Page 1 - 1875-01

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a,
Fdi'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: amhIh mm
pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri ©eterne 12 â,
v. a. pe una anu sdu 2 /* galbini mon. sunatdria,
1

1, Br&siora 1412 lannaria 1875.

morbosi se latiesce cate-odatfa faim’a, ca au moritu, tea infiintiarii unei a d6u’a camere, cerb, că legea
Hrnslovu 31 Dec. st. v. 1874. deşi in fapta ei n’au moritu inca, ci gemu si se despre senatu se se pună catu mai curendu la or­
dinea dilei. Mai departe mesagiulu dise, ca pana
: niscăre neindatenata se observa astadi in svercolescu in patulu de suferintie. la 1880 corpurile legiuitdrie se -si reserve deplin’a
■'i romanu. Pre faci’a fia-caruia se mani- Urcarea dariloru si a impositeloru, in locu se libertate, de a decide asupr’a formei de guvernare,
■ leosebita stare sufletdsca. Betrani, barbati; aduca Ungariei balsamu alihatoriu, i va procură dr’ la casu, candu Mac-Mahon ar’ mori, adunarea
uni, tineri; si copii, toti păru âgitati si chiaru veninu omoritoriu. Unu stătu, care ataca va decide, ddca va sustiend acdsta stare de lucruri
V v de nesce sentieminte si cugete febrili, sorgintile de castigu si de esistintia ale civiloru pana la 1880, sdu nu. Adunarea inse nu primi
5
■ -.'a pregatescu si aldrga se arunce o sei, acel’a ataca chiaru esistinti’a sa, se sinuccide, aceste propuneri. Ea respinse neamenat’a pertrac­
: r 3 tierina la mormentulu di leloru trecute Amu ajunsu unu tempu, incatu chiaru si aerulu tare. a legii despre infiintiarea unei a d6u’a
camere si acceptă de mai mare urgintia desbaterea
5e intorcu si cu facia vesela si senina, sa- ni se pare infectatu si plinu de miasmele corrup- legii despre transpunerea potestatiloru de stătu,
lineventdza viitoriulu. Este unu momentu t|unii,* injuriei, a speculatiuniloru si spoliatiuniloru precum si desbaterea legii despre armata. Din a-
tiune acest’a, este ajunulu anului nou. Da, Scelerate. Cumca acdsta perversa situatiune nu cdsta causa m i n i s t e r i u l u s i - a d a t u d e m i s -
dr’a acelei' serbatori, care vrendu nevrendu. p6te ‘se mai aiba lunga duîata ni-o probdza nu nu- s i u n e a , remanendu la conducerea affaceriloru pana
pre omu, a aruncă o privire asupr’a re- iirai impulparile desperate ^le omeniloru volniciei si ce lui Mac-Mahon i va succede a-si capetâ alţi con-
siliari in giurulu seu, ceea ce pana acum nu s’a
ieloru din acelu periodu de tempu, care ai violintieloru, ci si jniscamintele ce se ivescu intemplatu.
