Page 1 - Glasul_Hunedoarei_1919_10_02

Anul I. liaiioars, Sâmbătă II, Oetobre !9îi. M f . 2

O R G A N P O L IT IC N A Ţ IO N A L .

Redactor resp, : Redacţia şi administraţia :
A B O N A M E N T :
G A V R I L D E A C Hunedoara, Piaţa Libertăţi Nr. 12.
Pe 1 an . . 20 cor. | Pe Vr an . . 5 cor. Unde sunt a să adresa toate scriptele ţl abonamentele
Pe Va an . 10 cor. Nrul . . . . . 40 fii. Priniredactor : precum şi publicaţiunile. TELEFON 21.
Apare in fiecare Sâmbătă. VI C T OR UNGUR Manuscrise nu se resiituesc.

SYiai multă răSdare. circenses“ (pâr.c şi jocuri), — ci prin cu dragă inimă a-Ţi depus la primirea şi
edificarea şi cultura conglomeratului găzduirea in orăşelul D-Voastră a fraţilor
Printre valurile de prefacere, prin de oameni a statului, care edificare, în noştri din vechiul regat.
cari întreaga noastră viaţă politică şi deosebi la noi, nu gazetăria cu pro- Am simţit o mare mulţumire suflete­
socială de astăzi trece, pare că o prea gramele-i amăgitoare o poate rezolvi, ască, că aceşti fraţi ingineri, în excursiunea
lor au ţinut să se abată cu deosebire si
mare disonanţă sa încuibat, fiind chiar fără numai şcoala, ce încă şi azi ne pela stabilimentele, uzinele şi minele noastre
ameninţaţi de furtuni, cărora debila lipseşte. din Hunedoara şi Ghelaii şi indeosebi ne
noastră corabia cu greu va putea La muncă cinstită zădarnic rec­ simţim nespus de fericiţi că aceşti ingineri
rezista. lamăm oameni cinstiţi, că nu avem de s’au simţit în mijlo.cul D-Voastră şi al nostru,
Amorţeala, cauzată de subjugarea ca intre fraţii lor iubiţi. — Meritul este al
unde să-i luăm. Trebuie să ne mărgi­
de veacuri, a erupt oare cum în un nim cu o mare răbdare la r.ceie, ca D-V. D-le Piimar, care n’aţi cruţat ostenele
elan de libertate fără margini, care li­ ci a-Ţi făcut totul ca primirea fraţilor noştri
simţind în noi o oare care 'valoare să fie cât se poate de grandioasă, având la
bertate începem a o privi mai mult
morală, să ne-o punem. în serviciul temelie cea mai curată şi mai frăţească
din punct de vedere egoist, fără consi­
inchiegării landurilor noastre, şi nu în dragoste de neam.
derare la aceia, că statul nu constă Asociaţiunea Generală a Inginerilor din
ajutarea luptei de distrugere. Poporul
numai din o seamă de oameni, ci din România, nu va uita nici când plăcutele clipe
românesc nu e partid social democrat,,
un complex armonic a tuturor cetăţenilor. petrecute în mijlocul D-V. şi sâ dea D-zeu
nu ştie ce este politică liberală, con­ ca organizarea lor, la care a ^ontribuit în
Acest fapt ar fi să ne determine
servatoare, progresistă, ţărănească şi mare măsură această excursiune să devină
la o conlucrare de concilianţă barem
mai ştiu eu ce, — ştie numai că face din ce în ce cât mai strânsă şi mai armo­
în rândurile mai restrânse, având ca
parte din un neam mare de oameni, ce nioasă şi să aducă cu sine cel mai mare
supremă datorinţă nu inpunerea păre­ folos în opera de refacere economică şi
să numeşte: român, şi cere o singură
rilor noastre distrugătoare, unei mulţimi, socială, pentru aşezarea activităţii generale a
politică dela conducătorii sei: politică
crescută poate iau, dar negreşit cu ţării pe baze tari economice şi naţionale.
prielnică, sau cum noi o zicem: de­
simt mai bun de- coheziune, — ci D-le Primar! Din cauza situaţiunei în
mocratică. Tot ce este mai mult ca care se găseşte incă ţara noastră avem azi
păstrare cadrelor solide de conservare,
atât, e numai rafineria ideilor noastre incă multe greutăţi pentru a ne pune pe
