Page 1 - 1875-09

Gazet’a eaa de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenttmera la postole o. si r. si pe Îs
;
Fdi'a, candu coneedu ajatdrial6. — Pretiulu: Anala mm DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 anu 10 fl., pe /s 3 fl. v. a. Tieri ea teme 12 fl. Taes’a timbrala a 30 or. de flacare pu­
3
v, a. pe nnn anu sdu 2Vs galbini mon, snnatdria. blicare.

ir. 59. Brasioira 2 Septembre 21 Augusta 1875.

D e l a a s s o c i a t i u n e a r o m a n a t r a n s i l ­ a sarcinei loru, sarcina totuodata uritidsa din caus’a face insurgintiloru prin midiulocirea-^^enlgjm nu
v a n a etc. inversiunatei oppositiuni ce s’a facutu si se mai voru fi deajunsu spre ale asecurâ viati’a naţionale
Inca in 28 acursera in Reginu o mulţime de face acestei lucrări din mai multe parti. D. D. prin reforme radicali.
romani si membri ai Associatiunei, cari fura primiţi Laurianu si Maximu s’au fostu retrasu in munţii Poterile nordice nu voru, că se se redice inca
cu t 6ta caldur’a la loculu adunării generale de dintre Campulungu si Branu-Zernesci pana susu in cestiunea orientului la ultima resolvire si in socie­
estanu. regiunile minunatei D e m b o v i t i d r e , pe unde a- tate comuna cu Itali’a si Franci’a, a caroru ade-
La sosirea Illustrului nostru barbatu si vice- vura si ocasiune de a-si mai adună provincialismi, siune la acţiune comuna le e apromisa, voru sili
presiedinte alu A s s o c i a t i u n e i t r a n s . p e n t r u in nomenclaturi, in frase si proverbie, pe care le pe Pdrta, că se lase tdte illusiunile de pana acum
l i t e r a t u r ’ a s i c u l t u r ’ a p o p o r u l u i r o m a n u vei caută indesiertu prin cârti. si se faca reforme seridse pentru deplin’a egale în­
d. consiliariu de curte I a c o b u B o l o g a , inteligen- In 16/28 nu s’a potutu tiend siedintia plena- dreptăţire a populatiuniloru creştine din Turci’a
ti’a numerdsa in carete ei dede intempinu de ondre ria, pentru-ca erâ numai 8 membrii de facia, ddra intrdga,
la intrarea in orasiu, pana la cortelulu destinatu, se mai aşteptă inca alţi cinci, si credu, ca astadi Pdrt’a provocata prin representantii poteriloru
la d. I. P. M a i o r u , dr sdr’a i se făcu unu con- luni va fi siedintia in regula. primi consiliulu loru si după sciri din 26 din Con-
ductu cu tortie splendidu, fiindu salutatu de d. Din program’a lucrariloru comunicata de catra stantinopole Sultanulu a departatu pe Dervisch-pasia
advocatu B a r b u cu una cuventare aldsa, la cărei delegatiune nu poţi se prevedi bine extensiunea lu­ si a denumitu pe Mahmut-pasia mare vizir si pe
respunse cu cuvinte patrundiat6rie. crariloru din estempu, si unii suntu de părere, ca Server-pasia presiedente alu consiliului de stătu.
In 29 demindti’a d. vice-presiedente deschise agendele se voru inmultl tare in decursulu ses- Insurgenţii primiră acdsta strămutare că bunu semnu,
adunarea cu una cuventare petrundietdria la anime, siunei. inse ei acum că la 15 mii bine armaţi nu lesne
despre perderea cea marea A s s o c i a t i u n e i prin In primele siedentie se voru alege comissiunile voru depune arm’a fora garanţia, ceea ce se pdte
mdrtea fostului presiedinte L a d i s l a u B . d e P o p u . regulamentarie usitate, dintre care unele voru avd vedd din manifestulu loru publicatu, care suna asia:
Expresiunile de dorere după atata perdere eră ge­ a se ocupă cu lucrări prea delicate. „Manifestulu insurgentilorii din
nerali; deci adunarea merse la beseric’a gr. cath., Comissiunea de cinci membri, insarcinata din Ilertiegoiln’a.
