Page 6 - 1905-17

330 , LUCEAFĂRUL Nrul 17, 1905.
nie ne întrebăm: Ce dă în realitate Asociaţiunea stituţiune ştiinţifică-literară nu a putut realiza
publicului; faţă de care fapte concrete ale ei rezultate de o însemnătate mai mare şi de va­
e indiferent acel public românesc, care a ascul­ loare superioară pentru înaintarea intereselor
tat cu atîta cuviinţă reproşurile ce i se aruncau culturale ale poporului nostru". E foarte clar
în faţă ? Dela Asociaţiune primim, tot la două şi adevărat spus, căci citind, în parte, rapoar­
luni, revista „Transilvania" şi, ceva mai rar, tele tuturor secţiunilor nu ne întîlnim decît cu
cîte-o broşură din „Biblioteca poporală". Şi-atît! „planuri de acţiune", cu intenţiuni bune, cu ho-
Prima publicaţie e chemată să serviască drept tărîrî categorice de a face ceva, dar fapte împli­
hrană sufletească clasei culte, iar a doua po­ nite se pot pescui prea puţine. Din aceste rapoarte
porului. Oricine a avut în mină aceste două ale secţiunilor remarcăm totuşi cîteva hotărîri mai
roade anuale ale Asociaţiuniî, va înţelege uşor importante. Secţiunea literară şi-a luat angaja­
justa indeferenţă care an de an se încrestează mentul să publice succesiv, în „Biblioteca Aso-
tînguitor în rapoartele generale ale comitetului ciaţiunii", biografiile bărbaţilor noştri mai di­
central.
Credem că acelui public, care a ri­
dicat splendidele clădiri delîngă par­
cul oraşului Sibiiu, şi catedrala, cu
cele două turnuri strigătoare la cer,
care într’un timp aşa de scurt, a fur­
nizat bogatul material pentru minu­
nata expoziţie, acelui public, care
s’a prezentat, cu toată sărăcia şi
bogăţia lui, în număr aşa de impu­
nător la serbările inaugurării muze­
ului şi care în această ţară se sus­
ţine, ca neam, din propriile lui pu­
teri, nu i se poate reproşa, fără a-î
face o mare nedreptate, păcatul indi­
ferenţii. Cauza că lumea românească
nu sprijineşte înalta noastră insti-
tuţiune, în o măsură mai intenzivă,
nu e de-a se căuta decît în sînul Aso-
ciaţiunii, mai ales în feliul ei de a-şî
înţelege misiunea. Sîntem siguri, ba-
zîndu-ne pe propria noastră experi­
enţă — c’atuncî, cînd Asociaţiunea
va arăta publicului o activitate cultu­
rală reală, va dovedi, că înţelege şi
poate satisface trebuinţele intelec­
tuale ale obşteî cărturăreşti şi ţără­
neşti, într’un timp mult mai scurt de Sala festivă.
cum s’ar crede, va grupa în jurul ei toată sufla­ stinşi din trecut, astfel scrise „incît din ele să
rea românească. Să nu se uite, că sprijinul iasă la evidenţă caracterul persoanelor, despre
publicului nu se cerşeşte ci se cucereşte. Le care tratează, împrejurările sub care au lucrat
spunem aceste împotriva principiului „ut videa- aceste persoane şi influenţa, ce au avut-o ele
tur aliquid fecisse". asupra contimporanilor şi asupra generaţiunilor
înzadar căutăm o activitate şi la secţiunile ştiin- următoare". Tot această secţiune aproabâ în
ţifice-literare. Raportul dlui prim-secretar, cătră principiu înfiinţarea unui „Muzeu al limbii ro­
şedinţa plenară, ne spune că „noua noastră in- mâne", proiectat de dl dr. losif Popovici, do-