Page 7 - 1905-13-14

Nrul 13—14, 1905. LUCEAFĂRUL 279
Va veni, desigur, o vreme, cînd, învăţînd a muzica clasică străină, reprezentînd chiar şi
ne respecta mai mult pe noi înşine, va triumfa, opere, ca „Noaptea în Granada", care a cuce­
spre mulţumirea noastră, curentul sănătos ro­ rit şi pe străini.
mânesc, care de curînd şi-a croit o cale largă Dela 1879—1904 reuniunea a dat 66 con­
şi durabilă aproape în toate manifestaţiunile certe, executînd 545 de piese, dintre cari pur
noastre artistice. instrumentale 59. Dintre piesele româneşti 57
sînt ale dlui G. Dima, tot atîtea compoziţii ad­
Reuniunea din Sibiiu, care, în Iunie a. c., şi-a mirabile, cari au făcut o advărată şcoală.
serbat iubileul de 25 ani, poate privi cu mîn-
drie la trecutul ei, bogat în roade şi strălucitor Progresul ce l-a făcut Reuniunea română de
în fapte. Activitatea ei se poate urmări, pas cu muzică din Sibiiu dela întemeerea ei, şcoala
pas, în volumul scos de dl asesor conzistorial, bună şi materialul excelent de voci de care
Mateiu Voileanu: 25 ani din viaţa „Reuniunii dispune azi, am avut ocaziune să-l apreciem şi în
române de muzică“ din Sibiiu, 1905. Materialul decursul serbărilor iubilare: la Matineul din 8
preţios, adunat în acest volum, înlesneşte ori Iunie a. c., la Concertul festiv din aceeaş zi,
cui să statoriască importanţa ei culturală şi să seara, şi la reprezentaţiunile din 9, 10 şi 11
reconstruiască, din acest punct de vedere, viaţa Iunie a. c. a operei naţionale „Moş Ciocirlan“
ei din trecut. de Tudor cav. de Flondor.
Pe la anii 1870, Sibiiul întrunise un contin­ Matineu!, ca prestaţiune muzicală, a reuşit
gent frumos de cărturari români, devenise un pe deplin. S’a cîntat „Rugăciunea românului"
centru prielnic pentru cultivarea muzicei, mai de A. Hunipl (piesa cu care a păşit Reuniunea
ales că Saşii din acel oraş serviau cu pildă şi pentru prima-oră în public) şi un „Pre tine
îndemn. te lăudăm" de A. Bena, elev al academiei de
Era în iarna anului 1875, cînd s’a pornit în muzică din Charlottenburg. In compoziţiunea
Sibiiu un cor de bărbaţi la iniţiativa lui Dr. aceasta dl Bena, nepreocupat de muzica bise­
Aurel Brote, un iubitor şi cunoscător de muzică. ricească străină, armonizează pentru 6 voci cu
Sub conducerea lui s’a dat, în acea iarnă, în mult noroc (şi nu pentru prima-oră!) o simplă
sala hotelului „La Coroană", primul concert, melodie bisericească de strană.
care, deşi primitiv, a executat pe lîngă cîntece Discursul ocazional al preşedintelui Reuniunii
naţionale şi bucăţi clasice: marşul din Faust şi nu-1 comentăm, căci n’a fost ocazional.
„Egmond ouverture" de Beethoven'). începutul Concertul festiv. Cu abatere dela obiceiul ve-
modest a însufleţit lume românească şi i-azimislit cliiu al Reuniunii de a lua în programul con­
idea înfiinţării unei reuniuni de cîntărî. Corul certelor prea multe piese străine — poate din
bisericesc al dlui Prof. Cmţanu încă era în necesitate, mai de mult — ni s’a dat ocaziune
floare, ajunsese să cînte liturgia de B. Rand- să ascultăm de astădată compoziţiunî româneşti
hartinger. In toamna anului 1878 idea înfiin­ din cele mai frumoase ale noastre. Am avut pe
ţării se întrupează, alegîndu-se de preşedinte Dima, Murăşanu, Nic. Popovicî, Chiriac şi T.
Dr. Aurel Brote. Tînăra reuniune dela început Popovici în program; iar lucrările lor, bine exe­
avea 69 membrii, cu cari în curs de 2 ani a cutate, sînt primite cu vii aplauze din partea
cîntat în 7 concerte, inaî ales bucăţi străine. Anul publicului, — unele se şi bisează. — Că nu s’a
1881 deschide o eră nouă în viaţa reuniunii, cîntat nimic de Vidu, cel mai original în stil şi
atunci ia conducerea ei artistică dl George Dima. în forme româneşti, nu înţelegem. Tot asemenea
Cei opt-spre-zece ani, cît a stat dsa în frunte, din frumoasele compoziţiunî ale dlui Dima, ca
formează epoca ei de aur. înzestrat cu un ta­ d. e. Hora, balada muzicală „Mama lui Ştefan-
lent fecund, cu o aleasă cultură muzicală şi cel-Mare" ş. a., nu înţelegem cum de s’a ales
cu o putere de muncă fără odihnă, dsa a tocmai pentru ocaziunea prezentă „Salvum fac
ridicat modesta reuniune, dintr’un oraş de regem", (cor mixt cu acompaniament de or­
provincie transilvănean, pînă pe scena Ate­ chestră) o lucrare fără îndoială de o însemnată
neului din capitala ţării româneşti. Activitatea valoare muzicală, dar absolut străină de noi, şi
reuniunii jubilante, în cele artistice, se identifică ca text şi ca melodie.
întru toate cu activitatea dlui Dima. Cu o rară In şirul autorilor de muzică românească îl
pricepere a ştiut să ne facă educaţia muzicală, găsim de astădată şi pe dl H. Kirchner, actua­
cultivînd, alături de cîntecele noastre naţionale, lul dirigent al Reuniunii, cu 3 cîntărî poporale
9 Printre corişti erau: jud. I. Bădilă, dl prof. (pentru voci egale): „Arde ’n foc inima ’n mine",
D. Cunţan, Dr. D. P. Barcianu, dl Şt. Stroia, dl Prof. „Bălăioară dela munte" şi „Foae verde de bujor",
D. Conişa, dl Dr. Eugen Brote şi dl Dr. Preda. Printre încercarea dlui Kirchner în „Bălăioara dela
debutanţi: Dl şi D-na Bădilă (pian şi vioară, duet din munte" de a armoniza pentru cor doina (cîntec,
„Somnambula"), D-şoara Elena Adamovicî (romanţa:
„Daţi-ml, daţi-niî aripioare"), D-şoara Sabina Brote şi după părerea noastră, menit numai pentru voce
D-na Minerva Brote (uvertura de Beethoven). de solo) e originală, dar timbrul naţional al