unde odihnescu si ossamintele f. presiedente, si se a. tr. cu revisiunea dictionariului si cu elaborarea Conducătorii actiunei din Hertiegovin’a au
celebră unu parastasu cu tdta pomp’a, la finea că­ in cateva cdle de unu altu proiectu modellu, care datu urmatoriulu manifestu:
ruia d. prof. la universitatea din Clusiu Dr. S i l a s i , erâ se fia oppusu in mai multe privintie acestui de Cine nu cundsce din propri’a vedere barbari’a
enumeră meritele eternisatului presiedente, puse pe acumu, nu se adună nici-odata in decursulu anului, turcdsca, cine nu au vediutu cu ochii sei suferin-
altariulu patriei, natiunei si A s s o c i a t i u n e i ei, prin urmare nici nu lucră nimicu. Acdsta impre- tiele si torturele poporatiunei creştine din Turci’a,
intr’unu cuventu panegiricu f. f 6rte insemnatu, desfa- giurare va bate la ochi cu atatu mai vertosu, ca acel’a nici pre departe nu-si pdte face o idea, ca
siurandu marea perdere, ce a suferitu acdsta reuni­ infiintiarea acelei comissiuni causase dissensiuni a- ce este una raia, o f ă p t u r ă m u t a s u b r a n -
une si toti romanii prin pretempuri’a mdrte a ma­ prige intre membrii societatiei; speramu inse, ca g u l u a n i m a l u l u i sdu o specie de dmeni, cari
relui repausatu. publiculu va află căuşele acelei sistări totale a lu­ suntu născuţi p e n t r u s c l a v i a e t e r n a , si cari
Marea impressiune ce o facil oratoreie in ani- crariloru comissiunii si atunci nu se va mai miră. au venitu pre lume cu blastemulu, de a fi una raia.
mele auditoriloru va fi neuitata. După acestu actu Asia este, literatur’a cu politic’a nu prea incapu la Neaperatu poporulu acest’a nu e decatu unu
si binecuventarea osseminteloru repausatului aduna­ unu locu. Celu care vrea a se ocupă in adeveru ramu din marele si numerosulu poporu slavu, ddra
rea *si continuă siedinti’a pe la 2 6re in Otelulu de literatura, că de professiune, dra nu că dilet- celu mai nefericitu ramu, ramulu serbo-bulgaricu,
orasiului, unde d. secret. I. Y. Rusu impartesl re- tante, trebue se renuntia la politica si se se re­ care tragana necurmatu acdst’a esistintia miserabila
portulu affaceriloru A s s o c i a t i u n e i pe anulu tr., tragă cu totulu din valurile ei, care adesea suntu spre ruşinea seclului nostru luminstu, pre candu
cari se luara cu mare bucuria in cunoscintia, ca mai blastemate decatu chiaru cele bellice. popdrele fratine prosperdza si au ajunsu in parte dejâ
progressele reuniunei suntu imbucuratdrie. Se ce­ In urmarea concurseloru publicate au intratu la o desvoltare strălucită. E unica si inspaimenta-
tiră apoi reportele cassariului si bibliotecariului, si cateva Mspte, anume unulu „Syntaxea limbei tdria ndgr’a fatalitate ce persecuta atatu de greu
cari se luara in plăcută cunoscientia, si se alesera romane," care se., aşteptă de cinci ani. Yomu vedd acdst’a parte a poporului serbescu. Si tocm’a atatu
comissiuni pentru revisiunea reportului cassei, pri­ ce va dice comissiunea respectiva la acelu operatu. de inesorabilu e acestu destinu crudu, pentru ca
mirea de membri noi si pentru examinarea propu- Eminentele barbatu Dr. Anast. Fetu drasi în­ chiaru si popdrele înrudite prin sânge si credintia
neriloru. avuţi literatur’a ndstra cu: se intorcu dela aceste raiale proscrise, in locu de a
De presiedente A s s o c i a t i u n e i fii alesu d. D e s c r i e r e a s i i n t r e b u i n t i a r e a a p e i li dă mana de ajutoriu si scapare, pre candu altoru
consiliariu I a c o b u B o l o g a , vice-presiedente d. c o m u n e si a apeloru m i n e r a l i din Romani’a: naţiuni străine le dau ajutoriu si'scutu (Russi’a).
