Page 8 - 1908-04
P. 8
0 »
64 LUCEAFĂRUL Nrul 4, 1908.
români dela noi e mai naţională ca a acelor din îndrăsneala să pornească, desinteresaţi, lupta îm
România. potriva culturei streine a domnilor noştri?
E o aparenţă, care înşală. Vom aveâ prilej Câţi ne vor răspunde la această întrebare ?
altădată să arătăm în ce consistă naţionalitatea Oct. C. Tăslăuanu.
acestei culturi a domnilor noştri.
De astădată afirmăm numai că cultura dom
nilor noştri e străină. Cei mai mulţi indivizi
din această pătură s’au adaptat, întru toate, Cântece.
mediului social străin, in care şi-au făcut
educaţia. i
Poporul nostru de ţărani, care în privinţa Las-o s'adoarmă,
culturii a făcut progrese disparente, astăzi are Somnul e Un,
deci să supoarte balastul unei domnii naţionale. Visul e viafă
E un balast fiindcă domnii noştri nu au în ve Via(a e chin.
dere interesele clasei ţărăneşti, ci făcându-şi
Ese din zare
educaţia la şcoalele alcătuite după preceptele
Cea dintâi stea,
stăpânilor, adoptă toate apucăturile domnilor cu
Luna răsare
trecut istoric, exploatând ţărănimea. Clasa aceasta
N’o deşteptă. . .
de domni, la noi astăzi e aşa de puternică, încât
nişte intelectuali cinstiţi şi săraci, voind să or
Curmă-fi bătaia
ganizeze ţărănimea pentru interesele ei şi îm Inimă. .. taci,
potriva tendenţelor parasitare ale domnilor lacomi
Visul e fara
de avere, ar întimpinâ cel mai înverşunat re
Celor săraci.
acţionarism.
Se naşte deci întrebarea: Clasa aceasta de 2.
domni, care mereu vorbeşte în numele popo Durerea adormise ’n prag la dânsul,
rului, există ea spre binele sau spre paguba Ca o femeie ce-a scăpat de trudă.
înaintării şi întăririi clasei ţărăneşti? Are po
Din geana ei de lacrimi încă udă,
porul nostru nevoie de-o clasă de domni cari Curgea, ’n şiroaie nezvântate, plânsul.
se îmbogăţeşte şi se întăreşte din sudoarea feţei
ţărăneşti? Cu un cuvânt: diferenţiarea culturală El vine, milostiv din cale-afară,
în forma de astăzi nu e oare in paguba Atinge fafa-i suptă şi-o deşteaptă,
poporului nostru? De-atunci durerea zilnic îl aşteaptă,
Noi afirmăm că o asemenea diferenţiare a fost La căpătâiul palului spre seară.
şi este păgubitoare ţărănimii noastre.
Cultura pe care o câştigă feciorii şi nepoţii Maria Cunţan.
de ţărani în şcoli, nu ar trebui să o folosească
pentru exploatarea poporului — ci ar trebui
să fie sfătuitorii şi îndrumătorii, desinteresaţi
materialiceşte, ai poporului, ajutând desvolta- Ideal.
rea puterilor spirituale şi morale ale intregei
Doamnei E. F.
ţărănimi.
Cei cari fi-au luat nădejdea, rupând din temelie
Bineînţeles că această dorinţă a noastră, şi Tot ce-ai clădit o viafă, cu inimă pustie
desigur şi a ţărănimii, ne-o vor împlini cam Voiau să-fi vadă templul, mai nou, mai sus în zare
greu domnii noştri. Putem fi chiar siguri că nu Din marmora durerei şi, uite, mi se pare
ne-o vor împlini, fiindcă nu au nici un interes C’o văd clădirea sfântă, cum se ridică iară
Şi-i văd în pragul casei pe cei ce-o dărâmară.
să se facă mucenici ai altruismului.
Maria Cunţan.
Dar se vor găsi oare măcar in generaţiile tinere,
de astăzi şi în cele viitoare, oameni cari să aibă