a căror depăşire e o sigură săritură în
născute mai mult în fumul de ţigarete lucru util, Vă rugăm insă, ca conduşi de
abiz, de unde nu mai e reculegere. aceleaşi curate sentimente binevoiţi a pregăti
ale cafenelelor, sau în comoditate din
Avem libertate, avem însă si res- terenul în aşteptarea cu încredere a zilet,
birou, pentru a căror deplasere în
tricţiuni. când câmpuri noui de activitate febrilă, de-o
masele poporului, astăzi nu e vremea,
Şi de am depăşi peste toate cad­ raţională şi judicioasă întrebuinţare a puterei
şi nu va fi nici în apropiatul viitor, de muncă şi a cunoştinţelor inginereşti, se
rele inpuse de interesele comune, mai
că doară, Domnilor, ne lipseşte chiar vor deschide în orăşelul D-Voastră pentru
rămâne încă o singură îngrădire, de­ şi un Dumnezeu uniform. munca, folosul propăşire! şi contribuirei intr’o
molarea căreia nu să poate permite măsură cât mai largă la reconstituirea edi­
Să fim cu răbdare, şi să ne ve­
nici când: datorinţa faţă de neam, — ficiului măreţ a României întregite spre binele
dem de clădirea acestui stat, adăpos-
cinstea neairjulai. şi fericirea neamului românesc.
tândul de toate vijeliile din afară, că
Credem şi noi că vor fi multe de Primiţi D-le Primar împreună cu mul-
pentru răfuielile din lăuntru este vreme ţumiiile noastre asigurarea deosebitei noastre
îndreptat de sus până jos. Să vor fi
totdeuna. Vu. stime. Director General:
validitat nulităţi şi refuzat energii şi Subscrierea nedescifrabilă.
valori de seamă; în locul muncei
cinstite ici colea îş va fi ridicat capul Mulţumită.
Sărbarea de inaugurare a liceului
şi înmorala; dar când un neam întreg Din incidentul terminării exeursiu-
îş^ cere consolidarea, atunci avem nei Asociaţiunei Gener. a Inginerilor „Rurel Vlaicu" din Oraştie.
numai datorinţe şi nu pretenziuni. jdin România, Direcţiunea Generală a Luni în 6 Octomvrie a. c , s’a inaugu­
Greşala tuturor timpurilor a fost, Minelor din Resortul Industriei a adre­ rat în mod solemn liceul de 8 clase »Aurel
că anumite persoane ’ş-au inpus prin­ sat primăriului nostru şi populaţiei Vlaicu« din Oraştie. Toţi elevii, în număr de
cipiile lor, îzvorite din cine ştie ce acestui oraş următoarea scriptă ae aproape 400, însoţiţi de părinţii lor şi de
interese personale, inulţimei, care mulţumită: elita română din Oraştie au asistat la servi­
apoi sedusă de ademegirea unor sfărâ- / ciul divin, care s’a oficiat în biserica gr. or.
din Oraştie. De aci tot publicul a însoţit
mături de drepturi, sa angajat în lupte, Domnule Primar!
elevii în frumoasa şi spaţioasa sală de gim­
cari numai binelui comun n’eu servit. Terminându-se excursiunea Asociaţiunei nastică a liceului, unde premergând sfinţirea
Să vede că acest păcat ne ispiteşte şi Generala a Inginerilor din România, ne ţinem apei, dl director al liceului, Keri, într’o
pe noi, cari nu vrem să punem pond de plăcută datorinţă, ca în numele Asoc. vorbire plină de entuziasm, arată, într’un
pe învăţăturile istoriei, că un stat nu Ing. din Transilvania şi indeosebi în numele mod plastic, viaţa noastră sbuciumată de
Direcţiunei Generala a Minelor din, Res. In­ sute de ani până ne-am eluptat drepturile
să poate susţinea prin rescolirea pa­
dustriei, să Vă esprimăm adânc sim ţii ele ce le avem azi, arată, într’un mod convin­
timilor omeneşti, a cărora scop în de­
noastre mulţumiri atât D-Voastre cât şi po­ gător, ce-ar trebui tsă facem ca aceste drep­
finit nu e altceva de cât „panem eh pulaţiei oraşului pentru toată osteneala ce turi să le aplicăm numai şi numai în favo-