protopopu I o a n n e Y . R u s u , secretariu d. Vi­ Moldavi’a si Munteni’a. Iassi, 1874. 8-vo pag. S’ar’ potd dice, ca plansorile ndstre, tiepetele ndstre
sa r i o n u R o m a n u , directorulu institutului de 637. Si de dorere nu au strabatutu pana la urechile frati-
creditu *Albina/ E l e m e n t e d e B o t a n i c a contienendu Ana- loru noştri fericiţi, ca ei nu cunoscu miseri’a, in
Sdr’a se tienh balulu Associatiunei, care în­ tomi’a, Organographi’a, phisiologi’a planteloru, Gteo- care langedimu, si de acea nice se intereasddia
truni publicu alesu de ambe sexele, si fiindu multu graphi’a botanica si caracterele toturoru familieloru de noi.
animatu dură pana catra diua. naturali. Iassi 1875. 8-vo mare, pag. 237, inse Ddra s’a vorbitu dejâ destulu despre acest’a,
numai partea I, dra opulu intregu va fi preste 50 s’au scrisu tomuri asupr’a suferintieloru ndstre si
cdle tip. sângele nostru a curau in abundantia. Avisati la
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. propriulu loru ajutoriu raialele au decisu se se lupte
B u c u r e s c i , 30/18 Aug. Sessiunea anuale sdu se cada pana la celu din urma barbatu; dreptu
a S o c i e t a t i e i a c a d e m i c e r o m a n e se des­ I n s u r e c t i u n e a h e r t i e g o v i n d n a a acea noi, subscrisii conducători (glavari) ai poporu­
chise estempu, conformu conclusului din an. tr. in ajunsu a fi privita de unu vulcanu, alu cărui focu lui luptatoriu emanamu proclamatiunea acdst’a mai
16/28 Aug., adeca cu ddue septemani mai tardiu isbitoriu in tdte părţile slavismului pdte aprinde antaiu catra toti fraţii noştri din tierile turcesci,
decatu in anii trecuti, din causa, ca acestu tempu caus’a cea insufiatdria de turburari, caus’a orientu­ cari asemenea gemu intr’o sclavia nesuportabila, că
se află mai acomodatu, candu adeca precum alta lui, că se devină cestiune de resolvitu cu sabia se se rescdle, se impreune armele loru cu ale nds­
lume, asia si mulţi dintre membrii societatiei aca­ europeana, ddca mediatiunea poteriloru iubitdrie de tre, spre a dobândi ce ne va dă Ddieu si noroculu
demice au apucatu a se folosi intr’unu modu sdu pace nu va avd successu. Insurgenţii nu ?oru a eroiloru (sto Bog da i sreca junacka —). E mai
altulu de ferii, si candu caidurile africane de sub se potoli, decatu prin proclamarea nedependintii bine pentru ori si care din noi se murimu, decatu
acdsta clima a capitalei au inceputu a se mai stem- Hertiegovinei; apoi Montenegrulu si Ssrbi’a nu mai se traimu mai departe, cum amu traitu pana acumu.
perâ. Din toti membrii cea mai mare necessitate potu retiend pe naţionalii loru a luă parte la in- Ne rogamu de Serbi’a si de Muntenegru se ne
de recreatiune avusera cei doi redactori ai dicţiona­ surectiune, si passivi, neutrali nu voru a remand, dd ajutoriulu loru. Ce făcu ei pentru noi, făcu si
rului, carii erâ p’acl se cada sub nespus’a greutate indata ce voru vedd, ca concessiunile, ce se voru pentru ei si pentru viitoriulu loru. Mai departe