Page 1 - 1901-09

KED ACŢIUNEA, ,gazeta" iese liniare di.
AdministraţiTiiiea şi Tipografia Abonamente ţentru Anstro-Unearia:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Dumineci S fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentrn România şi străinătate:
retrimit. Pe un an 40 frunol, pe şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«o primesc la Admlnlstraţlune în N-rii de Dumineci 8 franoî.
Braţov şi la următorela Se prenumeră la t<5te ofi-
3IR0UEÎ de ANUNŢUKl: oiele poştale din întru şi din
în Vlpna • la N. Dukes Nachf'., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeldfe Emeric Les- B Abonamentnl pentrn Braşov
ner, Heinrich Schalek. A. Op-
pelik Nuclif'. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. Y. Q-old- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Po un an 20 oor., pe şese
Leopold(YII Erzsbbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 cor,
Cu dusul în casă: Pe un an
PREŢUL INSERŢIUH1L0R: U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lruail2 o., petrei
o seria garmond pe o colină luni 6 corone. — Un esemplar
10 bani pentru o publicare.— 10 bani. — Atăt abonamentele
Publicări mai dese după tari­
fă şi învoială. — RECLAME pe eăt şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
1901.

;a. Dâr nu atât acâstă înfierare a săi să ducă la victoriă pe panger­ pe departe realisat. Va contiuua deollupta
tuturor celor ce nu jură pe progra­ manî cu ocasiunea viitdrelor alegeri. pentru drepturile constituţionale ale naţiunei
Am remarcat deja, că mişcarea mul lui Schonerer, dă o importanţă Cehii privesc, dâcă nu cu indi­ maghiare, pentru bună starea şi libertatea
electorală din Austria, ce decurge deosebită apelului amintit, cât mai ferenţă, cu linişte la luptele dintre poporului, pentru organisarea societăţii,
din incidentul alegerilor pentru die­ mult postulatul ce-1 conţine, ca Ger­ Germani. Cehii tineri se ţin reser- pentru mai buna rânduâlă a statului, pen­
tele provinciale, oferă acjd un inte­ manii Boemiei în viitor să ia ofen­ vaţî, numai partidul radical cehie tru religiunea şi instituţiunile creştine; va
res deosebit şi că mai ales în Boe- siva în contra Cehilor şi se ridice 4ice în apelul său: „Putem să fim si­ lupta contra orî-cărei legi şi măsuri, care
mia se portă o luptă, a cărei re- flamura germanisării. Pangermanii guri, că radicalii germani vor inunda vatămâ acestea.
sultat pote se aducă cu sine even­ pretind în consecenţă, ca să se în­ partea germană a dietei, de aceea Pace apoi o parafrasă a pogramului
tual consecenţe însemnate încât pri- trerupă tote tratările de împăciuire partida cehică trebue să fiă repre- său. Apelâză în fine la alegători, ca să spri-
vesce grava problemă a împăciuirei cn inimicul, să se părăsăscă postula­ sentată prin bărbaţi, cari se fiă ca­ jinâscă programul partidului poporal. Apelul
interi6re, la care luoreză, după a sa tul german de pănă acuma al îm- pabili nu numai de a sta în defen­ e subscris de oontele Ferdinand Zichy şi
mărturisire, actualul cabinet Koerber. părţirei administrative a Boemiei şi în sivă, ci a lua la timpul potrivit şi de toţi corifeii partidului.
locul lui să se pună postulatul indi- ofensiva .
44
Atât guvernul, cât şi partidele
visibilităţii Boemiei şi al întroduce- Acâsta este situaţiunea momen­
mai moderate germane sunt, precum Afacerea colegiului croat din
rei prin lege, a limbei germane ca tană în Boemia. Ea se va limpeeji
seim, în mare neliniştire din causa Roma. piarele italiene se ocupă tote cu
neînţelegerii, ce s’a ivit între Ger­ limbă a statului. Lozinca sclioneria- şi mai mult după alegeri, cari se afacerea oolegiului croat din Roma. „Tri­
nilor este: să fim Germani curaţi, vor săvârşi în curând.
u
manii Boemiei, şi a progreselor, ce buna din Roma publică un artioul sensa-
pangermanî şi indivisibilî. „Poporul
le face partidul Germanilor radicali, ţional, în care pledâză cu multă energiă
german să decidă, dâcă voesce să
sâu al pangermanilor, cum se nu­ Apelul partidului catolic. „Aîlcot- contra adunării de protestare din Agram
flă slavisat, său decă, conform me-
mesc ei acum. many ‘ de Joi publică apelul partidului po­ împotriva Italienilor, cari au luat în afacerea
u
nirei sale, voesce să germaniseze“. acâsta partea Dalmatinilor. „Tribuna cjioe,
44
Aceştia aveau în dieta boemă Şcola şovinistă maghiară a fă­ poral catolio cătră alegători.
