Page 6 - 1908-04

02 LUCEAFĂRUL Nrul 4, 1008.
stăpânire românească, turcească sau rusească. sunt toleraţL până se mărginesc la armele cu­
Boerii, fiind dânşii stăpâni în stat, fac ce vântului. Când, pe urma acestuia, răsare şi câte
vor. Cei 40 de ani de domnie în România, a o faptă, care turbură socotelile exploatatorilor,
căror apoteoză a fost înfricoşata răscoală ţără­ atunci reformatorul trebue să sufere ameninţă­
nească din Martie 1907, ne sunt mărturie. Da. rile câtorva umbrele arândăşeşti (cum a păţit-o
dar în stat sunt legi pe cari le fac reprezentanţii unul in România) sau chiar pedepse mai grele.
poporului, vor zice unii. Valoarea acestora e Aşa e în România.
nulă, atunci când se execută do funcţionarii în alte state europene o parte a stăpâniţilor s’au
plătiţi de statul boerilor şi când ţărănimea organizat, au pătruns în corpurile legiuitoare şi
nu reprezintă nici o putere. în triburile pri­ au forţat reforma legilor şi îmbunătăţirea soartei
mitive între membri unei comunităţi se res­ muncitorilor.
pecta dreptul, morala şi legea adoptată de Negustoria şi industria oraşelor, în majoritatea
dânşii; la animalele cari se asociază, de pildă lor, sunt tot în mâna domnilor. Muncitorii dela
la furnici, se cruţă, se apără indivizii aceluiaş ţară, rămaşi fără pământ, se adună la oraşe, unde
cuib, pe când în statele naţionale moderne îşi vând puterea de muncă, pentruca să-şi câştige
nu se respecta nici măcar această morală a pâinea do toate zilele şi să fructifice capitalurile
furnicilor. mari şi mici ale domnilor.
Domnii dela oraşe, adecă marii proprietari sau Yedem, prin urinare, că organizarea neamu­
marii capitalişti întreţin o clasă întreagă de le­ rilor în state, in forma de astăzi, e cerută mai
fegii: administratori, judecători, dascăli, ofiţeri, mult de interesele domnilor. De ei şi pentru ei
cari sunt plătiţi din dările adunate dela ţărani sunt făcute formele de guvernare.
(proporţia dărilor în România a se vedea în
cronicile dlui Stere). Pentru apărarea statului B) Cultura spirituală. Omul pe lângă
înlăuntru şi în afară e armata alcătuită şi plătită necesităţile fizice mai are şi necesităţi psichice,
tot de mulţime. satisfacerea cărora e legată de viaţa socială. Fie­
Bineînţeles că întreaga organizaţie se afirmă care individ se naşte în sânul unui popor,
că e în interesul naţiunii. Toţi lefegii boerilor, care îşi are limba lui. arta şi religia lui, cul­
împreună cu aceştia, se consideră de con­ tivă ştiinţele şi are un anumit fel de a scrie. In
ducătorii «fireşti* ai neamului, ai ţării şi aparenţă, acestea sunt notele cari constituese o
vorbesc, întotdeauna, în numele poporului, cultură naţională în sensul obişnuit al cuvântu­
în clasa lefegilor se amestecă tot felul de ele­ lui; aceste sunt notele dinstinctivg fundamentale
mente: ovrei, ţigani, greci, armeni ete., cari, dintre popor şi popor. Asupra culturii naţionale
dnpăeoau învăţat să pronunţe bine pe ă şi pe <$, în acest sens, a unui popor, vom reveni într’un
încep să vorbească şi ei în numele neamului. articol special, in care vom încercă să arătăm
Unii sunt naţionalişti, alţii democraţi, alţii po- influinţele reciproce ale claselor sociale, vom
poranişti. Această clasă de lefegii e cea mai cu­ arăta rolul şcoalei şi rolul artei în viaţa socială.
rioasă şi totodată cea mai imorală, în alcătuirea Acum constatăm numai că, şi în ce priveşte
statelor moderne. în această clasă sunt şi multe cultura spirituală, e o deosebire uriaşă intre
elemente ţărăneşti, cucerite de cultura domnilor. domnii şi ţăranii aceluiaş popor. Există o limbă
O parte din aceste elemente de multeori încep literară, cultă şi o limbă poporală (mai exact
dialecte poporale), există o artă cultă şi o artă
să spună boerilor c’ar trebuî să mai îndulcească
legile, fiindcă altfel nu se mai poate ţinea în poporală, cultul religios e altul la domni şi
altul la ţărani şi, în sfârşit, ţăranii îşi au ştiin­
frâu ura şi revolta socială a ţărănimii exploatate.
Pe aceştia boerii îi bat pe umăr, le dau câte ţele lor deosebite de ale păturei culte! 1 )
un os de ros, şi mai fac şi câte o reformă, aşâ Constatate şi admise aceste deosebiri în cul­
de ochii lumii. Unii dintre lefegii sunt însă mai tura domnilor şi a ţăranilor din sinul aceluiaş
periculoşi, nu primesc să fie corupţi, rămân cin­ popor, e evident că trebue să admitem două
stiţi convingerilor pe cari le formulează raţiunea
') împărţirea culturei am luat-o (Iapă Dr. Michael
lor şi, dacă sunt temperamente impulsive. încep
Haberlandt, Volkerkunde, Sammlung Goschen, Leipzig
chiar o luptă împotriva ordinei sociale. Şi aceştia 1906, pag. 29 şi urm.