mai in suvenire mai are insemnetatea sa, chiaru si in acele par ti ale* Ungariei, unde pana in Precandu cealalta parte a Europei se bucură
a esaminâ si cumpăni aceste reminiscintie tempulu din urma se crede|t, ca domnesce cea mai de o pace armata, pre atunci in nefericit’a Ispania
)rea si ponderositatea loru si astfeliu a se perfecta multiumire. Nenrai din nordulu Ungariei domniâ celu mai infricosiatu resbelu civilu. Multu
entru intempinarea si suportarea noueloru inca au inceputu a-si aretâ pre facia nemultiamirea sânge a versatu si mari crudimi au inscenatu ban­
si vicisitudini, ce-lu astdpta in calea ce loru cu domni’a unguresca. Ei au luatu initiativ’a dele pretendentului Don Carlos, cu tdte aceste inse
de a percurge, pana va avd se cada vic- pentru formarea unei noue „partite a civiloru din republic’a ispaniola s’a sustienutu pana atunci, candu
•' i mai rigorăse legi a natiirei. Ungari’a", in sinulu careia potu avă locu t6te na­ a cadiutu victima trădării. De candu soldatulu
Serrano a restornatu pre adeveratulu republicanu si
credu inse se se afle anima romana, care ţionalităţile împilate de unguri, si astfeliu au de- marele patriotu Castellar, si a luatu insusi frenele
asu nevulnerata de vitregimea anului es- chiaratu resbelu boerimei, in manile careia se afla guvernării in mana, de atunci se potea prevedd cu
nimicii conjuraţi ăi poporului romanu n’au frenele guvernării. Libertate, egalitate de dreptu positivitate, ca republic’a ispaniola nu va avd tempu
- -• - a nice in decursulu acestui anu, a nu in- si progressu in cultura voiescu nemţii din Ungari’a, se se consolideze, ea va mori lovita chiaru din par­
’ Je mai grave lovituri asupra conditiuniloru precum si toti ceilalţi civi împilaţi de constitu- tea fiiloru ei. In 31 Dec. 1874 Don Alfonso, fiiulu
ex-reginei Isabella, fu proclamatu de rege alu Is-
esistintia. Despoiatu de drepturile cele tiongjjsmulu maghiaru, dra nu supremaţia si dom­ paniei, ceea ce s’a intemplatu chiaru cu consentia-
li si de libertăţile cele mai car- nia pentru unii, sclavia si robota pentru alţii. mentulu lui Serrano. In 7 Ianuariu a. c. Don
. 'V p porulu romanu se afla astadi imbrancitu Maghiaroniloru li-a succesu a paralisâ incatu-va Alfonso ajunse in Marsili’a, de unde pleca mai de­
ie; • itu la rolulu miserei plebe contribuente realisarea acestui scopu sub cuventu, ca elu e indreptatu parte spre Madridu. Cu urcarea junelui rege pre
; •- j>re tampulu candu omulu se incepeâ numai dela contr’a patriei si a unguriloru. Cu t6te aceste inse trouu s’a pusu capetu si desastruosului resbelu
bar no. Boerii s’au scolatu pre facia contr’a lui, prin paralisarea momentană s’a asecuratu triumfulu, civilu.
ă. nce «nu mediulocu nu li se pare neumanu, neer- ce va se urmeze mai apoi. I ta l i ’ a este ocupata cu regularea afaceriloru
' - .u g) îmmoralu intru ajungerea scopului loru, ce Aceste suntu colorile, in cari ni se presinta financiari, cari se afla intr’o stare deplorabila, mai
că in Ungari’a. In îtali’a potemu dice, ca in de­
i udj ... • îspoiâ pre romanu pana si de cele din situatiunea interna la finea anului 1874. Ddr’ cu cursulu anului 1874 nu s’a intemplatu nimicu mai
nn»:s :••?? isitie ale averei stramosiesci. Dedaţi a catu icdn’a ce ni-o representa ele este mai palida momentosu. In tempulu din urma parlamentulu a
-i i; din ud6rea romanului, boerii maghiari fecera si mai desperata, cu atatu sperantiele ndstre intr’unu votatu marelui patriotu Uaribaldi o subventiune
.< tempuiu din urma cele mai grele atentate asu- viitoriu mai ferice, suntu mai basate. Nu ne tre- anuale, pentru sacrificiele ce le-a adusu pre altariuiu
l . r ".rei. naţionali a poporului romanu, si incor- bue decatu resolutiune, perseverantia si energia in patriei, inse batranulu republicanu, pretestandu ca
sUtiU desperate ale inganfarii si arogantiei loru nu lupta, si dreptatea de atat’a tempu maltratata si in­ financiele tierei se afla intr’o stare critica, n’a vrutu
se primdsca acdsta subventiune.
■ " iocmai fara nice unu successu, ddr’se scia sultata are se invinga. Animarea si interessarea
du -ui. ca acestu successu momentanu este prevesti- de caus’a naţionala, ce se manifesta din t6te păr­ R u s s i ’ a se pare ca a renunciatu cu totulu
ţile, ne face a conchide inca de pre acum la resul- la activitate in Europ’a. Ea si-a pusu de presente
Uuuh; caderei loru pentru totu-de-un’a.
tatele favorabile ale miscaminteloru viitărie, ce se t6te poterile in Asi’a, unde a inaintatu pana in
Oâ 3 marcamu situatiunea interna la finea apropiare de Himalai’a, adeca pana langa minele
pregatescu in numele binelui naţiunii.