trecută numai cjece mandate, er acum cut, cum vedem, mari cuceriri şi In aoest apel nu găsim nici o enun- oă de astă-dată Austro-Ungaria a mers de­
ei sperâză, că vor întră în dietă între Germanii din Boemia. Orga­ ciaţiune, nici nn postulat al acestui partid, parte peste nepoliteţâ faţă ou Italia, fiind­
c’un număr de mandate întreit mai nul progresiştilor germani, cari sunt care să ne fiă nou. In introducere spune, că tolerâză, ca Regele Italiei sâ fiă insultat
mare. aşa că vor avă majoritatea în­ acjî dimpreună cu partidul poporal că partidul poporal privesce ou mândriă la şi batjoourit în cel mai dur mod într’un
tre cele 69 mandate germane. In escomunicaţp de schoneriani, întrâba activitatea sa parlamentară în cei cinci ani meeting. Nu s’a aflat nici un organ poli-
adevăr şansele lor cresc pe di ce pe aceştia: în ce va consta ofen­ din urmă. Aoest partid, cfice, a contribuit ţieneso, care să fi oprit vorbirea insultă-
merge, ceea ce se vede şi din ati­ siva vostră? Ciim va pută minorita­ mai mult la căderea sistemului Banffy, t6re în contra Regelui italian. Guvernul
14
tudinea Germanilor din partidul po­ tea germană din Boemia să germa- care cu forţă brutală a călcat libertatea italian, continuă „Tribuua , şî-a împlinit
poral şi cel progresist Mai nainte mer­ niseze majoritatea cehă, cu care ală­ constituţională şi on o temeritate neauclită totdeuna ooncienţios obligameatele sale faţă
geau mână în mână partidul ger­ turi merge puternica aristocraţiă a lovit în drepturile cele mai sfinte ale de statul veoin şi deol pote fi cu drept
man poporal cu partidul pangerman. feudală? Despre acâsta nu spuneţi cetăţenilor. Arată luptele mari, ce le-a cuvânt curios să vadă, în ce chip înţelege
Acum însă s’a produs o ruptură de­ nimic în apelul vostru electoral... Er avut partidul poporal, ou deosebire faţă cu guvernul austriac bunele raporturi de alianţă.
u
finitivă între ele. cu lozinca vostră pangermană nu aceia, cari părtinesc lipsa de oredinţă şi Foia „Capitan Francassa şi alte foi pre­
neconfesionalismul, rămâind fidel partidul tind, ca Austro-Ungaria să se îngrijâscâ
Apelul electoral al radicalilor veţi pute să feriţi de cebisare nici
devisei sale, că Ungaria este un stat de-a nu tolera insultarea Regelui Italiei şi
germa-pî, ce-1 publicăm mai jos, ne măcar un singur sat german! oreştin. a naţiunei italiene. — In afacerea acesta
dă o iŢonă despre încordarea cea Din acâstă scurtă apostrofă se mai mulţi deputaţi au anunţat interpelaţii
mare be esistă acjî între ei şi între pâte vedâ la ce grad a ajuns amă­ Aocentuâză apoi, că partidul a luorat în cameră. De altă parte se vestesce, că în
14
celelalte partide germane ale Boe­ răciunea dintre partidele Germanilor aşa, încât „cetăţenii naţiunii s’au putut afacerea San-Girolamo nu se va întâmpla
miei. In apel se vorbesce de necesita­ boemi. Nu-i mirare, dâcă, după cum convinge, că aousaţiuuile aduse contra par­ intervenţiă diplomatică.
tidului poporal, n’au nici o basă.
tea, ca mai întâi u să fiă delăturatî constată chiar adversarii lui Scho-
din sînul Germanilor boemi trădă­ nerer, acesta are în Boemia mii şi In fine (Ţioe, oă „faţă cu locuitorii de
torii şi samsarii, să fiă înlocuiţi cu mii de aderenţi însufleţiţi, cari pri­ limbă nemaghiară, partidul poporal s’a Din Boemia.
44
6meni de caracter tare, pentru-ca mesc enunciaţiunile sale caunevan- purtat ou dreptate şi echitate şi faţă cu
causa pangermană să potă isbuti. geliu şi le lăţesc mai departe. De orî-ee olasă socială a patriei a fost oondus Apelul electoral pangerman.
Atitudinea celorlalte partide e stig- aci se esplică şi succesele lui Scho­ de-o caldă iubire. Piarele pangermane publioă apelul
44
matisată ca politică de retragere nerer în mişcarea de „Los von Rom . Partidul, dine apelul, rămâne crediu-. electoral al partidului lor pentru alegerile
înaintea slavismului. Dela acest apostol aştâptă aderenţii oios programului său, care încă nu-i nioi din Boemia. Apelul se referă înainte de

44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . româuâscă şi pre limba slovenâsoă, şi mult române, din motivele espuse mai sus, nu este dându-i nouă forţe pentru pararea ou efect
s’au nevoit aceşti păstori cu turma lui de crecţut, că acest catechistn s'ar fi tipărit, a violentelor tentaţiunl venite în vâcul ur­
14
(13) Christos şi cu biserica ... mai ales după nesuccesul, ce trebue oă l’a mător din partea propagandei oalvine, sus­
E evidentă deol buna impresiune, oe
Coresi scriitor seu tipograf? a făcut-o „bunul creştin Lucas Hirscher avut şi oatechismul grecesc al lui W&gner ţinute chiar în mod oficios de autoritatea
41
9
tipărit la Braşov în 1560. ) politioă supremă (principii calvini ai Ar­
U?i capitol din istoria primelor începuturi de literatură asupra Românilor braşoveni, cei din nemij­ Astfel conclusul din 12 Martie 1669 dealului).
