Page 4 - 1908-04

#
r

60 LtTCfcA FARUL Nrul 4. 1908.
românesc. Prin ea s’ar realiză numai o dorinţă s’ar fi îngrijit ca înaintarea culturală a diferi­
— indiferent de ce determinată — a unor pă­ telor societăţi omeneşti, dela început să meargă
turi sociale, mai precis a unor idealişti, visători în aceeaş proporţie, şi în sânul diferitelor so­
din aceste pături sociale. cietăţi omeneşti să se fi desvoltat deopotrivă
Ca să putem formulă însă presupunerea noastră puterile sufleteşti ale tuturor indivizilor, din cari
dela începutul acestor rânduri, am condiţionat se alcătuia societatea respectivă, atunci de sigur
chiar şi această unitate parţială de situaţia ma­ că astăzi nu ne-am găsi pe o treaptă aşâ mare
terială a claselor culte, adecă am legat-o de in­ de desvoltare, dar cultura omenească ar trăi în
teresele materiale ale acestora, fiindcă aceste in­ conştiinţa fiecărui individ şi ar servi interesele
terese stau la baza oricărei culturi sociale. In­ întregei colectivităţi sociale.
teresele materiale ale claselor culte din cele trei Lucrul s’a întâmplat insă altfel.
provincii româneşti, aparţinătoare altor state, sunt Indivizii înzestraţi cu puteri mai mari, au
legate însă de interesele claselor stăpânitoare ajuns să stăpânească pe cei înzestraţi cu puteri
din statele respective. Prin urmare, şi din mai slabe. Aici nu ne interesează în amănunte
acest punct de vedere, unitatea noastră cultu­ originea şi desvoltarea acestor stăpâniri. Fapt
rală e o imposibilitate, fiindcă comunitatea noastră împlinit e că diferenţiarea în două clase s’a
culturală presupune şi o comunitate de inte­ făcut la toate neamurile. Astăzi dacă ne uităm
rese. Neputându-se realiză aceasta din urmă, la oricare popor cult din Europa, vedem că
nu se va putea realiză nici comunitatea cultu­ bordeie de năvălitori barbari de-acum 1500
rală. în realitate vedem că atât la noi cât şi în de ani, dupăce şi-au asimilat cultura popoarelor
Bucovina (de Basarabia nici nu mai vorbim) cla­ cari într’o vreme erau întrunite în imperiul
sele cărturăreşti se simt, sufleteşte, mai aproape roman, pe ruinele acestui imperiu au întemeiat
de cultura maghiară şi germană, decât de cea state nouă. Aceste au urmat să diferenţieze tot
românească. mai mult indivizii aceluiaş neam în două clase
(sau chiar în mai multe). Mărginindu-ne la Eu­
Din cele de mai sus urmează deci că neamul ropa, vedem astăzi la ce prăpăstii s’a ajuns
nostru, ca oricare alt neam, are două culturi: între cultura domnilor şi cea a ţăranilor.
cea a clasei stăpânitoare şi cea a clasei stăpâ­ Diferenţiarea acestora e aşâ de mare încât
nite. Mai urmează că: Chiar unirea într’un numai teoretic putem vorbi de culturi na­
singur stat a indivizilor cari alcătuiesc neamul ţionale (cultură germană, franceză etc.). In
românesc nu ar aduce cu sine unirea culturală realitate în întreagă Europa e o cultură a
a neamului întreg. domnilor, care in variaţiile ei dela popor la
Aici am ajuns la un popas, unde, ca să putem popor e mai apropiată decât cultura domni­
merge logic mai departe, trebue să ne dăm lor de cultura ţăranilor din sânul aceluiaş
seama ce înţelegem peste tot sub cultură. Trebue popor. — să ne gândim, de pildă la România
să limpezim deci conţinutul şi sfera noţiunii — şi sunt culturi ale ţăranilor, cari în unele
cultură. ţări sunt mai mult, în altele mai puţin înfluin-
»Kultur ist die Erhebung des Menschen liber ţate de cultura domnilor.
den Naturzustand dureh die Ausbildung tind Venind deci să determinăm înţelesul noţiunii
Betătigung seiner geistigen und sittlichen Krăfte». 1 ) cultură, după aceste constatări ale diferenţierii
neamurilor în două clase sociale ((-are diferen-
Cultura presupune deci societatea, fiindcă
ţiare a fost determinată, în cursul vremii, şi
numai in sânul acesteia au indivizii posibilitatea
la deferite popoare, de alţi o mulţime de fac­
să-şi dezvolte puterile spirituale şi morale.
tori, cari aici nu ne interesează), vom merge
Numai constituirea în societate face posibilă
mai departe, căutând să stabilim formele în
transmiterea culturii din generaţie in generaţie.
cari se incorporează puterile de desvoltare ale
Dacă atotputernicia şi bunătatea lui Dumnezeu
oricărei colectivităţi de oameni. Cunoscând
aceste forme, vom putea stabili şi notele esen­
') Wilhelm Lexis, das Wesen der Kultar. Die Allge-
nieinen Grundlagen der Kultur der Gegenwart. Tli. I ţiale cari compun orice cultură. Pentru ca să se
Abtb. 1. Berlin-Leipzig 1906, p. 1. înţeleagă mai uşor mersul argumentaţiei noastre