Page 1 - 1897-07
P. 1
Micimea, AtoMstriţtoiîi, „Saseta" iese în i-care ii.
ri YtpzraSi Abonamente pentru Anstro-Ungarta:
Braşov, piaţa mara J3Tr. SG. Pe un an 12 II.. pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Săritori nofrazoatc no ss
piîmesc. — Mnuufl cripte na eo N-rii de Dumlneofi 2 0. pe an.
Mferunet. Pentru România si străinătate:
INSERATE se prlmese Ir Adml- Fo un an 40 Iranul, pe şbao
BlJtraţiano In Braşov ţi la ur- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
înăt6rele Birouri de anunslurl: N-rii de Dumîneoă 8 franol.
In Yiena: If. Dukti, Ktinnch
Brhakk, Rudolf Mau, A. OppiliU Se prenumără la tâte oficiole
Nachfolger; Anton Oppfiilt, J. poştale din Intru şi din atară
Dannebcr, In Budapesta: A. T. li la dd. aoiectori.
Soldbergerg, Jlckitein Btmat; In inrnamontil ţentrn Biasor
Enenrosci: Igtnct Bănos, 8no- administratiunea, piaţa mare,
onrsale de Boumonie; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
buri; Karoiyi <t Litbmatm. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Imarţlunller: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
tarmond pe « ooidnă 6 er. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
BOcr. timbru pentru o pubii- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oore. Publioârî mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarilă ţi învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. sen 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 143. Braşov, Lnni-Marţî 1 (13) Iulie 1897.
odată pe loc totă maşinăria dualistă, înţelegem dec! de ce organul Imperatul Francisc Iosif cătră
remânend monarchia fără un budget guvernului unguresc conjură~~atât de Sultanul.
N o u a b o n a m e n t pentru afacerile ei comune. mult pe contele Badeni se retragă
Cu grdză preved dualiştii un ordonanţele pentru limbă, care au Sultanul a adresat o telegramă
la revoltat pe German! şi „ameninţă împăratului Francisc Iosif, în care îi
guri, că la tdmnă obstrucţiunea va
Gazeta Transilvaniei împedeca din nou lucrările parla prin acesta a răsturna tdte tradiţiu- cere ca împărtăşirile ce a fost însăr
Cu 1 Iulie 1897 st. v. mentului austriac, căci nu s’a făcut nile şi formaţiunile vii ale imperiu cinat să le facă la Viena ambasa
dorul turcesc, privitor la rectifica
nimic pentru a delătura amărăciunea lui dualistic“.
s’a deschis nou abonament la care rea graniţelor Tesaliei, se le pri-
invităm pe toţi amicii şi sprijini Germanilor, ba din contră ei au fost înţelegem de ce îi vorbesc la rnescă cu bunăvoinţă, şi a apelat
torii foiei nostre. şi sunt tot mai mult întărîtaţî prin inimă lui Badeni, asigurându-1, că tot-odată la sentimente amicabile
procederea guvernului. Luptele în nu-1 cred revoluţionar şi rugân-
Pre&ul abonamentului! de bun vecin al Monarhului. Majes-
3 verşunate, — car! vedem de altmin du-1 totdeodată se nu trăcă cu ve
Pentru Austro-Ungaria: trelea că-şî fac intrare şi în dieta derea, că după el (Badeni) pdte urma tatea Sa împăratul i-a răspuns în
pe vlxl a-m. .............................. 12 £L ungurdscă — se vor reînoi dec! la altul, care se aibă cutezarea de-a dată tot printr’o telegramă.
pe şese lixaa-î. ................................ S fl.. tdmnă şi „Reichsrathul nu se pdte face pasul fatal spre federalism şi Etă textul telegramei, ce a adre-
44
pe trei Iisjoî .................................... 3 £L. sat’o Maj. Sa împăratul şi Regele
închide seu disolva tocmai atunci, a sgudui astfel temeliile ordinei dua-
Pentru România şi străinătate: când este momentul suprem pentru listice de ac}!, — ordine identică cu Francisc Iosif Sultanului, în traducere
pe mm. an .................... -40 frstrLCÎ fidelă după originalul frances r
pe şese li3.nl........................... 20 „ a scdte la liman prolungirea provi- supremaţia de rassă şi preponderanţa
pe -trei Iixuă ........................ IO „ sorică a pactului. politică a Maghiarilor în monarchiă. „Amiciţia sinceră şi leală, ce o am
pentru Majesfcatea V6stră, şi pe oare Mej.
