Page 1 - Glasul_Hunedoarei_1919_10_01
P. 1

î   (,H
                                                                              BiBUOTcO     iTfiA'ţ
                                                                                   S  I  6  I  0   |



                           A n i   I .                     Hunedoara,  Sâmbătă 4.  Oetobre ISIS                                              Nr. 1














                                                                    b R G A N   P O L IT IC   N A Ţ IO N A L .                                        ,  "*  J?B»ni'^
                                                                                                              --- —  ■ 1      ■  ■  1 ■  ■   ■    ■ 1  ImJ*
                                                                                  Redactor  resp.:                        Redacţia  şi  administraţia :   1
                                   A B O N A M E N T :
                                                                               G A V R I L  D E A C                 Hunedoara,  Piaţa  Libertăţi  Nr.  12.
                         Pe  1  an  . .   20 cor.  |  Pe  V-i  an  .  . 5  cor.
                         Pe  7 î an .  .  10 cor.  j  Nrul............ 40  fii.    Primredactor:                  Unde sunt a să adresa toate scripţele ţi abonamentele
                                                                                                                      precum  şi publicaţiunile.  TELEFON 21.
                                Apare  în  fiecare  Sâmbătă.                   V I C T OR  UNGUR                      Manuscrise  nu  se  restituesc.
                                Ce dorim!                          lang  teren  de  deplasare  a  dorinţelor  «Piaţei  libertăţii»  soseşte  candidatul
                                                                   drepte  a  muncitorilor de pământ  săteni  nostru  între  ovaţiile  sincere  ale  mul-
                                                                   şi  a  industriaşului şi  intelectualului  de  ţimei  şi  între  acordurile  vioi  ale  mar­
                             Desrobiţi  din  cătuşele sclăviei  tru­  la  oraş.             .                  şului  Sinaii,  cântat  de  musica  fabricei
                        peşti  şi  sufleteşti  a  lor  17  veacuri,     Mai  presus  de  toate  însă  avem  de  fier  din  loc.  După  ce  să  postează
                        Provedinţa  divină  ne-a  introdus  din  de  scop  unificarea  de  vederi,  unirea  incunjurat  de  inteligenţa  din  Hune­
                        nou  în  strămoseştile  noastre  drepturi,  puterilor  naţionale  răzleţe  şi  conglă-  doara  şi  jur  pe  tribuna  postată în  mij­
                        a  căror  amintire  a  fost  susţinută  cu  suirea  diferitelor  interese  de  caracter  locul  piaţei,  inimosul  primar  al  oraşu­
                        atâtea  lacremi  şi  suferiaţe,  cum  rar  social  şî  politic,  militând cu inzistenţă,  lui  Teofil  Tulea  prin  o  cuvântare  în-
                        i  sa  dat  vre  unui  popor  în  istoria  ca  în  acestea  timpuri  grele  de  prefa­  sufletiţă  —  accentuând  însămnătatea,
                        lumii.                                     ceri,  fiecare cetăţan  rumân  să-şi  acomo-  că  am  ajuns  şi  timpul  când  ne ’ siliţi
                             Avem  însă  greaua  sarcină,  ca  de  dete  particularităţile  în  cadrul  binelui  de  forţa  administraţii  maghiare  putem
                        sub  ruinele  unei  dominaţiuni  străine  comun.                                       să  ne  manifestăm  conştiinţa  naţională
                        de  1000  de  ani,  să  ne  desgropăm           Lozinca  noastră  e,  că  statul  re­  —  şi  sulevând  importanţă  mare  că
                        vechia  noastră  cultură,  carea  de  abea  înfiinţat  nu  poate  esista  decât  numai  partidul  naţional  are  toata  garanţa  de­
                        de  mai  licărea în  o  omorţală dureroasă  ca  stat  român  şi  creştin;  avem  însă  mocratică,  deci  avem  posibilitatea  în
                        adânc  sub  suprafaţa  dominată  de  tot  ca  una  dintre  cele  mai  de  căpetenie  cadrele  acestui  partid  a  ne  închiega
                        ce  e  străin  şi  dujmănos  neamului  probleme,  nutrirea  raporturilor amicale  rândurile,  cu  atît  mai  vârtos fiindcă ni
                        nostru.  Şi  ni  se  impune  cu  o  indoită  cu  conlocuitorii  de  diferite  naţiuni  şi  să  dă  plăcută  ocazie  ca  prin  designa-
                        ponderozitate,  ca  ceiace  nu  a  putut  legi,  ca să demonstrăm  nrogramul  ega-.  rea  norocoasă  a  conducătorilor  nostrii
                        clădi  sute  de  generaţii,  să  clădim  noi  lităţii  decretat  în  1  Decembre  a.  trecut  de  la  Sibiiu,  să  putem  depune  man­
                        cu  puterile  slăbite  în  luptele  de  esi-  la  Alba  Iulia,  dorind  ca  toţi  cei-ce  îs  datul  acestui  cerc  în  mâna  unui  băr­
                        stenţă,  fiind  avizaţi  şi  acum  numai  la  au  de  datorinţă  munca  şi  nu  distru­  bat, care ne-a dat destule  probe de  vred­
                        vrednicia  proprie.                        gerea,  să  simtă  că  aceasta  patrie  le  nicie,  —  declară adunarea  de  deschisă
                             De  şi  diferitele  clase  sociale,  cari   este  o  mai  bună  mamă  decât  cea  re-  salutând  pe  cei  prezenţi cu  rugămintea
                        în  urma împrejurărilor vitrege prin  cari   pausată.                                  să  deie  ascultare  la  rândul  său  dlui
                        au  trecut  puţină  abatere  au  dovedit        Pe  baza  acestui  program  apelăm  candidat,  la  desfăşurarea  programu­
                        dela  nivelarea  înpusă  de  interesele  co­  la  toţi  intelectuali  şi  ruralii  ştiutori  de  lui  său.