cultă naţională la Români. locită apropiere, prin intenţiunile lui ne
de-a reforma biserica românâsoă, însă nu Cine este aşa-dâră diaconul Ooresi
— (Continuare.) — date pe faţă, de-a sgudui temeliile orto­
în mod violent, oi pe cale paclnică şi con­ menţionat (paralel cu Tudor diiac) oa tipă-
doxismului bisericei române.
Că procedura Saşilor braşoveni în in- ciliantă, îl vedem pus în aplicaţiune deja ritor al primei cărţi românescl subvenţio­
Şi de fapt reserva Saşilor mai ales în
tenţiunile lor de reformare a fost paclnică nemijlocit în anul următor 1560 prin tipă­ nate de reformaţii braşoveni, Evangheliarul
faţa ortodocşilor braşoveni, a fost indis­
şi nicî-decum agresivă, reese chiar din rirea Evangheliarului româuesc şi apoi prin românesc, tipărit la Braşov în 1560—1561?
pensabilă, căci se scie, oă în treout Bra­
impresiunea, ce au făcut-o asupra Ro­ editarea succesivă a principalelor cărţi bi- „Şi cu clisa jupânului Haneşii Beag-
şovul, situat la pârta Orientului, în urma
mânilor braşoveni, cei din nemijlocita lor sericescl în limba română, dâr fără succe­ nerîi, scris’am eu diaconii Coresi otTîrgovişte
strîuselor sale relaţiunl mai ales spiriluale-
apropiere. Cronicele bisericei sf. Nioolae sul intenţionat, precum a dovedit resulta- şi Tudor diiach se efl 06 în fragmentul
14
bisericescl cu România ortodoxă de-atunol
din Braşov se esprimâ cu multă reouno- tul final al acestei mişcări literare româ­ conservat din epilogul Egangheliarului din
şi celelalte ţări din Orient, a fost totdâuna
soinţă faţă de judele Lucas Hirscher, ne nesc!. 1561. Numele lui Ooresi, diacon în Tirgo-
.un conservativ centru al ortodoxismului, âr
aflând nici un cuvânt de reprobare faţă de Introducerea limbei naţionale în bise­ vişte şi „meşter învăţat în ale tipografiei,
41
preoţii Braşovului, pregătiţi cei mai mulţi
zelul lui de-a tipări cărţi româuescî pentru rica româDă, urgitatâ şi facilitată de pro­ precum îi numesoe judele de mai târejiu al
în centrele din Orient ale bisericei orto­
trebuinţele bisericei române. Etă ce se paganda reformată a Saşilor luterani, a Braşovului, Lucas Hirscher, îl pârtă mai
doxe, au fost âmenl de-o şcâlă bisericâscă
cjice d. e. într’una din aceste cronici sub avut tocmai efectul contrar celui intenţio­ tote tipăriturile românescl, ca şi slavone,
la tot caşul superioră celorlalţi preoţi ro­
anul 1680, anul tipăririi Evangheliei cu în­ nat, căci a contribuit şi mai mult la întă­ mare parte braşovene, din răstimpul de
mâni. t
văţătură, publioată de diaconul Ooresi în rirea ortodoxismului în biserioa română, perste 20 de ani, pănă la apariţiuuea Evan­
Despre popa Mihai, colegul protopo­
colaborare ou „preuţii dela beseareca Scheai- gheliei românescl ou învăţătură, 1580—1681
pului Iane, d. e., tote cronicele ne spun,
lor, de lângă cetatea Braşovului, anume °) HaşdSu, Cuvente 11, pag. 94, dând o es- şi apoi a Evangheliarului slavoneso din 1583.
oă a fost om învăţat, oare au venit din
r
14
popă Jane şi popa Mihai : plicare forţată cuvintelor lui Simeon Massa, citate
ţara serbăscă dela învăţătură.“ (Va urma.) Nioolae Sulică.
„In cfiUl® bunului creştin Herjel Lu- mai sus, admite totuşi contra tuturor resonelor
cacî, judeţul cettţei Braşovului, şi ale aces­ Revenind aşa-dâră la deoisul magis­ şi ne sprijinit de nici un argument istoric, că ca-
tor preoţ [sc. protopopul Iane şi popa tratului oraşului Braşov, referitor la tipări­ techismul menţionat de Massa, s’ar fi şi tipărit, şi
M'hai], multe cârţ s’au tipărit şi pre limba rea un oatechism luteran pe sema bisericei anume nemijlocit în anul următor, adecă 1560.
;