Abonarea se pote face mai uşor Etă că îngrijirea celor din Pesta „In caşul acesta desnodămentul
prin mandate poştale. este întemeiată şi numai cu atâta. fatal n’ar mai pută fi împedecat! V6stră o invooă cu drept ouvâut în împre
44
Administraţiunea Der acdsta nu e totul. O mai justi eselamă „P. Lloyd“. Şi de aceea jurările de faţă, îmi impune datoria de a
1
„Gazetei Transilvaniei *. fică încă şi frica cea mare, că se din nou conjură guvernul Badeni se vă sfătui în propriul său interes şi în aoela
I vor reîntdrce vremurile lui Hohen- retragă ordonanţele pentru limbă. al imperiului său, o încheiere repede a păcii
warth, şi în Austria se va încerca cu Grecia, pe basa condiţiunilor formulate de
îngrijirea Ungurilor. serios din nou esperimentul federa- Făia ungurâscă îşî face însă so- ambasadori la Constantinopol. Linia propusă
listic. cotâlă fără Ceh!. Adecă aceştia n’ar de comisiunea ataşaţilor militari răspunde
Cu cât ne apropiam mai mult număra nimic? Decă prin retrage prinoipiului rectificării strategice adoptată
de tdmna, cu atât mai mare este Stabilindu-se dominaţiunea Ce rea ordonanţelor de limbă s’ar mul- din început de Majestatea Vdstră şi oon-
îngrijirea ce cuprinde cercurile po hilor în ţerile coronei boeme, s’ar comi Germanii, n’ar urma 6re re- stitue cu oelelalte condiţiunl de pace, ma
litice ungurescî din causa celor ce sgudui ordinea dualistă a monar- sistenţa desperată a Cehilor, şi nu ximul concesiunilor recunoscute ca echitabile,
se petrec în Austria. chiei, dela care aternă esistenţa pac s’ar afla lucrurile tot acolo unde de concertul puterilor mari, care, tare şi
„Ce-o se se mai ivescă în Aus tului dintre Ungaria şi Austria, şi sunt astăcjî, ba ar pută deveni încă unit în hotărîrile sale, ţine mai înainte de
tria ?“ întrâba cu îngrijire organul ar cădd — dic dualiştii ungur! — şi mai periculăse pentru ordinea t6te să creeze o stare de lucruri oferind Eu
german al guvernului unguresc. Ceea şi posiţia de putere, ce şi-a câşti- dualistă? ropei garanţii solide de pace şi de linişte.
ce îl ddre este situaţia încurcată, în gat’o monarchia în afară. Or! şi cum ar manevra dec! Rog deol pe Majestatea Vostră să ia sfa
care se află astăcjî parlamentarismul Decă Ungaria e aşa de gro contele Badeni şansele pactului sunt turile mele în oonsideraţiune seriosă, şi
austriac, din causa luptelor esacer- zavă şi pdte sta pe picidrele ei, cum şi rămân nefavorabile şi ordinea dua profit de aceBtă ooasie pentru a-i reînoi
bate dintre Cehi şi Germani. 4ie Ungurii dela cârmă, atunci de listă este şi rămâne ameninţată, pe expresiunea sentimentelor mele de înaltă
44
Puţin le-ar păsa politicilor un ce atâta îngrijire pentru ordinea câtă vreme nu se va pută stabili o stimă şi de mare amiciţia .
gur! de bătaia ce s’a încins între dualistă? Se vede înse, că cei din înţelegere deplină între naţiunile din *
Ceh! şi Germani, şi de conflictul tabera lui Banffy înţeleg şi ved prea partea do dincolo a monarchiei. Şi Telegrama aoesta a Im păratului Fran-
14
dintre German! şi guvernul austriac, bine, că cu „ordinea dualistă nu cade firea imperiului dualistic aduce cu oisc Iosif este interpretată de foile germane
decă nu ar fi la mijloc tataia ces- numai pactul, ci va trebui se mai sine, că ceea ce se petrece sgudui- din Berlin oa dovadă, că puterile Europene
tiune a înoirei pactului seu, mai bine cadă cevaş! definitiv şi irevocabil: tor într’o parte să se resimţă cu ne sunt unite. „Vossische Zeitung vede în
44
cjis, a prelungirei lui provisorice. domnirea artificială a elicei ce de cesitate şi în cealaltă parte. răspunsul Majestăţii Sale o însemnată pre
Acbsta prelungire trebue se se facă ţine a<ţ! puterea în Ungaria şi cu Şi e bine, că este aşa! siune diplomatică, oare va avă efectul său.