                        mune,  astăzi  totuş  să  reclamă  o  şi   carte,  să  aboneze  acest  organ  de  pu­       Vorbeşte  apoi  părinţele  G.  Rain
                        mai  multă  coheziune,  ţânând  cont  de   blicitate  respândindu-1 până în cele mai  din  Nadăştia  inf.  făcând  o  comparare
                        acea  recerinţă  dreaptă,  că  statul  e  a   îndepărtate  cătânuri,  cerând  cea  mai   între  alegerile  de  deputat  din  trecut
                        celor  ce  muncesc,  şi  nu  a  trândavilor   largă  încredere  în  schimbul  deobliga-   pline  de  silnicie  şi  terorizări, şi cele  ce
                        născocitori  de  intrigi politice  şi  sociale.  mentului  nostru,  că  redacţia  şi  admi­  vor  fi  acuma,  libere  şi  ne  înfluinţate.
                             Ne-am  clădit  o  casă  a  căreia  mo­
                                                                    nistraţia  acestei  foi  stă  escluziv  în   Aseamănă  munca  -noastră  întru  des-
                        biliar  e  prea  infectat  de diferite insecte
                                                                   serviciul  tuturor  celor  ce  au  vre-o    groparea  stindardului  românesc  cu
                        şi  microbi,  încât  la  curăţirea  lor  să
                                                                   justă  cerere  sau  dorinţă  de  debutare   munca  înpărătesei  Elena,  care  mult  a
                        recere  întreaga  noastră  putere  de      cinstită  pe  terenul  publicităţii.        trudit  săpând  după  crucea lui  Xr.  Re­
                        muncă  şi  energie,  ne  sfiindune  a  în­                                             comandă  pe  candidatul  de  deputat  în
                        locui  cu  toată  radicalitate  ce  e  rău  si                     {Redacţia.          dragostea  tuturor.
                                                               »
                        putrăd,  cu  altele  solide  şi  cu  trăinicie.
                                                                                                                    Ia  apoi  cuvântul  iubitul  nostru
                             Spre  îndeplinirea acestora  am  cre­
                                                                    Rdunarea  poporală  electorală.            candidat  Vasile  C.  Osvadă,  secretar
                        zut  a  depune  un  bun  serviciu  culti­
                                                                                                               general  al  Rezortului  Agriculturei  des-
                        vării  raporturilor  culturale  şi  sociale     Ziua  înălţării  sf.  Cruci  (27  Sept.
                                                                                                               făşurându-’şi  programul  cam  cu urmă­
                        ale  acestui  jur  atât  de  mult  negligat  1919)  ne-a  îmbrăcat  oraşul  nostru  în
                                                                                                               toarele  cuvînte:
                        şi  lipsit  de  ori  ce  educaţia  bună,  re­  un  adevărat  aspect  sărbătoresc,  având
                        dactând  o  foie  săptămânală cu  caracter  deosebita  bucurie  a  saluta  în  mijlocul     16  ani  am  fost  al  vostru,  când  în lup­
                                                                                                               tele  grele  de  esistenţă  ne  găseam  alături
                        românesc  şi  democratic,  aici  în  vechiul  nostru  pe  candidatul  de  deputat  Vasile
                                                                                                               ţăranii  su  sufletul,  şi  domnii  cu  inţălegerea.
                        cuib  a  falnicei  familii  române  de  odi­  C.  Osvadă,  siţnpaticul  şi  conştientul
                                                                                                               A  venit  vremea,  ca  încheieturile  vechiului
                        nioară,  a  Corvineştilor,  nădăjduind,  că  secretar  al  Reportului  Agriculturei.  în   Stat  maghiar  să  înceapă  a  trozni,  şi  atunci
                        cu  modesta  noastră  muncă,  prin  în­ bătaia  razelor  de  soare  a  începutului     am  plecat  acolo,  unde  credeam  că  e  mai
                        drumări  politice sociale  şi  morale,  vom  de  toamnă  o  mare  mulţime  de  alegă­  multă  lipsă  de  mine.  Gândul  insă  îmi  era
                        contribuii  şi  noi  la  consolidarea  mân­  tori  din  loc  şi  jur  aşteptau  cu  o  vie   cu  drag  la  Dvoastră,  ca  în pribegia  plină  de
                                                                                                               neajunsuri  să-mi  sorb  putere  de‘  luptă.  Azi
                        drului  nostru  stat  românesc.            emoţiune  rostirea  în graiul românesc  a
                                                                                                               după  4  ani,  fiind  iarăş  aici,  sufletul  meu  c
                             Coloanele  acestei  foi  deci  vor  fi  drepturilor  pentru  cari  ni  sa  angajat
                                                                                                               cuprins  de  un  viu  sentimentalizm,  şi  sum
                        de  o  potrivă  deschise  tuturor chiestiu-  în ' lupta  conducătorii  nostrii  naţionali.
                                                                                                               mândru,  ştiind  că  am  luptat  bună  luptă.
                        nilor  de  interes  obştesc,  deschizând        La  oarele  11  şi  V*  în  mijlocul  | I  Fraţi  alegători]  La  temelia  muncii  noastre
                                   3 8 2 5 - 1 -
                                                                     *
   1   2   3   4