: a: V J74 n’avemu trebuintia se recapitulamu de auru ale Angliei, cu care de buna seama se va
Anulu vechiu a trecutu, lasandu după sine cea
esperimentatiuni si intreprinderi sisifice, si încaieră, pentrh ca atunci Russi’a va dice Angliei
mai neplăcută si mai ndgra suvenire; poftimu deci „lasa-me se mai storcu si eu pucina potere din
\a ■- G /ivernulu ungurescu si-a luatu refugiulu,
natiunei romane si toturoru fiiloru ei adeverati anu acdsta India, pre care tu o esploatezi de secuii în­
c . -’eze naiea statului de periclulu ce o ame*
nou f e r i c i t u l tregi.* Provinciele asiatice ale decrepitului imperiu
totala distructiune, ci va fi de a ajunsu osmanu inca voru cadd in man’a Russiei, ddr atunci
accon- lamu cu t6ta poterea cuventului, ca lu- I n F r a n c i ’ a oper’a de restauratiune este a- se va duce cu totulu imperiulu osmanu, pentru ca
prdpe gafa. Pana ce intre diplomaţii germani se
Ungari’a au ajunsu cu finea anului 1874 la dunarea de diosu se vede deja negr’a fortuna,
schimbau notele referitorie la cestiunea, ca 6re re*
’g eohfusiune si complicatiune asiâ de mare, care inca in anulu 1875 se va potd descarcă.
public’a sdu monarchi’a francesa ar’ fi mai pericu-
iiiti* u .. mai mica scuduire ar potd se prefaca in lOsa pentru Glermani’a cea mare, pana atunci mare-
u pulvere totu ce s’a edificatu de optu ani sialulu presiedinte Mac-Mahon a avutu prudinti’a
>/,. 3, Ldministratiunea interna este asiatica, jus- de a continuă şi aduce la completare oper’a de re­ Brasiovn in ditt’a nasceril O.
ircdsa, bancrotarea sta că sabi’a lui Da- stauratiune, inceputa de betranulu Thiers. In cursu 1874 st. v.
de patru ani s’au sustienutu in Franci’a o forma
pr’a vistieriei statului, basea drepturiloru (—) împertinenti’a diarialoru sasesci, intru a
de guvernare provisoria, ceatiunile cele mari, refe-
..îte redusa si restinsa la prerogative de insulta pe Romani, cate odata nu are margini.
ritdrie la proclamarea definitiva a republicei sdu la
- : .i v.i privilegie de casta, cu unu cuventu in- restabilirea monarchiei, s’au evitatu cu multa intie- Diuaristii sasesci nu au parechia in pseudolibera-
:.' .-7 anismulu de stătu este asiâ de defectuosu leptiune numai că se nu provdce complicatiuni in­ lismu. Ei predica egalea îndreptăţire a nationali-
■> ’ . aturalu, incatu destrămarea totale p6te se terne si astfeliu se impedece consolidarea si întări­ tatiloru, combătu privilegiale unguriloru, ataca pre
îvo:-c& in totu momentulu. rea poporului francesu. Astadi inse, candu naţiunea aceştia pentru asuprirea, ce o făcu popdreloru ne­
francesa se semte de nou in stare a potd da peptu
iele ce se respandira in tempulu din ur- maghiare, precandu de alta parte apara privilegiale
cu inimiculu celu mai poternicu, astadi dicu, este
r a in primavdr’a anului 1875 are se se sasesci si sustienu cu tdte midiuldCele morali si ne­
de pucina importantia, ca ce guvernu si ce forma
in Ungari’a o catastrofa cu grave conse- de guvernu se va stabili mane in Franci’a. In 6 morali egemoni’a sasdsca.asupra celoru de alta limba
U potu fi cu totului totu lipsite de proba- Ianuariu a. c. adunarea naţionale s’a intrunitu de din fundulu regiu. Deregatoriele publice se consi­
Numai despre cei indelungatu si greu nou. Mesagiulu lui Mac-Mahon, aretandu necessita- dera că proprietatea loru eschisiya.