la tdmnă de cătră ambele parla ea sistemul de guvernare asupritor „Kreuzzeitung“ efioe oă din telegrama îm
mente dbcă este oa se nu stea de şi corupt. păratului Francisc Iosif şi din circulara oon-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.' tul unei familii vechi preoţescl din Alma tre colegii săi şi peste tot autoritatea, de iuridice, cam pe la anul 1829, Almăşanu
(Szâsz-Almâs), comitatul Cetăţii-de-Baltă care se bucura el ca student în gimnasiu. se duse la Murăş-Oşorheib ca cancelist la
(Kiikullovâr). Venise ordin să se înveţe grecesce în „Tabla Regescă“ de acolo, în cancelaria pro-
Un admirabil tip caracteristic: Tatăl său Ioan P. Almăşanu a fost clasa IU sintactică (= clasa IV gimn. de tonotarului de religiunea unitară*). Acesta
preot-namesnic (titlu vechili, care însem- astădî). Almăşanu învăţa dintr’o gramatică o făcu la sfatul unui prietin ungur, fost
David Almăşanu
neză viee-protopop), născut şi domiciliat latină-grecăscă şi se prepara împreună cu coleg al seu la facultatea iuridică, care ’i
Schiţă biografică de Ioan Popea.
în Alma, om evlavios şi cu frica lui Dum- profesorul de limba grecâscă, care n’avea propusese să se înscrie la cancelaria de
Dâcă am luat condeiul să însemnez nedeu, ca şi mamă-sa, cari ambii avură o nici o pregătire pentru acest obiect. Pro religiunea lui, unde putea avea unele fa
44
unele momente caracteristice din vieţa lui înrîurinţă binefăcătore asupra caracterului fesorul îi (jicea: „Vino încoce, mă Române , voruri deosebite.
44
44
David Almăşanu, „nestorul profesorilor , fiului lor David. şi une-orl îi mai dicea şi „boţ de român , Pe lângă orele sale oficiose ca can
care mai erî, alaltăerl ne făcea să ne mi Prima instrucţiune a primit’o acasă în glumă. Superioritatea lui Almăşanu o celist, se ocupa cu tot de-adinsul, în orele
nunăm de limpedimea ideilor şi ne desfăta la părinţi de la tatăl său în limba ro recunoscea profesorul înaintea tuturor şco private, cu studii iuridice, astfel că în scurt
sufletul cu verva lui poetică la adâncile mână. larilor; cu tote acestea, fiind-că nu scăpase timp obţinu diploma de advocat pe lângă
sale bătrâneţe de 90 de ani, am făcut’o După ce aici învăţă a ceti şi a scrie nici unul din clasă nebătut, îl bătu şi pe judecătoria comitatensă a Cetăţii-de-Baltă,
acesta îndemnat de simţul inimei mele re- în limba mamei sale, fu trimis la şcola el fără să fiă vinovat, dicând: „ca să nu în care calitate a fost pănă la anul 1837.
44
cunoscătore, ca vechili şcolar şi prietin' al primară şi mai apoi la cea gimuasială din rămâi nici tu nepedepsit . , * *
*
său, care împreună cu densul am avut Murăş-Oşorheiă. Colegii săi unguri îl iubiau şi ’l sti
In anul acesta se duse la Sibiiu, în
multe dile frumose şi plăcute; am făcut’o După terminarea cursurilor gimnasiale, mau şi ’l rugau se le explice lecţiile, cu
însă mai ales, că într’ânsul am cunoscut şi Almăşanu se duse la Cluşiu, unde în timp deosebire din matematică şi din limba gre- calitate de secretar, la episcopul Vasile
Moga, şi în acelaşi an trecu în România.
admirat pe un bărbat împodobit cu fru de 4 ani termina studiile academice: filo cescâ. Asta a fost în gimnasiu.
mose virtuţi, cum rar se găsesc între fiii sofice şi iuridică cu bun succes în anul La facultatea iuridică Almăşanu era Ajuns la BucurescI, să presentâ îndată di
nemului nostru românesc, al căror suflet 1829. erăşl superior colegilor săi cu cunoscinţele rectorului şcolelor Petru Poenaru, prin
mijlocirea căruia primi un post în un in
pentru ideale astăcjî, în timpul materialis Ca elev în gimnasiu Almăşanu a fost sale temeinice. Cu deosebire o recunoscea
mului, este, partea cea mai mare, tîmpit tot eminent al 2-lea seu al 3-lea, „căci acesta, dintre colegii săi nobili, baronul ternat pentru fiii de boerî ca corepetitor
cu desăvârşire. cel dintâiu trebuia se fiă ungur: baron ori Petlcy, cu care se împrietiuise Almăşanu în limba latină, unde a stat 8 luni, pănă
* * 44 mai tare şi care ’l chema adese-orl acasă
* conte . *) Cancelariile erau întocmite după religiunl:
David Almăşanu s’a născut în anul Relevez un cas caracteristic, care pune la tatăl său, ca se se prepare împreună. catolice, reformate, unitare etc., numai de religiu
1807 Aprilie 23 st. v. şi a fost descenden în evidenţă superioritatea lui Almăşanu în După terminarea studiilor filosofice şi nea nostră nu era.
