrări gospodă ze.ni, I.U.M. Peti'oşani, Aviatorilor, ca să dau doar nerilor scriitori — Debut — pentru evoluţia lor.
de muncă se regăseşte reşti care au sporit gradul f.A.C.M.M. Petroşani, şco cîteva exemple. Pungi cu *80“. In acest volum debu
în depăşirea, lună de do confort, util şi frumos lile şi liceele, studenţii de GH. I. NEGREA tează editorial şl prozatorul
pre bm
devean Dumitru Hurubă, cu
lună, a, .sarcinilor • de al aşezărilor minereşti din la I.M. Petroşani. Celelal povestirea, intitulată „Acci
dent".
este
Autorul
producţie planificate; > Valea Jiului. te consilii ' populare oră- \ zentat de criticul de artă
— Anul acesta partici ‘•ftUeşti. unităţi economice, (Continuare in pag. a 2-a) — z —•
