Page 10 - 1905-13-14

282 LUCEAFĂRUL Nrul 13-14, 1905.
Alungată cu ocară, fanfare de corn", „Ura, ce veselie-î azi"), dar
Eu orfană de pe drum, - corurile în general, chiar şi unele soluri ca de
Nu mai pot să-ţi fiii nevastă,
Fericire n’am de-acum! ex. cîntecul de intrare a lui Moş Ciocîrlan, par
mai puţin originale.
Se iveşte şi-a doua pereche de îndrăgostiţi.
George roagă pe Tincuţa să nu asculte îndemnul Peste tot — judecind după acţiunea ce
tatălui eî de a se mărita după nătărăul de notar, se desfăşură înaintea ochilor — ne-ar fi plăcut
ci să-î rămîie lui credincioasă. Ea-î promite: să vedem pe dl Flondor, folosind în opera sa
mai mult material de muzică românească. în
Iubite, nu ai grijă,
In veci rănim a ta, scena tipică a „clădi", de ex., compozitorul
C’aşa e scris în stele dupăce abia atinge în orchestră un motiv po­
Şi ’n inimioara mea. poral (altcum foarte simpatic!) îl părăseşte, şi
Soseşte Moş-Ciocîrlan, bocindu-se: pe şablon şi în cîtva chiar şi pe reminiscenţe
De-acuma ce să fac? de operete vieneze îşi duce flăcăii şi fetele (cor
Efi am rămas sărac! mixt) în tempo de „polca franţaise" la clacă.
Primarul îl dojeneşte pentru văicăreli şi-îspune Scena se termină într’un vals (â la Strauss-
să dea mai bine pe Florica după Stan. Bătrî- Ziehrer), prin care Stan ciobanul invită pe Flo­
nul nu numai că se învoeşte, dupăce Florica îi rica sa, la joc.
promite că-1 vor lua la ei şi-l vor îngriji pînă Deşi e cam greşită interpretarea muzicală în
la moarte, ci îi descopere fetei, că galbinii fu­ unele pârtii, — mari învinuiri nu-î putem face
raţi nu erau ai lui ci erau zestrea ei. Deodată nici în punctul acesta dluî Flondor. Sîntem
soseşte George, care găsise comoara în codru, încă de tot la începutul operei, respective al
unde-1 zărise pe Chirilă. Moş Ciocîrlan s’aruncă operetei româneşti, nu avein nici stilul corăs-
să-şi ia banii şi să fugă, dar primarul : „Oho, punzător, nici forme originale destule, ca prin
încotro cu banii ? Ei nu sînt ai tăi, ci ai Flo- aceste numai să se poată susţinea şi ilustra
riciî“. Moşul, furios, aruncă banii la picioarele acţiunea întreagă a unui text de operă. Un lucru
Floricii. La îndemnul primarului, care unise însă: aplicarea motivelor poporale, chiar şi la
prima păreche de îndrăgostiţi, atît de fericit, formele muzicale străine de marş, polca, vals
se învoeşte şi Farfuridis să-şi mărite fata după ş. a. de cari se foloseşte compozitorul, se putea
bravul George. face în mai mare măsură. Nu era nici necorect
nici imposibil. Căci precum în poezia literară
Din cuprinsul operei, schiţat mai sus, vedem
că e foarte acomodat pentru melodizare. Sînt poeţii noştri nu se ţin escluziv de formele po­
scene drăgălaşe de amor, paralel cu indispen­ porale ci adoptează forma sonetului italian, gazel,
sabila gelozie, părţi dramatice, intrigi, tipul lui etc. şi precum în pictură sau sculptură se aplică azi
deja cu mult succes ornamentele culese de pe
„Moş Ciocîrlan", a omului zgîrcit şi fără milă,
roluri comice (notarul Haralamb Călămar, gre­ ţesături româneşti şi de pe obiecte de lemn
cul Farfuridis) — şi ce-î mai important: o (aşa numitele „crestături"), astfel şi în muzică,
— ţinînd şi noi la crearea unui stil dramatic
mulţime de particularităţi cari caracterizează în
special viaţa poporului nostru dela sate, ca de românesc — e de lipsă să primim, pe lîngă
ex. claca, vînătoarea ţărănească, bătaia în sat; formele noastre originale de horă, doină, învîr-
în fine, din punct de vedere decorativ, cea mai tită, brîu etc., şi alte forme muzicale existente,
succeasă scenă: baletul, compus din dansurile turnînd în aceste, la loc şi în măsură potrivită,
naţionale Hora, Sîrba şi Căluşerul. motivele admirabile ale cîntecelor şi ale dan­
Trecînd la partea muzicală observăm, că dl surilor noastre naţionale.
Flondor şi-a dat silinţa şi în multe privinţe Pe terenul acesta, mult regretatul C. Po-
a şi reuşit să redea plastic, prin melodiile rumbescu a avut în unele pârtii din opereta sa
sale pline de efect şi o orchestraţie mo­ „Craiu nou" (de ex. în romanţa ,,Su’ aste haine
dernă, diferitele momente de scenă. Remarcăm aşa simple" şi în cîntecul de chef „Să trăiască
în primul rînd rolul ciobanului duios, foarte vinul" ş. a.) succese foarte frumoase. Ici-colea
bine caracterizat prin doina sa: „Sus pe plaiul se mai găseşte cîte un pasagiu de aplicaţiuni
plin de floare ..Pătrunsă de o sentimenta­ româneşti şi în compoziţiunile altor autori, —
litate dulce şi totuşi nu prea „weic/iklingenci“ durere însă: mult prea rar!
sînt aproape toate pârtiile Floricei, cari, ţinute Opera „Moş Ciocîrlan" a avut la Sibiiu, în faţa
în stil de operă veche italiană, sînt incontestabil publicului imens care a asistat la cele 3 produc-
cele mai succese părţi în întreaga lucrare. Me­ ţiunî, un succes extern desăvîrşit. Nici că se putea
lodioase şi uşor susceptibile sînt apoi: serenada altcum. Ea captivează deja prin frumseţa tablou­
Tincuţeî, cîntecul lui Chirilă din actul al II-lea: rilor prezentate de pictorescul nostru costum na­
„Fetiţă vină, n’ai habar, că-s doar fecior de ţional. Cum să-ţi doreşti apoi o împărţire mai
gospodar" şi cîteva coruri („Răsună prin codru nimerită a rolurilor ? Să tot cauţi şi n’o să mai